75,659 matches
-
de intensitate luminoasă are altă valoare, explică formarea curcubeului sub forma unui arc colorat. Punctul de întoarcere menționat se remarcă prin faptul că partea atmosferei din interiorul arcului curcubeului este mai luminoasă decât cea din exterior. Același raționament explică de ce razele care ies din picătura de apă fără nici o reflexie internă nu formează un curcubeu: unghiul de ieșire depinde monoton de excentricitatea razei de intrare, deci la nici un unghi nu se concentrează o parte semnificativă din lumina soarelui; aceste raze nu
Curcubeu () [Corola-website/Science/300814_a_302143]
-
că partea atmosferei din interiorul arcului curcubeului este mai luminoasă decât cea din exterior. Același raționament explică de ce razele care ies din picătura de apă fără nici o reflexie internă nu formează un curcubeu: unghiul de ieșire depinde monoton de excentricitatea razei de intrare, deci la nici un unghi nu se concentrează o parte semnificativă din lumina soarelui; aceste raze nu fac decât să împrăștie lumina într-un mod care depinde prea puțin de lungimea de undă. Curcubeul secundar diferă de primul prin
Curcubeu () [Corola-website/Science/300814_a_302143]
-
de ce razele care ies din picătura de apă fără nici o reflexie internă nu formează un curcubeu: unghiul de ieșire depinde monoton de excentricitatea razei de intrare, deci la nici un unghi nu se concentrează o parte semnificativă din lumina soarelui; aceste raze nu fac decât să împrăștie lumina într-un mod care depinde prea puțin de lungimea de undă. Curcubeul secundar diferă de primul prin faptul că în interiorul picăturii de apă lumina suferă două reflexii interne. Analog, ordinele superioare se obțin printr-
Curcubeu () [Corola-website/Science/300814_a_302143]
-
a trenurilor personale, aflată la de Gara Buzău și de Gara Râmnicu Sărat. Prin sat trece drumul județean DJ 220 ce permite legătura auto cu orașul Buzău, aflat la . Există curse regulate de autobuze, pe ruta Buzău-Bălăceanu și retur. În raza teritorială a satului se află Școala de Aplicație pentru Aviație Aurel Vlaicu. Are școală I-IV, cu predare simultană (un singur învățător) și o grădiniță cu grupă combinată. Satul are în jur de 350 locuitori, de etnie română și religie
Gara Bobocu, Buzău () [Corola-website/Science/300815_a_302144]
-
de mică industrie particulară și prestări servicii sunt: ateliere de dulgherie, confecționare cruci, abator, moară, unități de mic comerț și alimentație publică, întreprinderi mici și mijlocii (SC Sistema Italia SĂ și SC Imob Exim SRL) specializate în prelucrarea lemnului. Pe raza comunei Lunca se întâlnesc următoarele unități publice: Consiliul local al comunei, poliție, școala generală cu clasele I-VIII în satul Lunca, precum și școli generale cu clasele I-IV în celelalte sate, dispensar uman, dispensar veterinar, Biserici Ortodoxe, bibliotecă publică. Referitor
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
I-VIII în satul Lunca, precum și școli generale cu clasele I-IV în celelalte sate, dispensar uman, dispensar veterinar, Biserici Ortodoxe, bibliotecă publică. Referitor la turism, în comuna Lunca nu există unități turistice sau amenajări pentru agrement de amploare pe raza comunei Lunca, dar potențialul turistic al zonei este extrem de mare. Axa majoră de circulație DN 76 asigura legătură cu celelalte zone ale județului și țării. Lunca este punct de plecare pentru trasee turistice în Munții Codru-Moma, munți cu climă plăcută
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
pomi fructiferi și cu viță de vie 42 ha cu pădure și 67 ha pământ accidentat neproductiv. De remarcat faptul că în pădurea bălăienilor vegetează pe scară largă arbori care produc castane comestibile. Asemenea pomi fructiferi se mai găsesc pe raza județului Bihor numai în arealul localității Dobrești - zona Beiușului, cunoscută și pentru zăcămintele de Bauxită care s-au găsit aici. Se mai precizează că Bălaia ca și Tilecușul, nu are nici un pârâu cu apă curgătoare permanentă. Bălaia apare în primele
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
longitudine estică, în est. Pe latitudine, spațiul are o extindere mai mare și anume între coordonatele 47° 37‘ latitudine nordică în nord, 47° 25‘ latitudine sudică în sud, acesta fiind punctul de confluență a văii Anieș cu Someșul Mare, pe raza localității Anieș la o altitudine de 498 m. Bazinul Anieș este încadrat în zona bazinului de drenaj ce îndeplinește rolul de recipient al materiei și energiei care intră în sistemul fluviatil și creează un relief cu pante accentuate și mereu
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
mai răspândită religie de aici este cea reformată. Pe plan local și nu numai se face simțită emigrarea în străinătate, mai ales în rândul tinerilor mulți, dintre aceștia au ales în ultimul timp să plece la muncă în străinătate. Pe raza localității își desfășoară activitatea Școala Generală cu Clasele I-VIII Diosig cu 8 corpuri. În Diosig în clasele I-IV învață 378 de copii în 22 de clase, în clasele V-VIII avem 322 de elevi, în 14 clase, iar
