7,853 matches
-
țiganilor și societatea burgheză sunt temele principale abordate în „"Romancero gitano"”. Se remarcă unele procedee specifice liricii populare, precum și influența compozitorului Manuel de Falla. Nu este vorba de o operă folclorică, ci de una bazată pe chestiuni relaționate cu lumea țiganilor și cu cea andaluză. Lorca îl înalță pe țigan la rang de mit literar, așa cum va face mai târziu cu negrul și cu evreul (n.t. e o traducere mot-a-mot) în „"Poeta en Nueva York"”. În „"Romancero gitano"” este folosită
Federico García Lorca () [Corola-website/Science/308137_a_309466]
-
Romancero gitano"”. Se remarcă unele procedee specifice liricii populare, precum și influența compozitorului Manuel de Falla. Nu este vorba de o operă folclorică, ci de una bazată pe chestiuni relaționate cu lumea țiganilor și cu cea andaluză. Lorca îl înalță pe țigan la rang de mit literar, așa cum va face mai târziu cu negrul și cu evreul (n.t. e o traducere mot-a-mot) în „"Poeta en Nueva York"”. În „"Romancero gitano"” este folosită romanța în toate variantele sale : epică, lirică și dramatică
Federico García Lorca () [Corola-website/Science/308137_a_309466]
-
uneltească împotriva stăpânirii otomane). Biserica a tras foloase și de pe urma “hicleniei” boierilor, fiindcă în urma confiscării avuției, unii dintre robii acestora, preluați de domni, erau dăruiți episcopiilor sau mănăstirilor. Motivarea de bază a daniilor domnești și a celor boierești de robi țigani mănăstirilor era ca, egumenul și călugării să le facă pomeniri anuale și să se roage pentru ei, pentru înaintașii și urmașii lor.
Hiclenie () [Corola-website/Science/308204_a_309533]
-
de oameni, o estimare acceptată de ONU, în vreme ce autoritățile iugoslave au pretins că țara a pierdut aproximativ 1.700.000 de cetățeni. Cele mai grele pierderi s-au înregistrat printre sârbii din Bosnia și Croația, dar și printre evrei și țigani și membrii altor etnii care au refuzat colaborarea cu ocupantul. În timpul războiului, partizanii comuniști au asigurat guvernarea "de facto" a teritoriilor eliberate. În toamna anului 1941, partizanii au înființat Republica de Ujice în teritoriul eliberat prin luptă în vestul Serbiei
Participanții la al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/307533_a_308862]
-
pe care, în întuneric l-a luat drept Manrico. Cei doi bărbați se sfidează, Manrico dezvăluindu-se ca partizan al prințului de Urgel. Urmează un duel, cu toate că Leonora se străduiește zadarnic să-i despartă. Ridicarea cortinei descoperă o șatră de țigani. Zorile se anunță iar țiganii slăvesc bucuria vieții lor libere și aventuroase. Bătrâna țigancă Azucena stă lângă foc, cu Manrico alături. Furată de tainice gânduri, ea cântă un fel de baladă despre o femeie arsă de vie pe rug. Melodia
Trubadurul () [Corola-website/Science/307633_a_308962]
-
a luat drept Manrico. Cei doi bărbați se sfidează, Manrico dezvăluindu-se ca partizan al prințului de Urgel. Urmează un duel, cu toate că Leonora se străduiește zadarnic să-i despartă. Ridicarea cortinei descoperă o șatră de țigani. Zorile se anunță iar țiganii slăvesc bucuria vieții lor libere și aventuroase. Bătrâna țigancă Azucena stă lângă foc, cu Manrico alături. Furată de tainice gânduri, ea cântă un fel de baladă despre o femeie arsă de vie pe rug. Melodia stranie se deapănă pe un
Trubadurul () [Corola-website/Science/307633_a_308962]
-
avut popularitate în rândul celor umili deoarece omenia lui s-a revărsat deopotrivă asupra celor asupriți indiferent de cultură, naționalitate sau religie. Un loc important în opera lui Octav Băncilă îl reprezintă picturile care au ca izvor de inspirație viața țiganilor, cu predilecție a țiganilor nomazi. Pictorul a realizat peste o sută de lucrări în care a evocat căruțele cu nomazi care străbat depărtările pe sub cerurile albăstrii sau vineții ca petunia ori stânjenelul. Așa se remarcă tablourile intitulate "Caravana, Căruțe cu
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
celor umili deoarece omenia lui s-a revărsat deopotrivă asupra celor asupriți indiferent de cultură, naționalitate sau religie. Un loc important în opera lui Octav Băncilă îl reprezintă picturile care au ca izvor de inspirație viața țiganilor, cu predilecție a țiganilor nomazi. Pictorul a realizat peste o sută de lucrări în care a evocat căruțele cu nomazi care străbat depărtările pe sub cerurile albăstrii sau vineții ca petunia ori stânjenelul. Așa se remarcă tablourile intitulate "Caravana, Căruțe cu nomazi, Spre necunoscut, Nomazii
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
