75,659 matches
-
teren neproductiv. Culturile agricole cultivate cu precădere sunt păioasele: grâu, orz, ovăz și plante prăsitoare: sfecla de zahăr, sfecla furajera, cartofi etc. Comuna deține suprafețe de pajiști, pășuni, fânețe. Efectivele de animale sunt într-o continuă scădere. Lucrările agricole pe raza comunei sunt asigurate prin secția Agromec Sulița și de persoanele particulare care dețin mașini agricole. Ion Pribeagu ( Isak Lazarovici) 1887-1971 -umorist,autorul versurilor melodiei Zaraza , textierul lui Constantin Tanase. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sulița se ridică la
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
montanus"), coțofana ("Pica pica"), cioara neagră, stăncuța ("Corvus monedula"), uliul, rândunica, porumbelul, gaița, grangurul, sticletele, barza, gâsca sălbatică, care migrează din primăvară până în toamnă în aceste locuri, unde găsește optime posibilități de hrănire și de înmulțire. În iazurile aflate pe raza fostei moșii Piticaru - iazul Piticaru și iazul Murguleț, se întâlnesc păsări ca: rața sălbatică ("Anas platyrhynchos"), lișița ("Fulica atra"), sitarul ("Limosa limosa"), pescărușul ("Alcedo athis L."), nagâțul ("Vanellus vanellus L."), stârcul ("Ardea cinerea"). Insectivorele constituie acea grupă a mamiferelor de pe
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
faună deosebit de variată și că acesta și acțiunea concretă a omului duc la cultivarea unei varietăți întregi de cereale și legume și la creșterea multor animale și păsări care sunt absolut necesare existenței și perpetuării speciei umane. Bogățiile subsolului din raza actualului teritoriu al satului Crasnaleuca sunt foarte puține. Subsolul satului nu este bogat decât în piatră, nisip și o bogată pânză de ape freatice. Nisipurile sunt din cele cuarțoase. În această zonă se găsesc zăcăminte de gips. În cotul Prutului
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
curților, la construirea fundațiilor caselor de locuit, la magazii. Piatra s-a folosit și la construirea bisericii din sat și a școlii, la construcția de fântâni. De asemenea se extrage piatră pentru pietruirea șoselelor și a drumurilor din sat. Pe raza satului Crasnaleuca există multe fântâni cu apă potabilă. O mare răspândire o au argilele și marnele. Prezența lor, a unor suprafețe cu pante destul de accentuate (8-15%) și a unui covor forestier destul de redus, face ca procesul de eroziune și alunecările
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
Ungureni este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Borzești, Călugărenii Noi, Călugărenii Vechi, Durnești, Mândrești, Mihai Viteazu, Plopenii Mari, Plopenii Mici, Tăutești, Ungureni (reședința) și Vicoleni. Săpăturile arheologice efectuate pe raza comunei au dat la iveală așezări neolitice în apropierea satului Mândrești, în locul numit ”Podul lui Anton”, dar mai ales în partea de sud-vest a satului Mihai Viteazu. Din cercetările prof. dr. Eugen D. Nicolau s-a stabilit că unele așezări
Comuna Ungureni, Botoșani () [Corola-website/Science/300929_a_302258]
-
Perșani este un sat în comuna Șinca din județul Brașov, Transilvania, România. Este situată pe DN1 între orașele Codlea și Făgăraș. Stațiune balneoclimaterică sezonieră, de interes local, situată în raza comunei Șinca, județul Brașov, pe râul Perșani, la poalele de vest ale Munților Perșani, la 400 m alt., la 25 km NV de Brașov. Climat de depresiune intramontană, sedativ. Izvoare cu ape minerale clorurate, bicarbonatate, sodice, hipotone. Obiective turistice: fosta
Perșani, Brașov () [Corola-website/Science/300957_a_302286]
-
era principalul drum de legătură dintre Transilvania și orașele muntene de la Dunărea de Jos. Pe teritoriul comunei Moieciu, în satul Peștera, săpăturile arheologice au scos la iveală urme de locuire din perioada paleolitică, mai precis din paleoliticul superior. Tot în raza comunei Moieciu, în satul Drumul Carului, săpăturile arheologice efectuate cu câțiva ani în urmă de către profesorul Stelian Coșuleț, au scos la iveală urmele unui castru roman care se pare că întregea sistemul de fortificații romane din Dacia, cunoscute sub numele
Comuna Moieciu, Brașov () [Corola-website/Science/300955_a_302284]
-
cifra de 5000 de locuitori), era agricultura de munte, accentul principal căzând pe creșterea animalelor. În ultimii ani o dezvoltare fără precedent a luat-o agroturismul care tinde să devină principala activitate economică din toată zona Bran. De altfel, pe raza comunei Moieciu se află unele dintre cele mai renumite pensiuni agroturistice din toată zona Bran. Comuna Moieciu are o primărie în satul de reședință. Tot aici se află și un dispensar uman, un post de poliție și o mică autogară
Comuna Moieciu, Brașov () [Corola-website/Science/300955_a_302284]
-
