72,839 matches
-
la raidul din 3 ianuarie - 24 martie 1935 din Africa cu Irina Burnaia. Devine pilot al societății SARTA, înființată în 1935. Cade pilotând avionul Potez 560 F-AOCD al SARTA în urma unei defecțiuni mecanice, fiind primul aviator român victimă a unui accident aviatic al unei curse regulate civile. Este comemorat prin mitinguri aviatice la aerodromul Cilieni, lângă Băilești. În Primul Război Mondial se înrolează ca voluntar și este repartizat la Divizia 2-1 Cavalerie, comandată de generalul Cleante Davidoglu. Având gradul de plutonier
Petre Ivanovici () [Corola-website/Science/330929_a_332258]
-
15,35'56" (după ceasul lui Ivanovici) percutează vârful Zglivar al masivului Vlașcu Mic din Munții Cernei. Întregul echipaj, pilotul Ivanovici, pilotul secund Ion Nicolae și radiotelegrafistul Serdie își pierd viața. Ancheta ulterioară nu poate stabili precis cauza defecțiunii, dar accidentul seamănă cu unul ulterior al unui Potez 560 în care a explodat un pneu al trenului de aterizare în locaș, ceea ce a dus la sfâșierea împânzirii din jur. Recomandările au fost modificarea presiunii în pneuri. În cariera sa a instruit
Petre Ivanovici () [Corola-website/Science/330929_a_332258]
-
lui Hughes de la sfârșitul anilor 1920 până în 1947, timp în care a devenit un producător de film de succes și un magnat în aviație, timp în care decolările sale devin tot mai instabil din cauza unei tulburări obsesiv-compulsivă severe, agravată de accidente de avion. "" a fost nominalizat la 11 Premii Oscar, inclusiv Best Picture, Best Director for Scorsese, Best Original Screenplay, Best Actor pentru Leonardo DiCaprio și Best Supporting Actor pentru Alan Alda, câștigând 5 din ele pentru Best Cinematography, Best Film
Aviatorul () [Corola-website/Science/330992_a_332321]
-
director, "Emanuel Valeriu", redactor șef și "Adrian Bobu", secretar general de redacție, cu concursul lui "Ion Cristoiu"(la primele trei apariții). Ziarul este sobru, elegant, echidistant, neînregimentat politic. Săptămânalul este realizat de Octav Buruiană și Adrian Bobu. În urma unui grav accident de mașină, Octav Buruiană și soția sa sunt grav vătămați corporal și se cofruntă și cu o sumă de probleme de ordin legal. Ziarul apare fără periodicitate determinată, editat de Adrian Bobu în regim de avarie, exclusiv alcătuit din materiale
Observator (ziar) () [Corola-website/Science/330974_a_332303]
-
distanța mare îl împiedică să tragă foloase de pe urma moșiei (și nu conacului), astfel încât Manuc hotărăște să o vândă. Începe să facă demersuri pentru vânzare la sfârșitul anului 1816, dar moare în împrejurări incerte la 20 iunie 1817, posibil printr-un accident de călărie, înainte de a găsi un cumpărător, potrivit altei surse ar fi omorât pentru trădare de către otomani. A fost înmormântat în pridvorul Bisericii Armenești din Chișinău. Construcția conacului a început sub conducerea fiului său, Murat (Ivan), și a fost terminată
Conacul lui Manuc Bei () [Corola-website/Science/331010_a_332339]
-
Accidentul aviatic din Munții Apuseni (Zborul RFL111 al Școlii Superioare de Aviație Civilă) a fost un eveniment care a avut loc la 20 ianuarie 2014, când un avion YR-BNP de tip Britten-Norman BN-2A-27 Islander care executa o cursă umanitară, a executat
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
Petreasa din comuna Horea, situat la limita dintre județele Cluj și Alba. Avionul, pilotat de Adrian Iovan în calitate de comandant și Răzvan Petrescu în calitate de copilot, transporta la acel moment o echipă de cinci cadre medicale de la București la Oradea. În acest accident au murit comandantul și studenta la medicină Aurelia Ion, iar pilotul și cei patru medici au fost răniți. Raportul final elaborat de către autoritata națională de investigare a evenimentelor produse în aviația civilă și comunicat la 19 octombrie 2015, a relevat
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
studenta la medicină Aurelia Ion, iar pilotul și cei patru medici au fost răniți. Raportul final elaborat de către autoritata națională de investigare a evenimentelor produse în aviația civilă și comunicat la 19 octombrie 2015, a relevat că determinantă în producerea accidentului a fost oprirea motoarelor ca urmare a givrajului sever al carburatoarelor. Cauzele favorizante au fost evaluarea eronată a factorilor de risc specifici desfășurării acestui zbor, precum și mai multe decizii eronate ale comandantului aeronavei. Analiza activității de căutare și salvare a
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
