8,533 matches
-
largă. La nivel național, capitalul cultural include nu doar calificările specifice și deprinderile de muncă generale ale oamenilor, ci și aranjamentele instituționale și tradițiile sociale și politice care facilitează producerea avuției. Legea încrederii confirmate este printre cele mai importante. Guvernele înclinate spre confiscarea avuției s-ar putea ca, pe termen lung, să nu găsească mare lucru de confiscat. în același fel, un sistem politic care nu reușește să înțeleagă sau să respecte necesitățile inerente ale comerțului și industriei poate reduce cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nu există înalte niveluri ale aristocrației la care să aspiri. în societățile care, practic, își sterilizează propriii oameni de afaceri poate apărea nu numai o lipsă de spirit întreprinzător, dar și o pierdere în capitalul de investiții, atunci când capitaliștii puternic înclinați spre economisire și reinvestire devin proprietari de pământ, imitând obișnuințele aristocrației de a cheltui excesiv”. în alte societăți, „capitalul uman negativ este sporit prin educație, așa încât cei care au urmat școli sau universități consideră o gamă largă de ocupații ca
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Continentul URSS; Miron Constantinescu - Cauzele răscoalei lui Horia; Destinul omenirii și criminalii de război. Deosebit de important este articolul lui A. Boldur - directorul Institutului de Istorie Națională din Iași (evacuat anterior la Zlatna/Alba Iulia) - care anunța studiile ulterioare tot mai înclinate spre marxism și sovietici: Problema relațiilor științifice-istorice româno-ruse. Din 1945 contribuțiile promarxiste se înmulțesc, fiind favorizate de noua orientare politică prosovietică a Guvernului Petru Groza. Totuși, continuau să lipsească lucrările de anvergură. Sunt de amintit volumele URSS (124 p.) și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cu ARLUS (donații reciproce, colaborare științifică cu Institutul de Studii Româno-Sovietice, studierea sintezelor de istoria românilor apărute în limba rusă - proiect de studiu cu realizarea căruia a fost însărcinat Alexandru Andronic, asistent la catedra omonimă). Un al doilea centru istoriografic înclinat deja spre compromisuri istoriografice este Revista Istorică română, alături de Institutul de Istorie Națională din București. Directorul lor, prestigiosul istoric C.C. Giurescu, reîntors în țară, accentuează tendința de sincronizare a istoriografiei cu politica. Astfel, în 1946 sunt recenzate două volume despre
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
probleme de credință și dogmă; în celelalte chestiuni însă, Biserica Romano-Catolică trebuia să se conformeze legislației arbitrare comuniste. Reprezentanța diplomatică a Sfântului Scaun la București, Nunțiatura Apostolică, a blocat orice proiect de statut al cultului catolic venit din zona clerului înclinat spre colaborarea cu regimul. Spre deosebire de pozițiile exprimate în istoriografia românească, Hansjakob Stehle a susținut că existența unei Nunțiaturi în România, în primii ani ai regimului comunist (1948-1950), putea fi un avantaj și o șansă pentru ca Biserica Catolică să ajungă la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ai Vaticanului au deplâns în mod public chiar existența Bisericilor catolice orientale de rit bizantin și au lăsat impresia că acceptă statu-quo-ul confesional din Europa de Est, adică suprimarea acestor Biserici în anii stalinismului. în condițiile în care adepți romano-catolici ai ecumenismului înclinau spre ideea de a deposeda Bisericile Greco-Catolice de câștigurile obținute în urma Conciliului II Vatican, apropierea României de Vatican părea să fie facilitată. S-a vorbit chiar despre existența unor relații „relativ cordiale” între factorii politici de la București (în primul rând
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și nici nu poate exista partid-tată și partid-fiu, nici partid superior și partid inferior, un partid oarecare nu-și poate impune linia proprie asupra altor partide”. Această declarație a marcat poziția românească în conflictul sino-sovietic. România a trecut de la a înclina de partea sovietică, la a-și păstra neutralitatea și a reflecta punctele fundamentale ale politicii externe românești. Așa că documentul a fost numit de către Occident Tezele din aprilie sau Declarația de Independență. în drumul spre casă, via Moscova, românii au resimțit
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
evoluția relațiilor sino-române s-a înregistrat o primă ascensiune. Acest fapt a fost însă numai rezultatul politicii externe românești care a început să funcționeze, România urmând mai departe Uniunea Sovietică în ceea ce privește ideologia; tensiunile cu sovieticii nu au făcut-o să încline în această privință spre China. Nu numai că Republica Chineză a luat act de acest lucru, dar a și acționat în consecință. în același moment în care ambasadorul român i-a informat pe liderii chinezi, în aprilie 1964, despre mersul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
