19,920 matches
-
se săvârșesc sub proprii mei ochi lipsiți de corp și cum de se pot împăca oamenii ăștia ciudați cu o condiție care mie mi-a fost fatală? Mii de alte suflete asemeni celui al meu se răsucesc cu aceeași disperare, acuzând aceleași neînțelegeri, dar acest lucru nu mai poate încălzi cu nimic un biet nenorocit pe cale să fie damnat la frigul veșnic. Nebună karma trebuie să fi fost aceea care nu mi-a permis să scriu aceste rânduri decât murind. Bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
și nici localuri elegante. Departe de mine gândul să mă consider mai cuminte decât sunt, dar nu sunt un fan al acestui gen de distracții. Atunci chiar că aveți o mulțime de lucruri de văzut. Sunt numai urechi. Mă veți acuza de patriotism local. Stați liniștită! Promit să nu fac așa ceva, o liniști Toma, luându-și o mină cât se poate de serioasă. Nu vreau să țin o pledoarie pentru Baia de Sus, începu Ileana să vorbească după ce trase adânc aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
era din partea locului. Blestemul se referea numai la străini, neafectându-i și pe localnici. Doamne, ce încâlceală! mormăi Cristi în gând. Îl contraria treaba asta cu străinii. Totdeauna aceștia nu au fost văzuți cu ochi buni. Peste tot, localnicii îi acuză de toate relele ce li se întâmplă. E mai ușor să dai vina pe cineva care e proaspăt apărut în comunitate decât să îi bănuiești pe ai tăi. Într-adevăr și el era străin la Baia de Sus. Locuitorii îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
să mă înlăture. Putea s-o facă de nenumărate ori, atunci când am dat piept cu vâlva. Nici n-avea mare lucru de făcut, pur și simplu mă lăsa singur, mai departe era treaba bestiei. Nimeni nu l-ar fi putut acuza de nimic. Aș fi fost o altă persoană dispărută din Baia de Sus. Nu-i așa, îl contrazise Ileana. Despre Calistrat se pot spune multe, dar nu era un ucigaș și nici prost nu era. Amândoi știam că n-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
și vor fugi împreună de acolo. Numai de ar ține ăștia ușa închisă la intrare, pentru ca duhul să nu poată veni peste ei. Nu-și făcea alte griji. Pe el nu-l văzuseră cei doi polițiști, nu îl putea nimeni acuza că ar fi amestecat într-un fel. Chiar dacă nu se va mai întâmpla nimic, în seara aceea, avea de gând să nege totul. Era treaba poliției să dovedească implicarea sa în toată povestea aceea. Du-te și cheamă-l pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
ceva glogorie în cap, l-a întrebat pe tata ce s-a întâmplat cu inventarul curții lui Vasilică Rosetti. Activistul s-a arătat surprins că tata n-a intervenit să salveze biblioteca, dar, atunci, în condițiile date, ai fi fost acuzat că aperi valorile claselor exploatatoare și puteai sta multișor la închisoare (minimul, dacă n-ai făcut nimic, era 3 ani!) Vasilică Rosetti n-a fost căsătorit, n-a avut urmași, la fel ca și frații Petru și Mihai. Mihai Rosetti
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
compensație pentru jumătate din suprafața de izlaz lipsă. Mai mult, demonstrația Comisiei Județene pornește de la cifre (suprafețe) care nu corespund realității: 42,5 ha, în loc de 84,5 ha care trebuie adăugată la cele 135 ha existente. Sigur că se poate acuza comisia locală că a lucrat în favoarea proprietarului, că sătenii nu aveau suficient izlaz pentru animalele lor, deoarece izlazul a fost repartizat în funcție de vitele mari, nu s-a ținut seama de oi și capre. Pe de altă parte, nici situația întocmită
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
așa îl percepea lumea, numit Dărângă. Numele acestui „doctor” zurliu l-aș fi uitat dacă n-ar fi fost legat de două întâmplări, dintre care una cu tâlc. Un oarecare din Lunca și-a dusă soția (femeia!) la doctorul Dărângă, acuzând o durere acută acolo unde se întâmpl desă să o aibă femeile. Dacă omul nostru, posesor al femeii cu pricina, ar fi tăcut politicosă din gură, n-ar fi fost nimic, însă, „drăcușorul” politică l-a îndemnat să-l atenționeze
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
scenarii magico-religioase și ritualuri de fertilizare pentru familie și pentru participanți la nașterea și renașterea vieții. În familie, nașterea era așteptată de soți și de bunici, de toate rudele, dar în special de mamă, care, dacă nu făcea copii, era acuzată că nu are rod, e stearpă, motiv suficient pentru despărțire, când era alungată de bărbat. Familiile fără copii erau privite cu suspiciune în sat, iar dacă nașterea avea loc înafara căsătoriei, se arunca oprobriul asupra familiei „fetei-mamă”, pentru „copilul din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