Diosig, Bihor () [Corola-website/Science/300853_a_302182]
-
află în județul Bistrița-Năsăud, la o distanță de 18 km de municipiul Bistrița, la 3 km față de centrul de comună Șieu-Măgheruș și la 1 km de DN17 care face legătura între Dej și Vatra Dornei. În urma cercetărilor arheologice efectuate pe raza localității s-a dovedit existența vieții omenești pe acest teritoriu încă din comuna primitivă. În anul 1959 au fost descoperite de către arheologii de la Muzeul județean Bistrița-Năsăud, fragmente de vase din perioada orânduirii comunei primitive. Printre fragmentele de obiecte descoperite aici
Chintelnic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300870_a_302199]
-
ziduri naturale de apărare, aidoma zidurilor unor cetăți, fiind un “Ardeal mai mic”, atât de mult asemănându-se cu Ardealul descris de Nicolae Balcescu. Localitatea Căianu Mic este atestată documentar din anul 1456, de altfel ca și celelalte sate din raza comunei, dar istoria acestor localități se pierde în negura vremii. Există urme de locuire încă din neolitic după cum se poate vedea în muzeul școlii, unde sunt expuse topoare de piatră. Continuitatea locuirii zonei este dovedită de uneltele din epoca bronzului
Căianu Mic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300868_a_302197]
-
est urmează o fâșie de calcare triasice: mai întâi o fâșie îngustă de calcare negre triasic superioare și apoi o bandă de calcare masive aparținând triasicului mediu. În cuprinsul micului bazin depresionar de la Șuncuiuș, în sectorul care se află pe raza comunei Vadu Crișului, se întâlnesc pietrișuri și nisipuri de terasă, de vârstă cuaternară. Teritoriul se dispune pe diferite unități de relief: în lunca largă a Crișului, cu aspect de câmpie, pe dealurile cu caracter premontan de la poalele Munților Plopiș și
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
Primul război mondial (1914-1918) întrerupe dezvoltarea așezării, mulți fii ai satului căzând eroic pe fronturi pentru o cauză ce le era străină. Detașamentele de secui, în retragere din fața armatelor române care au staționat în zonă, au comis numeroase atrocități pe raza localității, în perioada ianuarie-aprilie 1919, dar mai ales în satul vecin, Birtin. Anul 1930 a adus un eveniment care și-a pus amprenta emoțională pentru multă vreme asupra localității. La 6 iunie, în urma pierderii unuia din rezervoarele avionului, a rămas
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
orașului Alba - Iulia, care în vechime de numea Bălgrad,tradus Orașul Alb devenit apoi Alba Iulia. Și numele unor localități apropiate ca Birtin, Borod sau Vruzteluk ar fi de origine slavă afirmă regretatul istoric Liviu Borcea Localitatea Vruzteluk situată în raza comunei Șuncuiuș este amintită în bibliografia de specialitate . Localitatea Vruzteluk situată în raza comunei Șuncuiuș este amintită în unele izvoare istorice ca fiind dispărută. Dar, localitatea apare în documente, cu ocazia socotelilor de dijmă ale Episcopiei orădene din anii 1291-1294
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
apoi Alba Iulia. Și numele unor localități apropiate ca Birtin, Borod sau Vruzteluk ar fi de origine slavă afirmă regretatul istoric Liviu Borcea Localitatea Vruzteluk situată în raza comunei Șuncuiuș este amintită în bibliografia de specialitate . Localitatea Vruzteluk situată în raza comunei Șuncuiuș este amintită în unele izvoare istorice ca fiind dispărută. Dar, localitatea apare în documente, cu ocazia socotelilor de dijmă ale Episcopiei orădene din anii 1291-1294 . Azi denumirea se păstrează sub forma de Rustelec, fiind un cătun aparținător satului
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
valea Crișului Repede din zona Alesd-Șuncuiuș s-au descoperit materiale arheologice care datează din perioada ultimului veac și jumătate din epoca bronzului, respectiv din secolul al XIII-lea și prima jumătate a secolului al XII-lea î.Hr . Peșterile situate pe raza comunei Șuncuiuș, respectiv a satului Bălnaca cum sunt : Mișidului, Izbândiș, Igrița, Ungurului au oferit loc de refugiu comunităților preistorice sau din epoca prefeudală . În peștera de la Piatra Roșie din satul Bălnaca niște păstori de capre au descoperit mai multe obiecte
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
Liceul Emanoil Gojdu din Oradea a adunat în volumul intitulat :"Însemnări și inscripții bihorene", vol.I- II, apărut în Editura Universității din Oradea, în anul,1999, materiale din 150 de biserici, de pe câteva sute de cărți și icoane de pa raza județului Bihor etc. Reproducem numai acele adnotări referitoare la satul Bălnaca, de la numărul de catalog 140, paginile 233-234 gasite pe cărțile, aflate, la vremea aceea, la sediul parohiei din satul Bălnaca : 1.) Apostol - tipărit la București în anul 1784 « Această
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