lucrări în care a evocat căruțele cu nomazi care străbat depărtările pe sub cerurile albăstrii sau vineții ca petunia ori stânjenelul. Așa se remarcă tablourile intitulate "Caravana, Căruțe cu nomazi, Spre necunoscut, Nomazii," etc. Toate compozițiile care au ca tematică viața țiganilor au în ele ceva trist, dar melodios. Sunt ca niște cântece de inimă albastră, întregul colorit are dominată albastră cu întrepătrunderi de roșuri închise și movuri care-și susură aleanul. Această pribegie care se dezvăluie privitorului, face să se înțeleagă
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
avut popularitate în rândul celor umili deoarece omenia lui s-a revărsat deopotrivă asupra celor asupriți indiferent de cultură, naționalitate sau religie. Un loc important în opera lui Octav Băncilă îl reprezintă picturile care au ca izvor de inspirație viața țiganilor, cu predilecție a țiganilor nomazi. Pictorul a realizat peste o sută de lucrări în care a evocat căruțele cu nomazi care străbat depărtările pe sub cerurile albăstrii sau vineții ca petunia ori stânjenelul. Așa se remarcă tablourile intitulate "Caravana, Căruțe cu
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
celor umili deoarece omenia lui s-a revărsat deopotrivă asupra celor asupriți indiferent de cultură, naționalitate sau religie. Un loc important în opera lui Octav Băncilă îl reprezintă picturile care au ca izvor de inspirație viața țiganilor, cu predilecție a țiganilor nomazi. Pictorul a realizat peste o sută de lucrări în care a evocat căruțele cu nomazi care străbat depărtările pe sub cerurile albăstrii sau vineții ca petunia ori stânjenelul. Așa se remarcă tablourile intitulate "Caravana, Căruțe cu nomazi, Spre necunoscut, Nomazii
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
lucrări în care a evocat căruțele cu nomazi care străbat depărtările pe sub cerurile albăstrii sau vineții ca petunia ori stânjenelul. Așa se remarcă tablourile intitulate "Caravana, Căruțe cu nomazi, Spre necunoscut, Nomazii", etc. Toate compozițiile care au ca tematică viața țiganilor au în ele ceva trist, dar melodios. Sunt ca niște cântece de inimă albastră, întregul colorit are dominată albastră cu întrepătrunderi de roșuri închise și movuri care-și susură aleanul. Această pribegie care se dezvăluie privitorului, face să se înțeleagă
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
ghicea în palma unei tinere. De la München a trimis un tablou cu o țigăncușă care a fost expus într-o vitrină din București. Alexandru Toma a văzut acel tablou și a scris un eseu plin de considerații sociale cu privire la etnia țiganilor din România. La Muzeul Național de Artă din București există mai multe "Cărturărese": una realizată în anul 1914 în tonalități verzi cu reflexe albe, violete și cărămizii; una realizată în 1916 cu o cromatică dominată de roșu și alb și
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
una realizată în anul 1914 în tonalități verzi cu reflexe albe, violete și cărămizii; una realizată în 1916 cu o cromatică dominată de roșu și alb și alta pe fond liliachiu cu verde, brun și roșu. Caracteristica generală a tematicii țiganilor din România, este că niciun personaj, femeie sau bărbat, nu este vesel. Remarcabilă este pictura intitulată "Talpa Iadului" realizată în anul 1913, care înfățișează o țigancă bătrână, care la prima vedere are o imagine hidoasă, dar care în final cucerește
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
ea locuia în mahalaua Galatei și muncea din greu pentru existență. Ea și-a păstrat frumusețea de-a lungul anilor, cu toate că și atunci când era tânără chipul ei nu exprima prea multă fericire. Remarcabilă este și pictura "Stănică" care înfățișează un țigan care are în atitudinea lui trăsături mândre de bulibașă, dar din care transpare viața grea pe care o ducea într-o societate care marginaliza o etnie întreagă. Portetele reprezintă, în opera lui Octav Băncilă, cele mai numeroase lucrări, dar și
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
a făcut numeroase danii mănăstirii, care o făceau, după cum am mai amintit, cea mai bogată mănăstire a Țării Românești. Un inventar din 1716, arăta ca mănăstirea poseda 20 de mari moșii (în Ilfov, Dâmbovita, Muscel, Teleorman, Ialomița), 10 sate de țigani, 18 prăvălii în București, hanul Șerban Vodă și apoi primea și vama de sare, băuturi, pește și lemne din diferite locuri. Pe laângă acestea se mai adaugă și veniturile de la 20 de mănăstiri și schituri de pe întreg cuprinsul țării, care
Mănăstirea Cotroceni () [Corola-website/Science/307735_a_309064]
-
(n. 15 septembrie 1927, București — d. 12 decembrie 1974, București), a fost un cunoscut lăutar (acordeonist virtuoz și cântăreț) român de etnie țigan. Născut la data de 15 septembrie 1927 într-o veche familie de lăutari, (acesta e numele său de artist; altfel decât s-ar putea crede, Fărâmiță este numele său de familie și Lambru este prenumele) învață să cânte încă din
