12,426 matches
-
capacitatea de a umple de lumin... și, prin deschiderea sursei, adic... prin desenarea acestui simbol, putem crea conuri de lumin... protectoare care s... înconjoare o persoan... sau un obiect în vederea protecției energetice. Dai Ko Myo reprezint... nivelul de lumin... și înțelepciune cel mai înalt la care poate ajunge un om vreodat.... Este lumina suprem..., necondiționat..., pur..., care face ca tot ceea ce exist... pe P...mânt s... fie animat și viu. Prin accesarea sursei de lumin..., putem modula energia astfel încât s... cre
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
cu iubire. Rezoneaz... foarte bine cu simbolurile Șei He Ki, Shika Șei Ki și Harth (Karuna Reiki). Într-o relație, este cel ce reaprinde flac...ra pasiunii inimii și ajut... partenerii s... comunice de la inim... la inim.... Raziel este arhanghelul înțelepciunii, si ne ghideaz... în toate acțiunile noastre de cunoaștere; este cel care guverneaz... geniile și care face posibil... apariția spontan... a ideilor str...lucite. Este bine s... fie invocat în meditațiile regresive și autoregresive pentru a ghida sinele pe calea
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
și, în fond, de viat... pot conlucră cu Reiki pentru împlinirea omului că ființ... a luminii și pentru avansarea acestuia de la simplu om la calitatea de om „treaz” și, de ce nu, la calitatea de veritabil maestru spiritual pe calea spre înțelepciune, spre des...vârșire. Nu uitați, îmbinarea între tehnici trebuie s... fie una armonioas... și nu una forțat...; trebuie st...panițe temeinic tehnicile, inițial abordate separat și practicate asemenea, și numai apoi identificarea unei imagini de ansamblu, holistice, cu aplicare infinit
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
Atunci când nu te ridici la Înălțimea așteptărilor 291 13. Cea mai periculoasă capcană 297 Capcana nr. 57: Atunci când nu pui În practică tot ce ai Învățat În teorie 297 Concluzie 303 Index 305 Mulțumiritc "Mulțumiri" Ben Franklin scria cândva că Înțelepciunea reunește „licăririle de spirit” ale altora. Am adunat Înțelepciune de la atâția oameni, Încât mi-e cu neputință să-i pomenesc pe toți. Câtorva le voi mulțumi totuși, iar această carte le este dedicată lor. Răposatului Norman Vincent Peale, a cărui
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Cea mai periculoasă capcană 297 Capcana nr. 57: Atunci când nu pui În practică tot ce ai Învățat În teorie 297 Concluzie 303 Index 305 Mulțumiritc "Mulțumiri" Ben Franklin scria cândva că Înțelepciunea reunește „licăririle de spirit” ale altora. Am adunat Înțelepciune de la atâția oameni, Încât mi-e cu neputință să-i pomenesc pe toți. Câtorva le voi mulțumi totuși, iar această carte le este dedicată lor. Răposatului Norman Vincent Peale, a cărui scrisoare de Încurajare („Nu te lăsa de scris, Mark
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Dacă cineva Încearcă să-i conducă pe alții, să influențeze atitudini, opinii și comportamente, i se vor cere mai multe trăsături de caracter pe lângă sinceritate (deși aceasta nu este un Început rău). „Ocuparea terenului cu caracter” presupune devotament, curaj, compasiune, Înțelepciune, tărie morală și așa mai departe. După cum s-a observat, fiecare sfat din cartea de față are la bază o dovadă de caracter. Chiar și motivele din spatele acestor sfaturi sunt modelate de caracterul liderului. Gândiți-vă la următoarele puncte discutate
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Îndelungată, bogății care să Întreacă orice Închipuire, puterea de a-i controla pe alții sau nesfârșita admirație și laudă din partea supușilor săi. Răspunsul lui, menționat În Cartea a Doua a Cronicilor, a fost unul altruist: „Apoi dă-mi mie acum Înțelepciune și știință, ca să pricep cum să cârmuiesc pe poporul acesta”. Prima decizie a lui Solomon ca lider a fost un act de caracter În folosul altora. Compasiune și modestie Pe un perete din biroul meu există o copie Înrămată a
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
aveți, nu puteți să dați tot ce aveți mai bun la birou dacă nu vă odihniți cum trebuie. Ce Înseamnă să vă odihniți cum trebuie? Studiile arătau că depinde de la individ la individ, dar cercetările recente vin În sprijinul vechii Înțelepciuni conform căreia opt ore de somn pe noapte sunt probabil de ajuns pentru oricine. După un timp suficient de odihnă, se poate ajunge la un nivel mai Înalt de performanță, ce va compensa din plin timpul alocat unei nopți de
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
afacerile și averea. Nu vă lăsați pradă nimicniciei, ci puneți Într-o lumină favorabilă ceea ce faceți, păstrându-vă demnitatea. (Milton Meltzer, Benjamin Franklin: The New American) Franklin a pus pasiune În ceea ce a crezut. Convingerile lui, Împreună cu creativitatea, inventivitatea și Înțelepciunea practică, i-au adus reputația de a fi cel mai periculos om pentru capetele Încoronate ale Angliei. Atenția și devotamentul său erau Înspăimântătoare pentru cei ale căror interese le punea sub semnul Întrebării. Dacă Franklin ar fi trăit astăzi și