șarălungă 1400 kg porumb, 350 kg grâu. în 1947 pe lângă Primărie funcționa un Comitet economic, pe când primar era Costan Trandafir, format din Vasile Vasilaș, Dumitru Drăgan, Grigore Rusu și Gheorghe Rusu. Acest comitet s-a dusă la moara Emiliei Gurău, acuzând-o că nu a dat uiumul din 50 kg măciniș. Cereau să fie dată în judecată! Comuna era impusă la o cotă de porumb de 400 tone; prima tranșă de 100 tone trebuia dusă la centru la 18 noiembrie 1947
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bine decît ca s-o scrii. Asociația locatarilor a Încercat deja să mă alunge În două rînduri. Cel mai puțin grav e că Întîrzii cu plățile la cheltuielile asociației. Închipuiți-vă, vorbesc limbi străine și port pantaloni... Nu puțini mă acuză că țin În apartamentul ăsta o casă de toleranță. Altfel ar sta lucrurile... M-am bizuit că semiîntunericul Îmi ascundea roșeața. — Iertați-mă. Nu știu de ce vă povestesc toate astea. Vă fac să roșiți. — E vina mea. Eu am Întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
nu e decât un pretext comod, invocat de americani pentru a rămâne în posesia tuturor puterilor fără să-și vândă sufletul, închizând în același timp ochii în privința dezvoltării economiei-pirat acolo unde aceasta le este utilă. Așadar Ordinea economică va fi acuzată, pe drept cuvânt, că, pentru mulți și prin însăși natura ei, este o sursă de mizerie și nedreptate, de precaritate și dezordine, de risipă și dezastre ecologice, de imoralism și distrugere a identităților, de încălcări ale normelor religioase și oprimare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
să ordone avansarea armatei și a aviației, să treacă orașul prin foc și sabie, să rănească și să omoare zece sau douăzeci de mii de oameni ca să dea un exemplu, iar apoi să bage trei sau patru mii în închisoare, acuzându-i de nu se știe ce crimă când tocmai crima nu există, Nu ne aflăm în război civil, ceea ce vrem este doar să-i chemăm pe oameni la rațiune, să le arătăm greșeala în care au căzut sau au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
de interne, și cred că puțini îl cunosc atât de bine ca mine, la ora asta a vorbit deja cu directorul poliției, Opriți-l, Voi încerca, dar tare mă tem că e inutil, Folosiți-vă de autoritatea dumneavoastră, Ca să fiu acuzat că am blocat o investigație asupra unor fapte care afectează siguranța statului, tocmai când știm cu toții că statul se află în mare pericol, asta vreți, domnule președinte, întrebă prim-ministrul și adăugă, Dumneavoastră ați fi primul care mi-ați retrage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
mult decât probabilele fotocopii care trebuie să circule deja pe aici. Expresia de pe chipul șefului de cabinet deveni brusc nedumerită, neatentă, ca și cum n-ar fi înțeles bine ceea ce auzise sau ca și cum conștiința i-ar fi sărit în drum pe neașteptare, acuzându-l de vreo faptă rea mai veche, dacă nu extrem de recentă. Puteți să vă retrageți, o să vă chem când va fi nevoie, spuse prim-ministrul, ridicându-se de pe scaun și îndreptându-se spre una dintre ferestre. Zgomotul deschiderii ei îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
sa, Știu foarte bine ce vreți dumneavoastră, ar țipa din nou ministrul, dumneavoastră vreți să nu mă ating nici de un fir de păr al protejatei dumneavoastră, Nu e protejata mea, e un om nevinovat de crima de care o acuzați, albatros, Nu-mi spune albatros, albatros era tatăl dumitale, albatros era mama dumitale, eu sunt ministru de interne, Dacă ministrul de interne nu mai e albatros, atunci nici comisarul de poliție nu mai e papagal-de-mare, Cel mai sigur e că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
lui decentă este stigmatizată ca ipocrizie, frazele lui alambicate sunt etichetate fără cruțare drept minciuni, iar tăcerea lui este insultată cu termenul de înșelăciune. Și pe baza micilor păcate condamnabile la un autor, dar scuzabile la un fiu, istoricul german acuza întreaga rasă anglo-saxonă de pudoare exagerată de mironosiță, de înșelătorie, pretenții exagerate, necinste, viclenie și slabă pricepere culinară. Personal, mie mi se pare că dl Strickland a fost nechibzuit respingând relatarea destul de curentă și acceptată a unor oarecare „neplăceri“ între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
