7,931 matches
-
modei vestimentare. În continuare voi arăta că cercetările lui Alfred L. Kroeber au generat, în timp, o serie de studii care se înscriu în tradiția analizei cantitative a schimbărilor modelor vestimentare, orientare care domină și astăzi în mediile academice. Nu întâmplător, în 2007 la Conferința Asociației Americane pentru Cultură (American Culture Association Conference), s-a acordat premiul pentru cea mai bună teză de doctorat cercetătorului Deirdre Clemente (Universitatea Carnegie Mellon) pentru activitatea științifică asupra evoluției modei vestimentare în anii 1900-1930, în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
costumului istoric românesc" (idem). De asemenea, este important de consemnat că lucrarea lui Alexandru Alexianu conține un glosar de arhaisme care desemnau în trecut diferite articole de vestimentație, fapt ce permite analiza transformărilor vestimentare pornind de la vocabularul unor epoci. Nu întâmplător, acest demers a intrat ulterior în atenția filologilor: în 1978, Zamfira Mihail semnează lucrarea Terminologia portului popular românesc (apud Gh. Achiței, 1988, 272), iar doi ani mai târziu, în 1980, profesorul Marcel Grădinescu susține o teză de doctorat cu tema
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
deci viciose. Aversiunea față de stilurile diferite de viață este probabil una dintre cele mai puternice bariere între clase (P. Bourdieu, 1979/1984, 56). În retorica cotidiană, standardele care definesc bunul gust sunt exprimate în termeni de aprobare sau dezaprobare, nu întâmplător "pițipoanca de companie", mediatizată de campania Antimitocănie lansată de Radio Guerrilla, cade în derizoriu la fel ca și personajul lui Vasile Alecsandri din secolul al XIX-lea. Coana Chirița îmbrățișează toate modele vremii: "în costum ridicol, poartă malacof exagerat, tocă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
unor funcții utilitare. Totuși, un argument desprins din analizele lui Afred L. Kroeber (vezi secțiunea 1.3.1) asupra evoluției vestimentare susține că succesiunea modelor artistice, literare și tehnologice urmează aceeași direcție ca și cea în materie de îmbrăcăminte. Nu întâmplător cele mai multe experimente psihosociologice despre fenomenul modei au ales exemplul vestimentației: haina este un fapt universal și pregnant cu funcții concrete (utilitare) și sociale (înfrumusețare, protecție, exprimarea statutusului, semnalizare sexuală). Mai aproape de zilele noastre, într-o lucrare dedicată analizei sociologice a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
șaizeci de ani. Receptarea acestui articol avea loc în contextul în care, doar cu patru ani înainte, în 1900, Georg Simmel publica volumul Philosophie des Geldes, iar în 1889 își finaliza teza de doctorat asupra filozofiei lui Immanuel Kant. Nu întâmplător, la o primă lectură, textul eseului despre modă ilustrează foarte bine influența kantiană asupra operei lui Georg Simmel, prin apelul la conceptul de "formă". În lumina acestor considerente, desprindem înțelesul afirmației că moda reprezintă "o formă socială cu o finalitate
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Georg Simmel îl caracterizează drept o personalitate marcantă în fundamentarea științifică a disciplinei sociologice (D. Frisby, 1984/2004, xiv; R. Sassatelli, 2000, 42; S. Dungaciu, 2003, 18) și poate "sociologul clasic cel mai important" (D. Frisby, 1984/2004, 3). Nu întâmplător, concepția lui Georg Simmel despre fenomenul modei a fost valorificată deopotrivă în sociologia consumului, în analiza comportamentelor colective, în estetică și în filozofie. Însă textul eseului a fost interpretat divergent. În sociologia modei, argumentele lui Georg Simmel sunt relaționate cu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
optat pentru bunurile personale, și nu pentru cele experimentale (călătorii; vizionarea unor spectacole de teatru; tratamente de întreținere corporală; chirurgie estetică) sau obiectele de decorare a casei (tablouri de artă; aparate electrice de dotare a bucătăriei; aparate foto etc.). Nu întâmplător, tinerii consumatori cu vârste între 28 și 34 de ani sunt cei mai bine reprezentați în grupul celor care se pronunță în favoarea bunurilor personale ca stimulent. De asemenea, persoanele celibatare își exprimă adeziunea la cumpărarea obiectelor personale ca stil de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
redingotei, prin cravatele enorme care urcau până la bărbie, prin pălaria mare, biconică lansau o nouă modă prin care accentuau tot mai mult contrastul față de cei care dețineau puterea, marcând o a doua fază de răspândire a modalităților de conduită. Nu întâmplător una din primele hotărâri ale Stării a Treia a fost de a aboli costumele impuse de Ludovic al XVI-lea deputaților din cele trei stări. Un decret stipula faptul că "nicio persoană de un sex sau altul nu va mai
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
