11,054 matches
-
evoluției, în care figura dominantă va fi generalul Ion Antonescu. Cap.II- PROBLEMA TRASILVANIEI ÎN RAPORTURILE ROMÂNO- GERMANE (1940-1944) II. 1. Axa și Ungaria după "arbitrajul" de la Viena Problema Transilvaniei reprezintă o problemă fundamentala care s-a aflat constant pe agenda raporturilor româno-germane în anii 1940-1944. După cum s-a constatat, fiind de acord cu decizia impusa la Viena de către Germania și Italia în privința cedării nord-estului Transilvaniei Ungariei, regimul Regelui Carol al II-lea și-a semnat sfârșitul lamentabil, după ce acceptase evacuarea
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
în 1923 cu romanul Rătăcire și frecventează, în deceniul al treilea, cu o oarecare constanță, cenaclul Sburătorul, unde citește nuvele, însemnări de călătorie și fragmente în proză. Impresia lăsată asupra confraților prezenți și asupra amfitrionului, consemnată de E. Lovinescu în Agende, nu e tocmai măgulitoare: „Aida Vrioni cu romanul Rătăcire: groaznic pas bleu, de o rară suficiență” (cu toate acestea, cartea a epuizat un tiraj de cinci mii de exemplare numai în anul apariției); „Dezastrul Aidei Vrioni: un act de roman-foileton
VRIONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290659_a_291988]
-
Mihăilescu, Existențialism romantic, „22”, 1997, 405; Glodeanu, Dimensiuni, 273-284; Zaciu, Departe, 145-153; Dicț. analitic, II, 66-69; Glodeanu, Incursiuni, 156-172; Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, București, 1999, 70-71; Micu, Ist. lit., 651-652; Gabriel Dimisianu, Frumuseți glaciale, RL, 2001, 38; Ion Vartic, Agendă cu Vona, APF, 2001, 12; Bârna, Comentarii, 175-182; Popa, Ist. lit., I, 297-302; Grigore Scarlat, Vis și realitate, CL, 2002, 4; Cristina Ionică, Misterioasa literatură de sertar, RL, 2002, 30; D. Gulea, „Misterioasa dispariție a orașului din câmpie”, OC, 2002
VONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290641_a_291970]
-
limite, se afișează, de asemenea, limitele cutiei poștale. 3.6 Utilizarea aplicației de postă electronică 3.6.1 Trimiterea unui e-mail Atașează un fișier la mesaj. Pentru informații suplimentare despre modul de atașare a fișierelor, consultați Lucrul cu Atașările. Deschide agenda pentru a căuta numele destinatarilor. Verifică numele destinatarilor mesajului în Agendă sau în folderul Persoane de contact. Setează importanța mesajului la Maximă. Setează importanța mesajului la Minimă. Adaugă o semnătură la sfârșitul mesajului. Trebuie să creați o semnătură înainte ca
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
aplicației de postă electronică 3.6.1 Trimiterea unui e-mail Atașează un fișier la mesaj. Pentru informații suplimentare despre modul de atașare a fișierelor, consultați Lucrul cu Atașările. Deschide agenda pentru a căuta numele destinatarilor. Verifică numele destinatarilor mesajului în Agendă sau în folderul Persoane de contact. Setează importanța mesajului la Maximă. Setează importanța mesajului la Minimă. Adaugă o semnătură la sfârșitul mesajului. Trebuie să creați o semnătură înainte ca acest buton să devină operațional. Verifică ortografia din textul mesajului. Afișează
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
mesajului. Puteți să întroduceți în întregime sau parțial numele sau adresa de poștă electronică a destinatarului. Separați mai multe nume utilizând caracterele punct și virgulă (;). De asemenea, puteți adresa mesajul făcând click pe Către sau pe Cc. Astfel se deschide Agenda. Agenda vă permite să căutați o persoană în agenda partajată (dacă există) sau în folderul Persoane de contact. După ce localizați o persoană în Agendă, adăugați numele la mesajul de poștă electronică, selectându-l și făcând clik pe Către, Cc sau
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
Puteți să întroduceți în întregime sau parțial numele sau adresa de poștă electronică a destinatarului. Separați mai multe nume utilizând caracterele punct și virgulă (;). De asemenea, puteți adresa mesajul făcând click pe Către sau pe Cc. Astfel se deschide Agenda. Agenda vă permite să căutați o persoană în agenda partajată (dacă există) sau în folderul Persoane de contact. După ce localizați o persoană în Agendă, adăugați numele la mesajul de poștă electronică, selectându-l și făcând clik pe Către, Cc sau Bcc
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
sau adresa de poștă electronică a destinatarului. Separați mai multe nume utilizând caracterele punct și virgulă (;). De asemenea, puteți adresa mesajul făcând click pe Către sau pe Cc. Astfel se deschide Agenda. Agenda vă permite să căutați o persoană în agenda partajată (dacă există) sau în folderul Persoane de contact. După ce localizați o persoană în Agendă, adăugați numele la mesajul de poștă electronică, selectându-l și făcând clik pe Către, Cc sau Bcc. Este posibil să doriți să includeți destinatari fără
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