fost oprirea motoarelor ca urmare a givrajului sever al carburatoarelor. Cauzele favorizante au fost evaluarea eronată a factorilor de risc specifici desfășurării acestui zbor, precum și mai multe decizii eronate ale comandantului aeronavei. Analiza activității de căutare și salvare a victimelor accidentului, care activitate s-a desfășurat cu întârziere, a relevat o serie de deficiențe ale sistemului național responsabil de gestiunea unor situații de urgență, deficiențe printre care s-au numărat unele reglementări specifice sau proceduri, precum și comunicarea defectuoasă între instituțiile responsabile
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuș și Aurelia Ion, voluntară, studentă în anul V la Institutul de Medicină Militară din București. Echipa urma să preleveze ficatul, rinichii și corneele de la o donatoare de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral. Accidentul s-a produs în condiții de lipsă de vizibilitate datorată ceții. Anunțarea accidentului a fost făcută prin 112 de dr. Zamfir la ora 16:16. Pentru salvarea răniților a fost mobilizată echipa Salvamont Cluj. La căutare au
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
Spitalul Municipal din Beiuș și Aurelia Ion, voluntară, studentă în anul V la Institutul de Medicină Militară din București. Echipa urma să preleveze ficatul, rinichii și corneele de la o donatoare de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral. Accidentul s-a produs în condiții de lipsă de vizibilitate datorată ceții. Anunțarea accidentului a fost făcută prin 112 de dr. Zamfir la ora 16:16. Pentru salvarea răniților a fost mobilizată echipa Salvamont Cluj. La căutare au participat peste 70
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
Institutul de Medicină Militară din București. Echipa urma să preleveze ficatul, rinichii și corneele de la o donatoare de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral. Accidentul s-a produs în condiții de lipsă de vizibilitate datorată ceții. Anunțarea accidentului a fost făcută prin 112 de dr. Zamfir la ora 16:16. Pentru salvarea răniților a fost mobilizată echipa Salvamont Cluj. La căutare au participat peste 70 de pompieri salvatori, jandarmi montani, polițiști și salvamontiști, din județele Cluj, Bihor, Mureș
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
Pentru salvarea răniților a fost mobilizată echipa Salvamont Cluj. La căutare au participat peste 70 de pompieri salvatori, jandarmi montani, polițiști și salvamontiști, din județele Cluj, Bihor, Mureș și Alba, precum și ca. 200 de localnici. Salvatorii au ajuns la locul accidentului după mai multe ore, locul fiind greu accesibil, cu zăpadă înaltă și ceață densă. Tot din cauza ceții, elicopterul SMURD Mureș n-a putut interveni. În urma accidentului au decedat comandantul și studenta la medicină. Copilotul a fost găsit în stare critică
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
Bihor, Mureș și Alba, precum și ca. 200 de localnici. Salvatorii au ajuns la locul accidentului după mai multe ore, locul fiind greu accesibil, cu zăpadă înaltă și ceață densă. Tot din cauza ceții, elicopterul SMURD Mureș n-a putut interveni. În urma accidentului au decedat comandantul și studenta la medicină. Copilotul a fost găsit în stare critică, medicii Valentin Calu, Cătălin Pivniceru și Sorin Ianceu au avut fracturi multiple, iar dr. Radu Zamfir a fost accidentat mai ușor, și le-a putut acorda
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
au avut fracturi multiple, iar dr. Radu Zamfir a fost accidentat mai ușor, și le-a putut acorda celorlalți primul ajutor. Toți răniții au fost aduși la Spitalul de Urgență din Cluj, internați la terapie intensivă și stabilizați. La momentul accidentului: Valentin Calu (42 ani) era doctor în științe medicale și lucra ca medic chirurg la Spitalul Universitar de Urgență Elias din București, iar din 2007 era și purtătorul de cuvânt al unității sanitare. Anterior el fusese coordonator al Unității de
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
a prezentat riscuri de zbor, iar a doua a vizat intervenția echipelor de salvare, care au ajuns cu întârziere. Procurorul general al României, Tiberiu Nițu, a declarat că ia în calcul anchetarea modului în care au acționat autoritățile în cazul accidentului aviatic din Munții Apuseni. În afară de investigațiile autoritățile aviatice, au fost deschise și două anchete din partea Parchetului Curții de Apel Alba privind încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu sau neîndeplinirea lor și vătămare corporală din culpă. Procurorul general
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
a luat măsurile necesare pentru stabilirea zonei de căutare a aeronavei, nu a declanșat operațiuni de căutare și nu a cerut sprijinul Centrului de Operații Aeriene din MApN. Octavian Thor Pleter, conferențiar la Facultatea de Inginerie Aerospațială, a apreciat că accidentul s-a întâmplat din vina lui Adrian Iovan. În caz de givraj - care nu este un fenomen instantaneu, pilotul ar fi avut trei opțiuni: să urce deasupra frontului atmosferic cu umiditate (însă puterea scăzută a motoarelor aeronavei n-a permis
