7,668 matches
-
sau obligatoriu din punct de vedere moral. (intensitatea caracterului prohibitiv va fi dezb]țuț] ulterior) Filosofii numesc aceste perspective „deontologice” (deon în limba greac] însemnând datorie) și le opun celor „teleologice” (de la cuvântul telos care în limba greac] înseamn] scop). Adepții viziunii teleologice resping ideea potrivit c]reia exist] anumite tipuri de acțiuni care sunt corecte sau greșite prin ele însele, ei fiind de p]rere c] aprecierea între cele dou] tipuri de acțiuni se face prin prisma propriilor consecințe. Perspectiva
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
decât ar fi trebuit. Consecințialismul a fost criticat ca fiind o doctrin] irealist] și impracticabil] deoarece este dificil] stabilirea consecințelor unei anumite alternative de acțiune, cum de altfel este dificil] și stabilirea tuturor consecințelor care decurg din ansamblul acțiunilor cuiva. Adepții consecințialismului consider] c] aceasta nu este o obiecție serioas], iar pe de alt] parte, deontologii arăt] c] și aceast] problem] de natur] practic] poate fi evitat]. Acțiunile sunt greșite tocmai prin natura sau felul lor, motiv pentru care nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
accepta ideea c] prevenirea r]ului ar putea fi un r]u în sine, la fel cum cei care au o viziune mai restrâns] asupra obligațiilor morale (că și deontologii) vor considera c] producerea r]ului poate fi permis]. Un adept al consecințialismului va fi de p]rere c] refuzul de a minți o persoan] în scopul protej]rii altora constituie un r]u condamnabil. Aceasta fiind situația, chiar atunci când oamenii depun eforturi pentru a respecta normele deontologice, ei le vor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Prin urmare se poate afirma c], desi consecințele viitoare ale faptelor s]vârșite de o persoan] sunt importante, exist] și alte lucruri care conteaz] în egal] m]sur]. Consecințialismul nu este atotcuprinz]tor. (Philip Pettit arăt] cum ar reacționa un adept al consecințialismului în secvență a treia, „Principalul argument împotriva consecințialismului”, capitolului 19.) P]rerea general] a lui Ross este aceea c] varietatea lucrurilor importante este mare, astfel încât nu se poate întocmi o list] strict] a aspectelor semnificative din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
promovare a acestor valori. Agentul ar trebui s] respecte valorile respective, deci s] le promoveze. Pe de alt] parte, oponenții consecințialismului afirm] c] cel puțin câteva valori se cer a fi respectate, indiferent dac] ele sunt sau nu promovate ulterior. Adepții consecințialismului percep relația dintre valori și agenți că pe una de natur] instrumental]: agenților li se cere s] efectueze orice acțiune care are proprietatea de a promova o valoare desemnat], chiar și acțiuni care nu reușesc s] o respecte. Oponenții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o posibilitate ce poate fi realizat], probabili]țile sale sunt posibilele modalit]ți de realizare. Noțiunea de probabilitate reia o versiune a noțiunii familiare de consecinț]. Revenind la definirea consecințialismului, putem identifica dou] afirmații în general admise de c]tre adepții teoriei: 1) Orice probabilitate a unei opțiuni, orice direcție pe care ar urma-o lumea ca rezultat al unei opțiuni f]cute, are o valoare determinat], deși poate c] nu în funcție de unicitatea să, de st]rile de valoare realizate aici
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din punctul de vedere al probabilit]ților lor (afirmația 2). Exist] un caracter nedeterminat în afirmația 2, pentru c] nu s-a clarificat cum anume este stabilit] valoarea unei opțiuni de c]tre valorile prognozelor sale. Abordarea obișnuit] prezent] printre adepții consecințialismului, departe de a fi singura posibil], se refer] la folosirea unei opțiuni că joc al hazardului între diferitele prognoze posibile și apoi adaptarea unei proceduri din teoria deciziilor pentru a-i calcula valoarea. Prin aceast] abordare veți afla valoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
faptul c] cea mai bun] opțiune este în mod necesar determinat] de valorile prognozelor sale. Important nu este s] produci bunuri, ci s] r]mai cu mâinile curate. O ultim] precizare asupra teoriei nonconsecințialiste, r]mânând tot în sfera formal]. Adepții teoriei susțin c], împreun] cu st]rile care trebuie mai curând respectate decât promovate, agenul va fi mereu în poziția de a cunoaște cu exactitate dac] o opțiune va avea sau nu una dintre st]rile respective. Confruntat fiind cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate fi respectat] și promovat], în același timp: respectarea ei implic] grijă pentru fericirea celor cu care intrați în contact direct, indiferent de efectele indirecte. Dar, în practic], nu este întotdeauna clar