virgulă (;). De asemenea, puteți adresa mesajul făcând click pe Către sau pe Cc. Astfel se deschide Agenda. Agenda vă permite să căutați o persoană în agenda partajată (dacă există) sau în folderul Persoane de contact. După ce localizați o persoană în Agendă, adăugați numele la mesajul de poștă electronică, selectându-l și făcând clik pe Către, Cc sau Bcc. Este posibil să doriți să includeți destinatari fără a-i face vizibili pentru toate persoanele cărora le trimiteți mesajul. Puteți face aceasta Scurtu
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
numele altor destinatari din Bcc . Pentru a adăuga destinatari Bcc , faceți click pe Opțiuni din bara de instrumente a mesajului, apoi, în Setări curente mesaj, selectați Afișare Bcc . De asemenea, puteți face click pe Către sau Cc pentru a deschide Agenda și pentru a utiliza caseta Bcc care apare acolo. Pentru a elimina destinatari dintr-un mesaj: Pentru a șterge un nume din casetele de adrese, faceți click-dreapta pe nume, apoi faceți click pe Eliminare. De asemenea, puteți să selectați numele
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
astfel de decontaminare ideologică a îmbunătățit atmosfera relațiilor internaționale în anii ’60 și ’70 (o parte din această perioadă), o îmbunătățire care, într-o manieră greu de cuantificat, a mărit șansele de reușită a negocierilor privind subiectele importante aflate pe agendă. O altă manifestare a destinderii este rezolvarea problemei germane, o dată prin recunoașterea de către Germania de Vest a statu-quoului teritorial în Europa Centrală și, în special, a statului est-german, iar apoi prin acordul privind statusul internațional al Berlinului de Vest. În
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de speranța că realizarea separată a unui progres al dezarmării nucleare va stimula progresele dezarmării armelor convenționale. Nici Comisia privind Armamentul Convențional și nici Comisia pentru Energie Atomică nu au reușit să ajungă la un acord privind problemele substanțiale de pe agenda lor. Din acest motiv, Adunarea Generală a decis în data de 11 ianuarie 1952 să reunească lucrările celor două comisii și să înființeze o nouă Comisie pentru dezarmare, alcătuită din membrii Consiliului de Securitate și Canada. Incapacitatea de a ajunge
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Miza cursei înarmării între A și B este ponderea armamentelor ambelor națiuni. Va fi A egală cu B în ceea ce privește armamentul sau va fi A superioară lui B (ori viceversa) și la ce nivel? Această întrebare trebuie să fie prima pe agenda conferințelor și a comisiilor pentru dezarmare. Un răspuns satisfăcător la această întrebare poate fi găsit doar prin respectarea a trei condiții alternative, care duc la trei modele alternative: a) națiunile implicate nu intră în competiție pentru putere cu alte națiuni
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
menționate mai sus, din nimic altceva decât dintr-un număr de congrese în scopul rezolvării problemelor internaționale curente. Cu toate acestea, Sfânta Alianță a reprezentat un guvern internațional în adevăratul sens al cuvântului. O listă incompletă a problemelor aflate pe agenda Congresului de la Aix-la-Chapelle va ilustra raza activităților sale guvernamentale: acuzele mediatizate ale prinților germani împotriva abuzurilor noilor lor suverani, petiția electorului din Hesse de a-și schimba titlul în acela de rege, cererea mamei lui Napoleon de eliberare a fiului
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
menținerea păcii și securității internaționale, Adunarea poate dezbate, investiga și recomanda, dar nu poate acționa. Chiar și aceste funcții sunt limitate prin articolul 12 al Cartei, care împiedică Adunarea Generală să formuleze recomandări privind probleme care nu se află pe agenda Consiliului de Securitate. Astfel, jurisdicția convergentă a Consiliului și a Adunării, care constituia caracteristica de bază a Ligii Națiunilor, este înlocuită cu jurisdicția alternativă a unui Consiliu de Securitate decident și a unei Adunări Generale care face recomandări. Când Consiliul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
dezbateri pe tema respectivă, dar nu mai poate formula nici măcar recomandări. Această atribuție îi permite Consiliului de Securitate să controleze indirect modul cum funcționează Adunarea Generală atunci când este vorba de probleme politice importante. Prin simpla introducere a unei probleme pe agendă, Consiliul de Securitate poate transforma Adunarea Generală într-o societate care ține dezbateri, fără a avea însă nici măcar dreptul de a-și exprima opinia comună cu privire la ele. Această limitare a funcțiilor Adunării Generale a făcut ca Organizația Națiunilor Unite să
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