bărbați), vede în acestea o formă de supraveghere și control asupra libertății individuale, în favoarea principiilor naționalismului german. Până astăzi, uniformele militare naziste au rămas înscrise în memoria socială ca un simbol al atrocităților celui de-al Doilea Război Mondial. Nu întâmplător adoptarea acestora, chiar dacă uneori doar ca formă de divertisment, stârnește dezaprobarea publicului. În anumite perioade istorice, reprezentările sociale au orientat sistemul de valori și de practici cu privire la uniforma militară, determinând adoptarea acesteia ca ținută obișnuită, de zi cu zi, dar
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1953), That Girl (1966-1971), My Sister Sam (1986-1988) Către sfârșitul anilor '60, în societatea americană apar primele organizații pentru drepturile femeii și egalitatea de șanse între sexe. Difuzat în această perioadă, filmul That Girl (1966-1971) proiecta, însă nu în mod întâmplător, imaginea unei femei ale cărei caracteristici vestimentare erau foarte apropiate de cele ale bărbaților, de aici și denumirea de vestimentație "unisex". "That girl" renunță la rolul tradițional de femeie aspirând la un post de actriță, poartă cămăși prevăzute cu gulere
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
se constată o adevărată bizantinizare până în 1204. Dar, la sfârșitul secolului al XI-lea, sub Alexie Comnenul (1081-1118), episcopia Dristrei este ridicată la rang de mitropolie (1087), subordonată patriarhiei de Constantinopol. Noua mitropolie cuprindea numeroși clerici. Aceasta se petrecea, nu întâmplător, tocmai într-o vreme de întărire a autonomiei politice a orașelor și a feudalilor locali-statul paristrian ! Bizanțul le-a acordat acestora o autonomie bisericească. Aici întâlnim un cler grecesc și unul local, străromânesc, prezent ân cetățile și orașele de la Dunărea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Grupurile nomade, rămase în teritoriile extra-carpatice, după invazia din 1241, puțin numeroase, au fost absorbite cu timpul de elementele locale, integrare ce a contribuit la consolidarea clasei suprapuse (aristocrației) românești, cum a fost cazul cumanilor. În sensul acesta, nu este întâmplător faptul că vechea onomastică boierească cuprindea elemente turcice, îndeosebi în Țara Românească (vezi N. Iorga, Imperiul cumanilor și domnia lui Băsărabă. Un capitol din colaborațiunea româno-barbară în evul mediu, în AARMSI, VIII, 1927-1928, p. 97-103). În același timp, o parte
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în dreapta fluviului. Astfel, în 1326, când turcii din Asia Mică au prădat până la Dunăre, s-a produs o intervenție a mongolilor din nordul Dunării, ceea ce a provocat înfrângerea turcilor-este posibil ca intervenția lor să fi fost cerută de Bizanț. Nu întâmplător, la începutul domniei lui Andronic III (1328-1341), Bizanțul încheia un tratat de pace cu mongolii Hoardei de Aur, întărit (se pare) prin căsătoria fiicei împăratului cu hanul Özbäg, prin care se obliga să le plătească tribut. Nerespectarea acestei obligații i-
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
XIII-lea. Aflată la vărsarea Nistrului în Marea Neagră, Cetatea Albă se bucura de o notorietate excepțională, ea este menționată în izvoare scrise și cartografice din secolele XIII și XIV. În oraș se desfășura o bogată activitate meșteșugărească și comercială, nu întâmplător, aici s-au aflat monede tătărești, bizantine și est-europene. Un alt oraș, Chilia, data de la sfârșitul secolului al XIII-lea, fiind și ea o așezare bizantină (vezi N. Iorga, Studii istorice asupra Chiliei și Cetății Albe). În secolul al XIII
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în primul rînd intereselor sovietelor. Avînd un astfel de program, Kominternul a stîrnit bineînțeles multe suspiciuni în rîndul celorlalte guverne. Liderii sovietici refuzau cu vehemență să-și asume răspunderea pentru acțiunile Kominternului, declarînd că acesta era o organizație independentă fondată întîmplător pe pămînt sovietic. Caracterul evident fals al acestor declarații nu făcea decît să mărească suspiciunile. Kominternul era programat să se întrunească anual, dar au avut loc doar șapte conferințe în total. Cînd a devenit evident faptul că Europa nu urma
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
tabăra cealaltă să încheie o pace separată. Pe lîngă aceasta, cauzele și importanța războiului însuși erau destul de diferit interpretate. Stalin a analizat acest aspect într-o cuvîntare ținută în februarie 1946: Ar fi greșit să credem că războiul a izbucnit întîmplător sau ca urmare a greșelii vreunui om de stat. Deși asemenea greșeli au existat cu adevărat, în realitate războiul s-a declanșat ca rezultat inevitabil al dezvoltării forțelor economice și politice mondiale pe baza monopolismului capitalist. Marxiștii noștri declară că
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
1953. În contrast cu omologii lor din Uniunea Sovietică și din celelalte state socialiste, planificatorii iugoslavi erau nevoiți să țină seama de problemele naționale și regionale. Au fost astfel dezvoltate industrii noi în zonele înapoiate, ca Bosnia-Herțegovina, Macedonia și Muntenegru, care fuseseră întîmplător centrul activității anterioare a partizanilor. Deși intenția era egalizarea situației economice din cadrul republicilor iugoslave, aceste "fabrici politice" aveau să provoace ulterior multe dificultăți. Politica de naționalizare a întîmpinat la început puține obstacole majore. Autoritățile de ocupație germane preluaseră controlul asupra