ce anume implic] un atașament din sfera nonconsecințialist]. Adepții teoriei nonconsecințialiste nu ne spun cum s] alegem atunci când nici una dintre opțiunile pe care le avem la dispoziție nu indic] o valoare relevant]. Exist] multe cazuri de acest fel, legate de o stare că aceea a fericirii. De asemenea, exist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unor vieți nevinovate, prevenirea unei catastrofe - și unde nu apar consecințe negative - cand autorit]țile statale susțin tortură. Odat] ce o acțiune de acest tip este relevant] doar în astfel de circumstanțe, ea înceteaz] s] mai fie d]un]toare. Adepții teoriei nonconsecințialismului vor trebui deseori s] apere un r]spuns la fel de neatr]g]tor în asemenea circumstanțe. Poate fi îngrozitor s] torturezi pe cineva, dar la fel de îngrozitor poate fi s] nu faci acest lucru și, în consecinț], o bomb] s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
promovarea fericirii umane, caz în care utilitaristul ar fi îndrept]țiț în alegerea să. Dar aceasta nu înseamn] c] utilitaristul se așteapt] că îndr]gostiții s] își selecteze și s] își monitorizeze avansurile referindu-se la acest scop abstract. Protestul adepților teoriei non consecințialismului fâț] de acest r]spuns const] în negarea faptului c] el este valabil pentru oponenții lor. Ei susțin, spre deosebire de adepții teoriei consecințialiste care consider] c] alegerile unui agent sunt sau nu justificate de promovarea anumitor valori, atunci
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îndr]gostiții s] își selecteze și s] își monitorizeze avansurile referindu-se la acest scop abstract. Protestul adepților teoriei non consecințialismului fâț] de acest r]spuns const] în negarea faptului c] el este valabil pentru oponenții lor. Ei susțin, spre deosebire de adepții teoriei consecințialiste care consider] c] alegerile unui agent sunt sau nu justificate de promovarea anumitor valori, atunci adeptul susține c] agentul moral - agentul care vrea s] se justifice - nu ar trebui s] st]ruiasc] asupra a cât de mult diferitele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
teoriei non consecințialismului fâț] de acest r]spuns const] în negarea faptului c] el este valabil pentru oponenții lor. Ei susțin, spre deosebire de adepții teoriei consecințialiste care consider] c] alegerile unui agent sunt sau nu justificate de promovarea anumitor valori, atunci adeptul susține c] agentul moral - agentul care vrea s] se justifice - nu ar trebui s] st]ruiasc] asupra a cât de mult diferitele opțiuni promoveaz] aceste valori. Prin aceast] afirmație, ei sugereaz] c] un astfel de fapt este cel mai bun
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
afectivit]ții naturale, necalculate dinainte. Nu este nevoie s] mai st]ruim asupra acestui aspect. Dar, cu toate c] aspectul discutat mai sus este clar și se aplic] unui num]r foarte mare de cazuri, apare întrebarea dac] nu cumva adepții teoriei consecințelor au avut un demaraj prea lent, cel putin pan] de curând. Iat] și problema: Admițând c] teoria consecințelor este una a justific]rii, nu a deliber]rii, ce diferenț] se face - în politica deliberativ] - prin faptul de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
consecințelor au avut un demaraj prea lent, cel putin pan] de curând. Iat] și problema: Admițând c] teoria consecințelor este una a justific]rii, nu a deliber]rii, ce diferenț] se face - în politica deliberativ] - prin faptul de a fi adept al teoriei consecințelor? S] presupunem c] îndr]gostitul din exemplul lui Austin ar deveni utilitarist. Ce fel de politic] ar adopta, știind c], în fiecare acțiune întreprins], nu va apela la avantajele și dezavantajele utilitarismului? R]spunsul oferit de adepții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adept al teoriei consecințelor? S] presupunem c] îndr]gostitul din exemplul lui Austin ar deveni utilitarist. Ce fel de politic] ar adopta, știind c], în fiecare acțiune întreprins], nu va apela la avantajele și dezavantajele utilitarismului? R]spunsul oferit de adepții consecințialismului din zilele noastre este motivat de observația din ultimul subcapitol, si anume c] opțiunile care se cer analizate din punct de vedere al consecințelor - posibilit]țile asupra c]rora un agent are putere de decizie - includ opțiuni care sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
drept al celorlalți - ceea ce le ofer] statutul de pilot automat comportamental în situațiile corespunz]toare. Faptul c] seturile de opțiuni cu care se confrunt] agenții includ multe optiuni de acest fel înseamn] c], în situația în care ei ar deveni adepți ai teoriei consecințialiste, aderarea lor la aceast] doctrin] poate avea un efect practic asupra felului în care se comport], f]r] ins] a avea efectul evident nedorit de a-i transforma în permanente calculatoare. Un alt efect ar fi acela