de trei ferestre, două spre sud și una spre nord, de formă dreptunghiulară cu dimensiunile de 60/30cm. Bolta naosului are forma de sabie întoarsă și căptușită cu scânduri ca și pereții interiori ai bisericii. Altarul are forma semicirculară cu raza de 5m despărțit de naos prin catapeteasmă și înălțat cu o treaptă, iar în partea de răsărit prevăzut cu o fereastră de aceeași formă și dimensiuni ca și cea din naos. Biserica este în general lipsită de elemente decorative. Nu
Corjăuți, Botoșani () [Corola-website/Science/300904_a_302233]
-
grănicerilor, fapt confirmat în mare parte de răzmeritele din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, precum și în discursul grănicerilor atât în timpul militarizării cât și după. Militarizarea Văii Rodnei (1761-1764) a reprezentat pentru populația românească de pe teritoriul cuprins în raza regimentului grăniceresc, un act cu multiplă însemnătate, determinând schimbări majore atât în plan socio-politic cât și la nivelul sensibilității colective. Regimentul al II-lea năsăudean este una dintre unitățile confiniare înființate în a II-a jumătate a secolului al XVIII
Telciu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300899_a_302228]
-
dinamice proprii, dar insuficiente pentru a satisface nevoile locale, cea ce determină folosirea unor surse mixte (subterane și de suprafață) în alimentarea cu apă a localităților. Rețeaua hidrografică de suprafață este reprezentată prin răul Prut și afluentul său principal de pe raza comunei pârâul Volovăț(între 3-5m lațime, adâncime îintre 30cm-2m), la care se adaugă o rețea de pârâiașe mici cu caracter temporar. Apele stătătoare există sub formă de mici iazuri amenajate pentru adăpatul animalelor. Din anul 1977 se impune în peisajul
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
dotarea CAP-ului. La ora actuală în fosta comuna Liveni există ca instituții de cultură, învățământ și sănătate urmatoarele obiective: Școli generale, o gradiniță, 2 biserici, un cămin cultural și un dispensar uman. În ceea ce privește comerțul și desfacerea mărfurilor existente pe raza satelor Iorga, Loturi și Livenii Noi sunt aproximativ 14 magazine privatizate iar în domeniul prestărilor de servicii agricole, exista 6 prestatori particulari de sisteme de mașini și tractoare proprii. Teritoriul localitații Liveni, județul Botoșani ocupa pe hartă o poziție nord-estică
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
regiune ideală pentru dezvoltarea agriculturii. Relieful actual este rezultatul unei îndelungate evoluții subaeriene desfășurată în pliocen și cuaternar, ca urmare a condițiilor favorabile pe care le-a oferit acest teritoriu pentru activitatea factorilor modelatori. O modificare esențiala în ceea ce privește relieful, pe raza satului Liveni, s-a produs prin construirea punctului hidrologic Stânca Costesti, care pe de o parte a avut și are un rol benefic pentru zona din care face parte și Livenii, dar pe de alta parte constituie un important factor
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
și nivelul tecnic al producției materiale. Prezentarea evoluției numerice a populației comunei Manoleasa este relativ dificilă, primele date de la care se poate pleca fiind cele de la începutul secolului al XIX - lea, înscrise în condica visteriei Moldovei - 1816. Acestea menționează pe raza fostei comune Liveni existența a doua așezări - Liveni și Șerpenița cu douazeci și trei de birnici, aici incluzându-se și localitatea Zahoreni ce aparține în prezent de comuna Manoleasa. Conform datelor oferite de hărțile rusești din 1835, pe teritoriul actualei
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
natalității în România din 1968. Scăderea considerabilă a numărului de locuitori după aceasta perioadă este urmare a sporului natural mic, a unui spor migrator negativ, datorat potențialului economic redus al comunei, la care se adaugă strămutarea un sat (Șerpenița) de pe raza comunei Liveni, precum și a unor gospodării din satul Livenii-Vechi, ca urmare a construirii lacului de pe Prut. Locuitorii strămutati s-au localizat în satele Liveni, Iorga sau în alte localităti din afara comunei noastre. În ceea ce privește structura pe grupe de vârstă, putem spune
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
are un caracter agrar. Principalele culturi întâlnite aici sunt: porumbul, grâul, orzoaica, sfecla furajeră, sfecla de zahăr, floarea soarelui, cartofi, fasole, etc. În categoria activităților de ordin secundar se înscriu cele comerciale sau din sfera serviciilor. Dotările publice existente pe raza comunei, destinate activităților mai sus amintite, aparțin cu preponderență sectorului privat și mixt. Acestea se alătură clădirilor și echipamentelor care aparțin și se află în responsabilitatea instituțiilor publice locale: administrație publică, poștă, telecomunicații, învățământ, sănătate, asistență socială. Aceste instituții desfășoară
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]