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pentru oricare studios ori intelectual al vremii, tânărul student Boicu a avut prestații de excepție de-a lungul celor patru ani de facultate, dobândind calificative maxime („foarte bine”) la toate examenele susținute, inclusiv la examenul de stat (azi, licența). Nu întâmplător a și fost recompensat, pentru meritele și rezultatele sale la învățătură, cu bursa specială „Nicolae Bălcescu” acordată studenților excepționali. Un fapt deloc divers din biografia tânărului student, ilustrativ pentru frumusețea și gentilețea caracterului său, e rememorat cu impresionantă îndatorire morală
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acele rânduri în memoria foștilor colegi și a celor care i-au cunoscut, ori le-au fost apropiați amândurora, nu va tulbura liniștea postumă nici expeditorului și nici destinatarului, ne luăm permisiunea de a le republica aidoma, cu precizarea că - întâmplător sau nu - epistola purta data de 26 octombrie 1980, zi istorică, aniversară, pentru prima Universitate a țării. Tovarășe (urma funcția și numele destinatarului - n. ns. D. V.), Se vor împlini în curând trei ani de la data depunerii dosarului meu în vederea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a-i răsplăti astfel, măcar parțial, frustrările sau deziluziile generate de eșuarea proiectelor anterioare. Este vorba de România în relațiile internaționale, 1699-1939, sinteză coordonată împreună cu profesorii V. Cristian și Gh. Platon, în cuprinsul căreia Leonid Boicu și-a asumat, nu întâmplător, spre analiză, perioada istorică cuprinsă între anii 1853 și 1866. Pornind de la premisa că Principatele Române s-au aflat în linia întâi a problematicii care a format obiectul confruntărilor politico-militare prilejuite de redeschiderea, în 1853, a crizei orientale, rigurosul analist
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la lucrările de instalare a liniilor telegrafice. Inginerul Peitaven se plângea, într-un raport, că pe linia către Podul Iloaiei, la săpatul gropilor pentru stâlpii telegrafici, „...s-au orânduit numai 14 lucrători, din care 5 copii nedestoinici...”. Cazul nu este întâmplător și se pare că a fost în această perioadă destul de frecvent, din moment ce întâlnim, într-un ofis domnesc din noiembrie 1851, ordinul „de a nu mai trimite copii la lucru, fiindcă nu vor fi primiți...”. În afară de munca clăcașilor, la instalarea liniilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mult mai complicate, mult mai greu de rezolvat decât în alte ramuri industriale. În primul rând, se ridica problema disponibilității unor mari capitaluri, a materiei prime, care nu se extrăgea încă în cantitate suficientă în Moldova, a specialiștilor etc. Nu întâmplător unele comisii agricole județene arătau că, înainte de a se înființa fabrici de mașini agricole, ar fi mai bine dacă s-ar „începe prin a avea mașiniști în țară”. Fondarea unor astfel de instalații mecanice însemna de fapt așezarea primelor pietre
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
esența chestiunii orientale. Totodată, ele indică și limitele cronologice ale chestiunii orientale, de vreme ce este vorba de reculul puterii otomane, dezagregarea și apoi dispariția Imperiului, și de lupta popoarelor pentru făurirea statelor naționale și nu de zăgăzuirea avalanșei osmanlâilor. De loc întâmplător apare faptul că noțiunile de chestiune și problemă sunt sinonime în accepțiune istoriografică cu noțiunea de criză orientală, aplicată îndelungatei perioade de regresiune dramatică a Imperiului Otoman care, firește, nu poate fi extinsă și asupra epocii de avânt și ofensivă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
istoricul francez Albert Sorel. El a afirmat cu hotărâre că „de când au fost turci în Europa a fost o chestiune orientală”. În cartea la care ne referim, el are însă ca obiect de studiu secolul al XVIII-lea și nu întâmplător, deoarece el considera că în acel secol chestiunea orientală intră într-o fază decisivă, grație rolului pe care începe să-l joace Rusia ca proaspătă putere europeană. Albert Sorel n-a adâncit începuturile chestiunii orientale, dar afirmația sa, citată mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de Jos etc.) Din punctul de vedere al vieții spirituale, istoricii au căzut de acord că, după 1683, în istoria Europei se intră într-o nouă fază a “dilatării spațiului european” prin preiluminism și apoi iluminism. Credem ca nu este întâmplător faptul că un colectiv de istorici ieșeni, care și-a propus o încercare (după cum se spune în prefață) de sinteză a istoriei raporturilor internaționale ale României în epocile modernă și contemporană, are ca punct de pornire cronologic anul 1699. Într-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]