Fărâmiță Lambru () [Corola-website/Science/306500_a_307829]
-
lagărelor de concentrare au fost puse pe seama trupelor "SS-Totenkopf" („cap de mort”). Atribuția le-a fost extinsă în 1941 și asupra lagărelor de exterminare din [[Polonia]]. SS, prin intermediul serviciului de informații SD (Sicherheitsdienst), a avut drept obiectiv identificarea [[evreu|evreilor]], țiganilor (populația [[sinti]] și [[romi|roma]]), a [[homosexual]]ilor, a [[comunism|comuniștilor]] și a altor persoane cu afiliații culturale, religioase, rasiale sau politice considerate de naziști incompatibile cu ideologia nazistă sau văzute aparținând altor rase, considerate ideologic drept „rase inferioare”, de
Heinrich Himmler () [Corola-website/Science/306580_a_307909]
-
Jean" (n. 1987). S-a despărțit de aceasta în 1996 și, după divorțul ce a durat patru luni, în luna octombrie a aceluiași an, s-a căsătorit cu "Cécilia Ciganer-Albeniz" (bunicul ei din partea tatălui provenind dintr-o familie amestecată din țigani români - de unde numele de "Ciganer" - și evrei ruși, strănepoată pe linie maternă a compozitorului Isaac Albéniz). Au împreună un fiu, "Louis", născut în 1997. În toamna anului 2005, Cécilia părăsește domiciliul conjugal, în urma unei relații a lui Nicolas Sarkozy cu
Nicolas Sarkozy () [Corola-website/Science/306964_a_308293]
-
Ștefan, băiatul se ocupă cu torsul. Acolo o întâlnește pe Măriuca, o fată de vârsta lui, care îi este simpatică. Datorită ei ajunge să aibă porecla de "Ion Torcălău", ceea ce îl rușinează într-o anumită măsură, fiind numele dat unui țigan din Vânători și transgresând astfel o tradițională barieră etnică. Lui Nică îi place munca pe care o prestează, deși este una asociată în mod tradițional cu sexul feminin, dar este iritat de alte sarcini ce îi sunt atribuite, cum ar
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
era înmormântat soțul ei, mai multe sate lăsate de acesta cu limbă de moarte; documentul de danie precizează că unele din aceste proprietăți fuseseră cumpărate împreună cu doamna Dafina. După doi ani, pe la anul 1680, Dafina Doamna dădea sate, vii și țigani Mănăstirii Bârnova, arătând că acest așezământ a fost început de către Miron Barnovschi, dar neterminat, rămânând în această stare "„până la vreme domniei Mariei Sale raposatul mieu domn, ce scris mai sus, lui Evastratie Dabija vodă, carile dimpreună și cu noi, dintru
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
unui borcan cu vaselina le confirmă temerea. Viața mezinului se va schimba însă pentru totdeauna în duminică de 23 octombrie. În camionul de gunoi al lui Bizo urca brusc „prințesa” Iuliana Botgros (Iuliana Luciu), fiica lui Sigismund (Florin Petrescu), „regele” țiganilor, ce fugea de bodyguarzilor puși de tatăl ei să o păzească. Bizo o conduce la locuința ei de pe str. Spoitorilor nr. 1 din cartierul Ferentari, îndrăgostindu-se de ea la prima vedere. La plecare, fata și-a uitat în camion
Trei frați de belea () [Corola-website/Science/307933_a_309262]
-
el este „cel mai țâgan”. Egret (Emil Rădinoiu), consilierul „regelui”, îl convinge pe Sigismund să se folosească de cei trei pentru a da o spargere la bancă. Regele îl pune pe Bizo să dovedească că are cele trei calități ale țiganilor pentru a-i da față de soție. El trebuie să arate că are dexteritate (este pus să stingă nocturnă de la meciul de fotbal Dinamo-Rapid din finală Cupei României), tupeu (să taie o șuvița din părul președintelui României) și bani (să dea
Trei frați de belea () [Corola-website/Science/307933_a_309262]
-
unei grupări teroriste apropiate de Al Qaeda, iar un grup de agenți americani vin să ancheteze evenimentele petrecute în ultima vreme în România. Egret vrea să pună el mâna pe banii furați din bancă și să-i ia locul regelui „țiganilor”, urmând să se căsătorească cu Iuliana. În acest scop, el își pune oamenii de încredere să-l lege pe Frankfurt; acesta din urmă reușește să scape. Bizo, Cornel și Leonica reușesc să pătrundă în bancă, fură banii, dar la ieșire
Trei frați de belea () [Corola-website/Science/307933_a_309262]
-
tarziu, Bizo este căsătorit cu casierița de la benzinărie și urmează să aibă un copil. Cornel și Leonica îi vizitează periodic, iar Iuliana trece și ea din când în când să-și vadă nasul. Frankfurt a ajuns noul „împărat” al tuturor țiganilor, președintele a obținut un nou mandat, iar supraponderala Grațiela (Claudia Susanu) a devenit vedeta de televiziune. Scenariul filmului a fost scris de Mugur Mihăescu și Radu Pietreanu, membri componenți ai grupului umoristic "Vacanță Mare". Scrierea să a durat aproximativ două
Trei frați de belea () [Corola-website/Science/307933_a_309262]