mai mare speranță a acestui secol. - Că Frederic ar fi fost asasinat e un zvon care a circulat imediat, din pricina felului În care a dispărut - pe neașteptate, ca o lovitură. Dar nu există nici o dovadă, În afară de calomniile curtenilor, care Îl acuză pe nobilul Manfred că și-ar fi sufocat tatăl bolnav ca să Îi ia locul. - Și totuși, Mainardino nu avea nici o Îndoială. Era sigur că fusese otrăvit de cineva foarte apropiat, de cineva În care suveranul avea Încredere. - Doctorul lui, știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
care a fost văzut plecând. A cerut un catâr, la grajdurile de la Porta Romana, și hamali pentru bagaje. - A plecat deja? Întrebă Dante cu dezamăgire. Ordonasem ca nimeni să nu fie lăsat să plece... Celălalt ridică din umeri. - Nu era acuzat de nimic. Preț de o clipă, priorul cântări posibilitatea de a ordona ca cineva să pornească În urmărirea bătrânului medic. Nu putea fi departe. Dar la ce ar fi slujit? N-avea decât să se ducă În sfârșit să Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
a terminat ăla de ceva ani și e la N.Y. Nu-ți mai spun ce am discutat, dar să știi că, între patru ochi, i-am spus eu ce trebuia. Că fata are niște probleme, că vrea să mă acuze pe mine de nu știu ce casă bântuită de curenți, de frig, de umezeală, că vrea, probabil, niște bani, de-aia fantazează, aranjează-i, Codrescule, analizele alea, să n-o mai aud că-i bolnavă, cine știe ce este în stare să-mi facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
cu părul deschis la culoare tace, Îl considerăm prost. Cu toate acestea, lumea forfotește de „bruneți Întunecați și tăcuți„ și de „brunete languroase“ care nu posedă nici o fărâmă de creier sub țeastă, dar, nu se știe de ce, nu sunt niciodată acuzați de penurie de inteligență. — Iar gura mare, bărbia lată și nasul mai voluminos sunt, indubitabil, indicii ale unui chip rasat. Nu sunt sigur. Amory era partizanul trăsăturilor clasice. — Ba da. Hai să-ți arăt. Burne a extras din sertarul biroului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
așteptat un punct culminant, la care conferențiarul nu ajungea niciodată. Uneori Amory Îl vedea zvârcolindu-se pe scaun, iar chipul i se lumina; ardea de poftă să dezbată un punct. Pe stradă, era tot mai distrat și Începuse să fie acuzat de snobism, dar Amory știa că nu putea fi vorba de așa ceva. Odată, când Burne a trecut la un metru distanță, total absent, cu mintea la mii de kilometri, Amory aproape că a făcut un șoc din pricina bucuriei romantice cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
ultimul lucru la care mă așteptam. Clara n-a dat semne de bucurie răutăcioasă. A schimbat numaidecât subiectul. Dar l-a pus pe gânduri și Amory socotea că, parțial, are dreptate. Se simțea ca un fabricant care, după ce și-a acuzat un contabil de fraudă, descoperă că propria sa odraslă, falsifică săptămânal catastifele de la birou. Biata, maltratata sa voință, din care făcuse ținta disprețului său și al prietenilor, stătea acum inocentă În fața lui, iar discernământul se Îndrepta spre temniță, cu acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
aghezmui în voie. Oare sacrificiul pe care-l făcuse nu fusese prea mare? Să vinzi sufletul copilului tău pentru libertate, și încă o libertate pe care nu ți-o dorești! Unde-i fusese capul? Dar acum era prea târziu. O acuzase pe Maică de ispită și uite cine-l ispitise, tocmai Mișu, din cauza căruia se afla în pușcărie! Sorinel luase pentru a doua oară, de data asta post mortem, calea Americii: portretul lui Zelea se zgâlțâia neliniștit la două ore de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
refuză să se mai gândească la America, la copiii lui făcuți grătar, cum văzuse în Pădurea Băneasa, la soția lui împinsă și respirată de zece negri măricei, la blana pârlită a lui Lucky. În celula în care urmărise atâtea piste, acuzat de profanarea mormintelor adăpostului de căței „Lassie”, Will Smith o apucă încet pe calea sfințeniei. Un marker verde fosforescent strălucea pe crucea de marmură a Marianei: „Cu scârbă, spermă și căcat, Nexus”. * PASAJ RETRAS Dragă Roxănica, A fost o dată o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]