poziția neutră a României, fără a face însă nominalizări. în 1964, China a considerat mișcarea României spre neutralitate ca fiind o victorie chineză. Dar, doi ani mai târziu, China a criticat România pentru poziția sa neutră deoarece China însăși a înclinat și mai spre stânga sub aspect ideologic, așa că distanța față de România a crescut și mai mult. Vizita din 1966 mai mult a îndepărtat China și România decât a strâns relațiile dintre ele. La ziua națională a Chinei din 1965, reprezentatul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
România, o lună mai târziu. în cele din urmă, nici liderul chinez, nici cel de la Kremlin nu au reușit să-l convingă pe Ceaușescu. El nici nu a renunțat la poziția privind reorganizarea Pactului de la Varșovia și nici nu a înclinat măcar cu un gest în favoarea Chinei balanța neutră a României în conflictul sino-sovietic. Iată de ce vizita lui Zhou nu și-a atins scopul propus, în condițiile în care nici presiunile sovietice nu au reușit mai mult. Un alt motiv important
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
acest moment în China a început Marea Revoluție Culturală. Punctul de vedere părtinitor și încăpățânat în ceea ce privește ideologia a afectat și relațiile externe. Din ce în ce mai mult, afacerile externe chineze au pierdut caracterul distinctiv pragmatic. Atât comuniștii coreeni, cât și cei japonezi, care înclinaseră spre partea chineză în disputa sino-sovietică, nu au suportat ultra-stângismul Partidului Comunist Chinez și s-au îndepărtat de el pentru mult timp. Dilema României față de relațiile sino-sovietice și privirile binevoitoare către China nu numai că nu i-au mișcat pe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
au răsfrânt și asupra pregătirii proiectului de declarație. La aceasta a contribuit și trend-ul ideologic pe care evoluau cele două conduceri. După victoria împotriva contestatarilor săi staliniști, Hrușciov putea aborda o atitudine mai deschisă, mai conciliantă față de „dușmani”, fiind înclinat să revină la o perspectivă pacifistă asupra relațiilor dintre cele două lagăre. Mao Tze-dun, în schimb, se afla în plină campanie de zdrobire a curentelor reformiste pe care tot el le inspirase: „Să înflorească o sută de flori, să se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
veac populația va crește iarăși, chiar cu mai mult de jumătate”. Revenind la discursul oficial al liderului chinez, acesta a salutat unitatea partidelor comuniste creată în conferință și recunoașterea rolului Uniunii Sovietice în fruntea țărilor socialiste. El s-a arătat înclinat spre concesii, menționând că, dacă “între partidele frățești sunt divergențe, trebuie să ducem tratative, să facem și unele concesii, să fim elastici”. Potrivit lui Mao, „nu există oameni fără greșeli”, iar cei care greșesc trebuie ajutați „să-și vadă greșelile” și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
unul dintre fidelii lui Horia Sima, ei fiind în aceeași tabără în timpul lungii și frustrantei „recluziuni” germane. Unul dintre disidenții legionari, preotul Ștefan Palaghiță, avea să-l caracterizeze astfel pe Stoicănescu: „dotat cu o fantezie nebuloasă, capabil de insinuări mieroase, înclinat spre intrigării”. 2.4. Sarcina lui Vasile Iașinschi La începutul lunii septembrie 1944, Vasile Iașinschi, fost titular al Ministerului Muncii, Sănătății și Ocrotirii Sociale în guvernul Antonescu-Mișcarea Legionară (septembrie 1940 - ianuarie 1941), a fost trimis de la Viena la Târgu Mureș
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
considera o problemă deschisă dacă a existat sau nu o legătură directă între activitățile legionarilor și germanilor în iarna 1944-1945 și deportarea etnicilor germani în URSS. Până în acest moment nu deținem informații punctuale care să ne permită afirmarea acestui lucru. înclinăm totuși să credem că a fost doar o întâmplare ridicarea germanilor din România concomitent cu derularea planurilor germano-legionare. în mod sigur însă, această măsură nu putea decât să slăbească și mai mult suportul pe care l-ar fi putut primi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și de ofițerul de marină Dahinten. Legătura cu amiralul Gheorghiu fusese stabilită de N. Chioreanu. Dacă e să-l credem pe Horia Sima, Stoicănescu ajunsese și la generalul Rădescu, prin intermediul profesorului Georgescu: „Președintele de Consiliu nu cunoștea planul Stoicănescu, dar înclina spre o soluție de forță contra ocupantului comunist, cu ajutorul maselor populare. în eventualitatea unei schimbări de front, s-ar fi putut organiza la București o insurecție populară, patronată chiar de Rădescu”. Există și alte surse care conțin referiri la unele
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