similar creșterea și descreșterea importanței sale ca principal organism politic al Națiunilor Unite. Interesele și angajamentele globale ale Statelor Unite și ale Uniunii Sovietice au făcut inevitabil ca în aproape orice problemă care a apărut sau ar fi putut apărea pe agenda Consiliului de Securitate aceste interese și angajamente să fie într-un anumit fel implicate. Această situație a dus la imposibilitatea de a ajunge la un acord general, iar procesul de votare din cadrul Consiliului de Securitate situa în cele mai multe cazuri Uniunea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a sporit importanța și a devenit cea mai activă ramură a guvernului internațional al Națiunilor Unite datorită a doi factori: folosirea a cinci instrumente constituționale de către o majoritate din cadrul Adunării Generale și caracteristicile politicii internaționale contemporane. Problemele politice aflate pe agenda Adunării Generale și a Consiliului de Securitate în perioada 1 ianuarie 1946 - 30 iunie 1964. Practicile constituționale pe care Adunarea Generală, ca instituție de guvernare internațională, le-a folosit în cadrul activităților sale au tins să diminueze autoritatea Consiliului de Securitate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
există o decizie majoritară de a scoate o anumită problemă de sub jurisdicția sa. În plus, Adunarea Generală a interpretat articolul 12, paragraful 1 în mod liber și a formulat recomandări privind probleme care se aflau în același timp și pe agenda Consiliului de Securitate. Astfel a procedat în cazul Pakistanului și al Coreei. Procedura a fost justificată prin argumentul legal conform căruia Adunarea Generală se ocupă de un aspect diferit al problemei de care se ocupă Consiliul de Securitate. Este evident
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de mult ca pentru diplomația tradițională. Aceasta este diferența majoră dintre diplomația tradițională și cea a Națiunilor Unite: ultima este obligată să convingă, în timp ce prima își permitea să nu-i pese. Astfel, o mare putere trebuie să-și pună pe agendă problemele asupra cărora urmează să se voteze în termeni acceptabili pentru membrii ale căror voturi sunt necesare. Această necesitate implică o dublă transformare a felului în care este prezentată problema, față de cum ar fi fost dacă se urmărea exclusiv atingerea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
fi făcut un real progres privind dezvoltarea a noi forme de contact, noi metode de deliberare și noi instrumente de reconciliere. Cu mici ajustări, discuțiile privind problemele majore care s-au situat în afara atribuțiilor Națiunilor Unite pot fi incluse pe agenda lor de lucru, întărind în același timp puterea organizației mondiale și trăgându-și puterea din ea. „Cea mai importantă cerință”, pentru a cita introducerea raportului anual al secretarului general din 1957, ...constă astăzi în îmblânzirea conflictelor dintre state, nu în
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
într-adevăr limitele unei alianțe tradiționale și se îndreaptă către un tip nou de organizație funcțională. NATO este condusă de Consiliul Nord-Atlantic, compus din reprezentanții permanenți ai fiecărui stat membru. Consiliul este organismul suprem de guvernare al NATO; el stabilește agende pentru fiecare membru al său, condițiile bugetare, calitatea și cantitatea contribuțiilor militare și altele asemenea. Consiliul este sprijinit de un personal internațional subordonat unui secretariat general, care este într-adevăr un corp internațional ce lucrează exclusiv pentru organizație; este birocrația
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
după primul război mondial, să se distanțeze de tiparul consacrat al diplomației. Au creat Liga Națiunilor și mai târziu Organizația Națiunilor Unite ca noi instrumente de interacțiune diplomatică: diplomația prin proceduri parlamentare. Problemele internaționale care trebuie soluționate sunt incluse pe agenda organismelor deliberative ale acestor organizații. Reprezentanții diferitelor guverne discută pe marginea acestor probleme în cadrul unor dezbateri publice. Un vot dat în conformitate cu constituția respectivei organizații rezolvă problema. Această metodă fusese folosită și anterior în cadrul unor conferințe speciale, precum Conferințele de Pace
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
o încercare de a trata problemele politice ale căror manifestări de suprafață erau aceste diferite cazuri. Conferințele politice particulare din perioada de după război au repetat modelul fragmentării stabilit de Liga Națiunilor și de Națiunile Unite. Aceste conferințe au avut pe agenda lor, de exemplu, conflictul din Coreea, unificarea Germaniei și problema dezarmării. Nici una dintre aceste conferințe nu a abordat problema mai complexă ale cărei etape și manifestări sunt toate aceste subiecte și de a cărei soluționare depinde și rezolvarea lor: problema
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
după care o parte nu mai face concesii). Undeva la mijloc se amplasează zona potențială de târguire. Procesual, negocierea se derulează după o anumită schemă. La început, fiecare parte descrie punctul inițial de ofertă pentru fiecare item/revendicare/solicitare din agenda ei. Sunt de reținut cel puțin două aspecte: punctele inițiale de ofertă pot fi reale sau false, cele mai mici sau cele mai mari așteptări ale părților; participanții conștientizează faptul că aceste puncte sunt doar de deschidere, ele putându-se
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]