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
41tc " Capcana nr. 41" Atunci când nu Înțelegi că micromanagementul e „scump la tărâțe și ieftin la făină”tc "Atunci când nu Înțelegi că micromanagementul e „scump la tărâțe și ieftin la făină”" „Cel mai bun director executiv este cel care are Înțelepciunea de a alege oameni potriviți pentru a face ce le cere și puterea de a se abține să se amestece În treburile lor atât timp cât ei muncesc.” Theodore Roosevelt Recent, Îmi verificam e-mailurile, când am dat peste unul de la un prieten
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
anonimilor care nu știu să-și programeze eficient timpul N-a fost tocmai ca un program În 12 pași, dar mărturisirea mea a schimbat atitudinea clasei pe toată durata semestrului. Nu mai eram un guru care stătea În fața clasei Împărțind Înțelepciune În stânga și-n dreapta. Le-am spus că trebuie neapărat să Învăț cum să capăt control asupra timpului și vieții. Deoarece marea majoritate a studenților erau adulți care urmau cursurile la seral, nu se confruntau cu prea multe dificultăți În ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
conștient sunt create premisele pentru introducerea și funcționarea mecanismelor de reglare și autoreglare macroeconomică spontană 20. 20 N. Nicolae Constantinescu, Învățăminte ale tranziției economice în România, Editura Economică, București, 1997; I. Sephen Covey, Eficiența în șapte trepte. Un abecedar al înțelepciunii, Editura All, București, 1995; Daniel Dăianu, op. cit.; Orio Giarini și Walter Stehel, Limitele certitudinii, Edimpress Camro, București, 1996; Jan Kregel, Egon Matzner și Gernot Grabher, Șocul pieței. O agendă pentru reconstrucția economică și socială în Europa Centrală și de Est
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
12,1), tradiția apostolică nu avea cum să nu câștige pentru generațiile următoare de creștini o deplină autoritate teologică. Interpretarea Scripturilor trebuia făcută în limitele trasate de premisa (hypothesis) teologică a tradiției apostolice. Martirii Bisericii au consacrat divorțul teologiei de înțelepciunea lumii, sceptică și dubitativă. Prin mărturia lor, sfinții nu aparțin Bisericii, ci o constituie. Cuvântul răstignit și înviat sălășluiește în trupul viu al memoriei celor morți pe Cruce. Destinul martiric al profeților lui Israel anticipează vocația profetică a martirilor creștini
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
nu este altceva decât acest proces de învățare a lui Hristos. Ucenicul Domnului dorește și acceptă să fie inițiat într-o nouă Viață. El se cuvine format și botezat în apele Duhului, care n-au început sau sfârșit. Hristos este „înțelepciunea de taină a lui Dumnezeu, ascunsă, pe care Dumnezeu a rânduit-o mai înainte de veci, spre slava noastră” (1Cor. 2,7). Cunoașterea acestei înțelepciuni nu s-ar putea lipsi de relația personală de filiație, prin care cei silitori și smeriți
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
se cuvine format și botezat în apele Duhului, care n-au început sau sfârșit. Hristos este „înțelepciunea de taină a lui Dumnezeu, ascunsă, pe care Dumnezeu a rânduit-o mai înainte de veci, spre slava noastră” (1Cor. 2,7). Cunoașterea acestei înțelepciuni nu s-ar putea lipsi de relația personală de filiație, prin care cei silitori și smeriți cu inima moștenesc Duhul adevăratei cunoașteri. De aceea, același apostol îi avertiza pe aceiași corinteni: „De ați avea zeci de mii de învățători în
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de a scrie, Andrew Louth a vrut să scrie pe adresa primului său „cămin” o „carte de despărțire”. Numai astfel se poate exprima dinamica unei așezări căutătoare, niciodată resemnată. Senin în asumarea bogatei zestre a modernității, „acasă” atât la izvoarele înțelepciunii patristice, cât și în fața lumii filozofilor europeni, profesorul Louth caută pretutindeni martori ai adevărului. „Încercând toate, ținând ce este bun” (1Tes. 5,21), el își asumă tot ceea ce este de asumat din identitatea culturală occidentală, interpelând-o cu acel curaj
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
amprenta iconică a Dumnezeirii. Pentru că teologia creștină vede în om un inel mediator între Dumnezeu și lume, revelația misterului persoanei refuză obiectualizarea conceptuală de orice fel. Preot al creației, omul a devenit vas ales al Dumnezeirii prin actul întrupării Cuvântului, „înțelepciunea de taină a lui Dumnezeu, ascunsă”, rânduită „mai înainte de veci”, spre slava celor îmbrăcați în hainele noului Adam. Pentru a înțelege această revelație a tainei lui Hristos, care recapitulează în sine toate misterele insolvabile ale creației, rațiunea trebuie să accepte
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