revistă teoriile consacrate - cea instituțională, a lui Duverger, teoria situației istorice, precum și teoria modernizării și dezvoltării, elaborată de LaPalombara și Weiner - și constată, pe bună dreptate, că nici una dintre ele nu este pe deplin adecvată cazului românesc. Abordarea spre care înclină, aparținând tot lui LaPalombara și Weiner, privește partidele ca variabile independente, cu efecte asupra dezvoltării politice înseși. Alături de partide, într-o teorie mai largă a tranziției, celelalte variabile independente care determină cursul democratizării ar fi, conform lui Huntington, „pluralismul social
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ales în mediul anglo-saxon. Termenul este utilizat apoi și pentru a defini o parte a semiologiei, care, alături de lingvistică, studiază domeniul complementar, al semnelor non-verbale. Semiologia generală, folosită ca termen mai ales în Franța, ar cuprinde atunci lingvistica și semiotica. înclinăm spre acest termen ca un omagiu pentru F. de Saussure, cu toate că semiologie se numește și disciplina științifică medicală a semnelor bolii. 4. Principiul arbitrarietății semnului lingvistic Semiologia, structuralimul francez și chiar filosofia celei de a doua jumătăți a secolului nostru
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Soarelui în aproape un sfert de mileniu. Orbita este atât de escentrică încât pe anumite puncte de-a lungul drumului sau, Pluto este mai aproape de Soare, decât Neptun. Nici o posibilitate de ciocnire nu există oricum, pentru că orbita lui Pluto este înclinată cu mai mult de 17,2 grade față de planul elipsei și nu traversează niciodată drumul lui Neptun. Fiind la o mare depărtate de Soare, lumina ajunge cu greutate, pe planetă fiind un veșnic amurg. Durata de rotație este de 6-4
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
ca urmare a mișcării pe care Pmântul o face în jurul Soarelui cu o viteză medie de 29,77km/s. Este un cerc mare cu centrul în centrul sferei cerești, de fapt proiecția orbitei Pâmântului pe sfera cerească. Planul eclipticii este înclinat față de planul ecuatorului Pământului cu un unghi de 23 o 27'. ECUATOR CERESC Cercul de pe sfera cerească al cărui plan este perpendicular pe axa lumii. El împarte sfera cerească într-o jumătate nordică și una sudică. EFECT DOPPLER Modificarea lungimii
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
idee diferită de cea a grupului. Cel care dorește să influențeze trebuiue să aibă multă răbdare și perspicacitate pentru a reuși. Claritatea valorilor Determinarea ierarhiei valorilor personale și ale celorlalți este unul dintre cele mai importante instrumente ale persuasiunii. Noi înclinăm să credem că toți au aceleași valori ca noi. Dacă nu știm clar care sunt valorile celorlalți, vom tinde să le atribuim propriile noastre valori oamenilor cu care comunicăm. Aceasta duce la o comunicare slabă și chiar confuză și oferă
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
dar sunt valori care se transmit. Sunt valori care se transferă în procesul acesta nu foarte elucidat al transmiterii de emoții în sala de concert. A.V. Deși tehnica înregistrării și redării sunetului s-a perfecționat atât de mult, totuși, înclin să cred că rămâne o diferență clar sesisabilă între audiția interpretului prin mijlocirea unei imprimări, și fiindu-i în preajmă. Mi-am dat seama din nou ascultând cd-urile Dumneavoastră de mare calitate, dar și modul cum ați încercat pianul în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
a vieții muzicale și grila sa de mărturii și lectură merită subliniată. El condamnă tendința de a lipi etichete de genul „«cel mai bun violonist din lumeț, «cel mai bun altist al lumiiț, răspândite de persoane străine lumii artei sau înclinate spre o înșelătorie notorie, inspirate de un patriotism fals“. „Acest gen de «titluț este a priori mai apropiat de spectacolul de televiziune, de emisiuni de divertisment și de concursuri de frumusețe... și această dovadă de ignoranță este primejdioasă pentru cultură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
cu personalități române sau britanice din Londra, dornice să-și ofere sprijinul necesar pentru face posibile legături cu intelectuali dizidenți din România. După experiențele nefericite din România, "Dennis Deletant, în schimb, care lucra al School of East European Studies, era înclinat să creadă că orice ajutor extern dat dizidenților români ar avea consecințe regretabile 272. Scopul principal al vizitei sale în România "era acela de a-l găsi pe profesorul Constantin Noica, în vârstă de 78 de ani, care fusese recent
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
pune întrebarea "cum reușesc agenții raționali, dar egoiști să ajungă la norme de cooperare care maximizează bunăstarea grupului, din moment ce ei se simt tentați să abandoneze soluția cooperării și să obțină beneficii mai sigure pe cont propriu?". Da, comportamentul uman este înclinat spre egoisme și interes propriu, numai că pe măsura evoluției sale, omul conștientizează avantajele societății și se comportă logic ca o ființă socială și sociabilă. Cooperarea este baza existenței umane. Prin cooperare și asociere omul dezvoltă morală și își impune
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]