ocupată de zonele străzilor (inclusiv trotuare, fâșii de spații verzi, șanțuri) este de 152788 mp. La ora actuală circulația majoră se desfășoară pe DJ211, ea constituie rețeaua principală de circulație rutieră a localității. Transportul de călători și de marfă pe raza comunei se face cu ajutorul unor autovehicole de tip camion, aro, tv, Dacie Papuc, tractoare cu remorcă , autobasculante aflate în proprietatea de stat și a unor autovehicole și vehicole de tip motociclete, autoturisme, tractoare cu remorcă, căruțe, biciclete aflate în proprietatea
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
după 1990: Producția este diversificată, de la ouă, păsări și produse agricole, până la apă minerală, pâine și produse de panificație, spirt, cuie, fierăstraie și mașini agricole, cherestea și produse rezultate din prelucrarea lemnului, cărămidă, bolțari și alte materiale de construcții. Pe raza comunei își au sediul și firme mixte româno-ungare, finlandeze și se obțin produse sub licență, competitive pe plan mondial. Pe raza localității își desfășoară activitatea o singură instituție financiar-bancară, și anume, C.E.C.-ul. Principalele materiale de construcții folosite sunt: cărămida
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
fierăstraie și mașini agricole, cherestea și produse rezultate din prelucrarea lemnului, cărămidă, bolțari și alte materiale de construcții. Pe raza comunei își au sediul și firme mixte româno-ungare, finlandeze și se obțin produse sub licență, competitive pe plan mondial. Pe raza localității își desfășoară activitatea o singură instituție financiar-bancară, și anume, C.E.C.-ul. Principalele materiale de construcții folosite sunt: cărămida, bolțarii și lemnul. Ca regim de înălțime marea majoritate a caselor sunt construite cu parter, iar cu un etaj, aproximativ 20
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
vechea mentalitate îi împinge pe săteni să depoziteze gunoaiele tot în albiile pârâurilor. Obiectivele pe termen mediu și lung sunt dezvoltarea serviciului de gospodărie comunală și terminarea canalizării . Localitatea Tărlungeni este una dintre cele mai frumoase așezări din județ. Pe raza ei se află și culmi semețe de munți (Ciucaș, Piatra Laptelui și Tesla) și dealuri cu fânețe și pășuni, dar și șes în depresiunea Bârsei. Flora este specifică zonei de deal și montane, cu trecere de la stejar și fag la
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
combaterea flagelului infracțional cât și prin colaborare cu alte instituții ale statului și cu celelalte unități de poliție din vecinătate s-a reușit depistarea și tragerea la răspundere penală a majorității persoanelor vinovate. Climatul de siguranță politică al cetățenilor de pe raza satului Tărlungeni cât și a fenomenului infracțional depind în mare măsură de activitățile specifice de prevenire și combatere infracțională a populației, prelucrări de acte normative și cazuri concrete, locale de încălcare a legii în cartierele de rromi, dar și în
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
pătrați, conviețuiesc 2,5 persoane. Satul Tătaru dispune de un dispensar medical uman, un dispensar medical veterinar, o farmacie, o biserică unică în județ, un cămin cultural local, două școli generale, precum și o grădiniță pentru copii. Serviciile de poștă pe raza satului Tătaru sunt asigurate de agenția poștală din imediata apropiere a bisericii. Satul Tătaru are o centrală telefonică digitală cu 400 circuite, legată printr-o linie telefonică interurbană aeriană la centrala telefonică din Însurăței. Localitatea este în zona de acoperire
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
din interiorul norului să fie capabili să susțină picăturile suspendate în aer. De asemenea, condițiile din interiorul unui nor nu sunt statice: picăturile de apă se formează și se evaporă în mod constant. O picatură de apă obișnuită are o rază de 1 x 0.00001 m și o viteză terminală de circa 1-2 cm/s. Aceasta oferă picăturilor de apă destul timp să se reevapore când cad în aerul mai cald de sub nor. Majoritatea picăturilor se formează când vaporii de
Nor () [Corola-website/Science/301009_a_302338]
-
comunei Dobrotești. Casele construite sau reformate în ultimii zece ani au stiluri foarte diferite pentru că locuitorii răspândiți în toată Europa occidentală aduc stiluri de case cunoscute in Spania, Germania, Franța sau Italia. În comună putem găsi singura benzinărie pe o rază de 10km, mai multe magazine alimentare si localuri pentru petreceri, școala nouă, primăria comunei de care depinde și satul Merișani și de asemenea căminul cultural, cele două biserici ortodoxe precum și cele două biserici adventiste. Râul Tecuci străbate toată comuna intrând
Dobrotești, Teleorman () [Corola-website/Science/301797_a_303126]
-