exegezei istorico-critice. Din antropologia modernității definirea omului ca „ființă teologică”2 a fost abandonată. Lipsită de „un călăuzitor” (Fapte 8,31), practicată ad modus recipientis, exegeza Scripturii, a rătăcit prin labirintul kerygmei exigența mult mai dificilă a chenozei, uitând că „înțelepciunea lui Dumnezeu nu stă în cuvânt, ci în putere” (1Cor. 4,20). Andrew Louth ne reamintește că într-o hermeneutică autentică nu textualitatea Scripturii este scormonită de curiozitatea descentrată a interpretului, ci Autorul sempitern al revelației este convocat să dea
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
sunt prezente cu egală statornicie în scrierile păgâne sau creștine. Calitățile terapeutice ale postului au fost relevate mai întâi de școala pitagoreică, de cea stoică și de cea epicureică. Într-adevăr, moraliștii creștini au adoptat fără ezitare moștenirea unei anumite înțelepciuni practice, deși justificările diferă. Argumentelor sociale și juridice ale filozofilor greci, care invocau datoria față de societate și regulile de echilibru psihosomatic, li se adaugă motivații mult mai profunde. Justificarea protologică a unor aspirații (cum este dorința de integritate virginală prin
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
secolului XX, prin restabilirea primatului percepțiilor prereflexive. Obiecția principală a lui Henry față de tratamentul husserlian oferit corporalității este regresul în obiectualizare. Datorită proiecției intenționalității, conștiința tinde să gândească trupul material în opoziție cu idealitatea ego-ului subiectiv. În stilul vulgar al înțelepciunii pragmatice, fenomenologul va recunoaște că omul nu este, ci are un trup. Capcana dualistă nu a fost depășită nici de Husserl, iar acest eșec coincide, în opinia lui Michel Henry, cu identificarea confuză a două instanțe ale corporalității: trupul sensibil
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
este teologic și comportă numeroase explicații. Prin faptul de a fi alocat un rol axial corpului subiectiv-transcendental (adică trupului permanentei noastre renașteri întru Viață) și tematizând, pe de altă parte, ideea de corp mistic al Bisericii, creștinismul diferă de toată înțelepciunea dialectică a grecilor antici. Fenomenologia teologică a lui Michel Henry ne arată deci în ce măsură raportul între creștinism și epoca clasică a fost unul de discontinuitate: distanțarea ascetică față de fenomenul sexualității are, în patristică și filozofia greacă, motivații și intensități diferite
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
dezorientări axiologice în proporții de masă. Pe scurt, modernitatea se înfățișează ca un hibrid compus din virtuți și defecte, din făgăduințe deschise și fatalități consumate. Creștinii nu pot discuta această stare de fapt decât folosindu-se de nomenclatorul teologic al Înțelepciunii divine. Teologia identifică și denumește forțele oarbe - fie puteri pneumatice (e.g. ideologii elitiste sau entuziasme populare), fie agenți fizici (e.g. corporații economice și grupări politice) - care alcătuiesc smogul invizibil ce răsare, plutește și apune deasupra vieților noastre. Cum altfel vom
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
unor comunități de valori și semnificații critice la adresa perversiunilor secularismului decade într-o simplă parodie a adevăratei autorități. Puterea politică se poate exercita numai cu demnitate și în supunere față de instanța ultimă și eshatologică a Cuvântului care este „puterea și înțelepciunea lui Dumnezeu”. În sfârșit, a treia figură teologică din Marea Britanie angajată în redactarea unui manifest „postsecular”2 este John Milbank. Format la Oxford către sfârșitul anilor 1970 sub îndrumarea directă a lui Rowan Williams 1, John Alaisdair Milbank a decis
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
al lui Henri de Lubac (la nouvelle théologie). În rezumat, aceasta se vroia agentul unei transformări a teologiei Bisericii Catolice - al cărei învățământ era sufocat în perioada interbelică de scolasticismul neotomist leonin - într-o direcție care să vroia să îmbine înțelepciunea nestemată a izvoarelor biblice și patristice cu dificilele revendicări intelectuale și existențiale ale lumii postbelice. Operele teologice ale unor personalități ca Sfântul Grigorie de Nyssa, Fericitul Augustin sau Nicolaus Cusanus au atras, în mai multe rânduri, atenția lui Milbank. În ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
atinge buzunarul te poate preface oricând într-un campion al egalității. Numai un „celălalt” perceput ca avatar al aproapelui poate fi arătat ca „mai bun”. În mod evident, o asemenea poziție spoliază capitalul simbolic al tradiției creștine, importat cândva cu înțelepciune și reverență de un Mahatma Ghandi sau Martin Luther King. Totuși: numai parodiind un crez bimilenar, critica violenței se bucură astăzi - în familie, școli sau presa largă - de o euforică publicitate. Tocmai de aceea, confiscarea stângistă a ideii eminent creștină
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]