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
Pleter, pilotul ar fi trebuit să opteze pentru a treia variantă. Totodată, el afirmă că decizia greșită a pilotului ar exonera de vină ROMATSA. La 2 februarie a avut loc o analiză în CSAT în care s-a discutat despre accident și s-a cerut demisia generalului Marcel Opriș, șeful STS. În declarația de după ședință, Traian Băsescu a afirmat că impresia că statul român n-ar fi fost capabil să acționeze în situații de urgență a fost nedreaptă. De asemenea a
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
acesta fiind atribuit faptului că n-ar fi fost coordonată conform reglementărilor în vigoare și faptului că nu s-au constituit comandamente nici la Ministerul de Interne, nici la Ministerul Transporturilor. Pe de altă parte Ion Burlui, șeful IGSU în momentul accidentului, a afirmat în demisia sa de onoare că miniștrii nu au competențe operative. Aceștia răspun doar de organizarea ministerului pe care îl conduc, dar imixtiunea lor în acțiunile operative nu este benefică. În raportul prezentat de Ministerul transporturilor s-a
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
pentru că nu au fost îndeplinite o serie de condiții specificate într-un Ordin de ministru din 2012 semnat de Ovidiu Silaghi, însă acest ordin contrazicea HG 741/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de producerea unui accident de aviație civilă, normă superioară care stabilea obligațiile Ministerului Transporturilor. Efectul practic al neconvocării comitetului a fost comunicarea defectuoasă între STS, ISU și ROMATSA, ceea ce a întârziat căutarea. La 16 octombrie 2015 Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
comunicarea defectuoasă între STS, ISU și ROMATSA, ceea ce a întârziat căutarea. La 16 octombrie 2015 Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (CIAS) a emis în calitate de autoritate de investigare a evenimentelor produse in aviația civilă, raportul final privind accidentul din Munții Apuseni, raport adus la cunoștința publicului în cadrul unei conferințe de presă la 19 octombrie 2015. În cadrul conferinței de presă Eugen Suciu, membru al comisiei de investigație în cadrul CIAS, a spus că aeronava a fost pilotată de către Răzvan Petrescu
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
fost pilotată de către Răzvan Petrescu, dar comandant a fost Adrian Iovan, iar acesta a avut puterea de decizie. De asemenea, a subliniat că scopul investigațiilor CIAS nu a fost tragerea la răspundere a celor ce au greșit, ci stabilirea cauzelor accidentelor și recomandarea măsurilor necesare pentru evitarea pe viitor a acestora. Conform raportului, cauza determinantă a producerii accidentului a fost oprirea motoarelor ca urmare a givrajului sever al carburatoarelor. Cauzele favorizante au fost evaluarea eronată a factorilor de risc specifici desfășurării
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
decizie. De asemenea, a subliniat că scopul investigațiilor CIAS nu a fost tragerea la răspundere a celor ce au greșit, ci stabilirea cauzelor accidentelor și recomandarea măsurilor necesare pentru evitarea pe viitor a acestora. Conform raportului, cauza determinantă a producerii accidentului a fost oprirea motoarelor ca urmare a givrajului sever al carburatoarelor. Cauzele favorizante au fost evaluarea eronată a factorilor de risc specifici desfășurării acestui zbor - datorată întreruperii mari de la zbor și lipsei de experiență a echipajului pe aeronava BN-2A-27, inclusă
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
radio a fost deficitară, una dintre cauze fiind aceea că s-a cerut de către centrele de control ale ROMATSA trecerea pe frecvențe peste 136 MHz (frecvențe experimentale), pe care stațiile radio ale aeronavei YR-BNP nu le puteau accesa. Pentru localizarea accidentului, avionul a fost dotat cu baliză de localizare de tip ELT. Aceste tip de baliză emite semnale pe frecvențele 121,5 MHz și 406,0xx MHz. Frecvența de 406,0xx MHz poate fi recepționată doar de către sateliții Centrului COSPAS - SARSAT
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
diferite spre antene. S-a constatat că LED-ul balizei clipea, ceea ce a fost o confirmare că baliza funcționa, însă cablul de legătură spre antena de 406 MHz a fost rupt de la bază și nu a fost găsit la locul accidentului, situație confirmată în raportul final care recunoaște că acest aspect rămâne neelucidat. În aceste condiții, afirmația că MCC Moscova că n-a recepționat în timpul accidentului semnal de pe teritoriul României se explică. Inițial, STS a afirmat că localizarea s-a făcut
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]