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai bine dac] agenții și-ar p]stră simțurile calculative ascuțite, fiind atenți la fiecare situație, astfel încât ghidarea dup] pilotul automat al st]rii sau principiului s] fie metodă optim] de promovare a valorilor lor? Iar, în acest caz, agentul adept al teoriei consecințelor nu ar trebui s] r]mân] un permanent calculator? Aceasta este o întrebare a c]rei poziție st] în prim-planul discuțiilor contemporane despre consecințe. R]spunsurile adepților acestei teorii sunt variate. Unul ar fi acela c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
promovare a valorilor lor? Iar, în acest caz, agentul adept al teoriei consecințelor nu ar trebui s] r]mân] un permanent calculator? Aceasta este o întrebare a c]rei poziție st] în prim-planul discuțiilor contemporane despre consecințe. R]spunsurile adepților acestei teorii sunt variate. Unul ar fi acela c] agenții sunt atat de failibili, cel puțin în verva procesului de luare a deciziilor, încât monitorizarea calculativ] preconizat] aici ar cauza probabil mai mult r]u decât bine. Un altul ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
În fiecare caz, în contexte potrivite, trebuie s] m] programez, mai mult sau mai putin orbește, dac] vreau s] promovez valoarea respectiv]. Partea teoriei consecințelor - care este explicit] în leg]tur] cu posibilitatea conform c]reia faptul de a fi adept al consecințialismului poate motiva un agent s] restricționeze calculul asupra consecințelor - este uneori descris] ca fiind indirect], alteori strategic], în alte cazuri restrictiv]. Astfel de consecințe restricționate pot r]spunde variatelor provoc]ri asociate cu argumentul principal împotriva consecințialismului, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au aceeași valoare științific]. Teoria consecințelor este indiscutabil o ipotez] mai simpl] decât oricare alt] form] a teoriilor opuse; aceasta înseamn] c], l]sând la o parte obiecțiile respinse în ultima secțiune, teoria consecințelor ar trebui s] aib] prioritate. Dac] adepții teoriei aflate în opoziție nu realizeaz] cât de mult pierde viziunea lor la capitolul simplitate, acest lucru se întâmpl] pentru c], în general, nu sunt de acord cu premisa noastr] cheie. Ei cred c] exist] anumite valori care pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu sunt de acord cu premisa noastr] cheie. Ei cred c] exist] anumite valori care pot fi numai promovate și altele care pot fi numai onorate. Exist] trei aspecte în care consecințialismul se dovedeste superior în ceea ce privește simplitatea. În primul rând, adepții teoriei consecințelor susțin o singur] abordare a valorilor, în timp ce oponenții lor susțin dou]. Ei cred cu ț]rie în faptul c] anumite valori trebuie onorate, măi degrab] decât promovate; este cazul valorilor asociate cu loialitatea și respectul. Fie c] acționeaz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
promovate; este cazul valorilor asociate cu loialitatea și respectul. Fie c] acționeaz] sau nu în calitate de teoreticieni morali, ei sunt, totuși, de acord cu faptul c] alte valori trebuie promovate; de exemplu, prosperitatea economic], igienă personal] și siguranța instalațiilor nucleare. Astfel, adepții consecințialismului folosesc o singur] axiom] asupra felului în care valorile justific] alegerile, iar oponenții lor folosesc dou]. Teoria non-consecințialist] este și mai complicat], din cauza stilului s]u ad-hoc. Adepții ei identific] anumite valori care trebuie onorate mai degrab] decât promovate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de exemplu, prosperitatea economic], igienă personal] și siguranța instalațiilor nucleare. Astfel, adepții consecințialismului folosesc o singur] axiom] asupra felului în care valorile justific] alegerile, iar oponenții lor folosesc dou]. Teoria non-consecințialist] este și mai complicat], din cauza stilului s]u ad-hoc. Adepții ei identific] anumite valori care trebuie onorate mai degrab] decât promovate. Ei nu explic], ins], de ce anume justificarea provine mai degrab] din onorarea și nu din promovarea lor. Într-adev]r, nu este foarte clar în ce ar consta o explicație
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
curent. Ea se g]sește în ingrata poziție de a ap]ra o explicație legat] de valori, care nu are corespondent în raționalitatea practic]. Dac] aceste considerații asupra simplit]ții nu sunt suficiente pentru a fundamenta consecințialismul, singura soluție a adepților acesteia este s] atrag] atenția asupra detaliilor și a plauzibilit]ții teoriei aflate în opoziție. În secțiunea a doua a acestui articol, am v]zut c] teoria non-consecințialist] este obligat] s] nege fie ideea potrivit c]reia valorile pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]