terenuri agricole. Teritoriul aparține din punct de vedere hidrografic bazinului Someșului, colector principal fiind râul Agrij care are un curs sinuos și o vale parțial neregulată, din care cauză în mai multe rânduri au fost inundate mari suprafețe agricole. Pe raza satului Poarta Sălajului, Agrijul are ca afluent Valea Rastolțului (Pustii), care trece prin partea vestică a satului. Răstolțul are un debit scăzut în timpul verii și al iernii în timp ce primăvara și toamna are un debit destul de mare și uneori produce inundații
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
toate aceste creșterea economică, nivelul de trai rămâne scăzut datorită numărului mare de menbrii ce compun o familie, veniturile acesteia fiind mici în comparație cu necesitățile vieții zilnice. Din punct de vedere edilitar singurele instituții de interes public ce se găsesc pe raza satului sunt: dispensarul (mai mult un punct sanitar) și școala. Satul Prundu este aproape izolat de restul localităților din cauza șoselei prost întreținute ce devine aproape impracticabila pentru mijloacele de transport în comun. Dispensarul (punctual sanitary) funcționează într-o mică clădire
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
n.1863- m.1958 ), devenea sătean împroprietărit al comunei Suraia. Se stabilesc de asemenea în acele vremuri cu domiciliul în Cioara: Ștefan Marioara, Florea Oancea (poreclit Florea Izlăzeanu) și Ștefan Spaloghe, veniți din Izlaz, ai căror părinți erau împroprietăriți pe raza comunei Cioara În războiul pentru independență (1877/1878), unde România participă alături de Rusia împotriva turcilor, din satul Năvodari (fostă comuna Cioara) printre alții au decedat: În urma războiului pentru independență, se recunoaște independența României, cele trei județe din sudul Basarabiei sunt
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
Pogana este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Bogești, Cârjoani, Măscurei, Pogana (reședința) și Tomești. Situată la aproximativ 15 kilometri de Bârlad, pe raza comunei se află barajul Cuibul Vulturilor, una din cele două mari surse de apă potabilă pentru Bârlad. Comună are în componență cinci sate: Pogana, Tomești, Bogesti, Mascurei și Cirjoani. Două dintre acestea, Bogesti și Tomești, sînt atestate documentar din 1448
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
le avea în hambare, precum și o căsuță pentru pindar (paznic), un saivan, grajduri pentru căi, un beci de piatră și closete. „Au fost oameni foarte bogați, care au stăpînit moșii întinse prin părțile locului. Iar moșiile se întindeau și pe raza actualelor comune învecinate. În momentul de față mai trăiesc și descendenți ai unora dintre aceste familii de boieri. După decembrie ‘89 am fost nevoiți să le retrocedam o parte din averile înaintașilor lor. A fost vorba de cîteva sute de
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
alte colțuri ale țării. Foarte puțini dintre ei au păstrat pămînturile, căci majoritatea le-au vîndut unor firme din județ care sînt axate pe agricultură“, ne-a declarat primarul de Pogana. Pogănașii se mai mîndresc cu un lucru: au pe raza comunei lor nu mai puțin de trei biserici vechi, toate din lemn și trecute pe lista monumentelor istorice. Lacasele de cult sînt în satele Cirjauani, Pogana și Bogesti. Le-am consemnat în ordine cronologică, întrucît prima a fost construită în
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
muncă. Acu’ dacă vine unul și mă ia la muncă, mă duc. Nu prea mă mai țin pe mine puterile că atunci cînd eram tînăr. Dar eu vreau să muncesc și am să muncesc atît cît am să pot“. Pe raza acestei comune se află barajul Cuibul Vulturilor. Acesta este una din cele două principale surse de apă potabilă pentru Bîrlad. Cu o lungime de sapte kilometri și o suprafață de 364 de hectare, barajul de la Pogana este totodată și loc
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
acestui sat, rămânând numele satului Bănești probabil ca poreclă de la banul Dumitrașcu Callimachi, cel care l-a așezat definitiv. O altă variantă ar fi că numele satului vine tot de la bani. Boierul Ștefan Stamate care avea mai multe moșii pe raza comunei Fântânele ar fi cumpărat aceste moșii unde este așezat satul cu bani, neavând-o ca moștenire, numind satul Bănești. Dar aceasta variantă nu este plauzibilă. S-a înființat în anul 1936, cu scopul de a ridica nivelul cultural, aici
Bănești, Suceava () [Corola-website/Science/301929_a_303258]
-
de pompieri din Zăbrani a participat activ și la înlăturarea urmărilor dezastrelor provocate de inundațiile grave din anul 1970. În anul 1977 în dotarea formației intră o nouă autospecială de intervenție, S.R. 132, care a fost folosită la incendiile de pe raza comunei, dar și în colaborare cu celelalte F.C.P.- uri, cum ar fi incendiul de la fostul C.A.P. Radna. În anul 1979, F.C.P. Zăbrani a sărbătorit cu mare fast împlinirea a 100 de ani de existență. Manifestările au fost de mare
Zăbrani, Arad () [Corola-website/Science/300313_a_301642]