7,673 matches
-
spațiu liric în care natura este magică și pasiunile ating forme de delir. Eminescu va duce lirica română, prin cultură și imaginație, spre nord, spre miturile borealice. Cu mai puțin talent și cu o spiritualitate redusă, Bolintineanu îl precede în ambiția de a depăși granițele inspirației locale, dar într-o direcție contrară" (E.S.). Modelele la care se raportează autorul poemei O fată tînără pe patul morții sînt romanticii la modă în epocă, mai ales cei francezi. Prin juxtapunere, Eugen Simion îi
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
universități de stat în cele mai bizare și neavenite orășele, au constituit lovituri mortale date unui sistem care agoniza încă din timpul dictaturii ceaușiste. În anii '80, învățământul superior devenise o fabrică de ingineri, de regulă executanți docili și fără ambiții creative, cu mințile nivelate de o hărnicie serială și abrutizantă generată de binecunoscutul nostru sistem de educație liceală bazat pe rezolvare mecanică, de mii de probleme, de pe o zi pe alta ("cei care nu rezistă aici să se ducă la
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
acea flexibilitate și capacitate de negociere diplomatică specifică doar marilor oameni politici. Tăios, dominator și orgolios, el nu a acceptat niciodată alt rol decât acela de primadonă și, pe cale de consecință, a fost tot timpul "lucrat" în partidele mari, cu ambiții naționale. A plecat din PAC atunci când Nicolae Manolescu, împreună cu camarila, l-au marginalizat, făcându-și propriul partid, cu ambiții regionale avant la lettre, partid care s-a dovedit prea mic pentru a putea rezista electoral, lipsit de logistica și aparatul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
acceptat niciodată alt rol decât acela de primadonă și, pe cale de consecință, a fost tot timpul "lucrat" în partidele mari, cu ambiții naționale. A plecat din PAC atunci când Nicolae Manolescu, împreună cu camarila, l-au marginalizat, făcându-și propriul partid, cu ambiții regionale avant la lettre, partid care s-a dovedit prea mic pentru a putea rezista electoral, lipsit de logistica și aparatul național. A trecut, după alegerile din 2000, în barca PSD-ului pentru a avea majoritatea în Consiliul Local, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
prilej, președintele a spus că intenționează să realizeze aici un hub de transporturi, astfel încât Iașul să devină o placă turnantă pentru comerțul internațional și să genereze un consistent interes investițional extern. În ce mă privește, nu pot decât să salut ambițiile domnului președinte al județului și să îi țin pumnii să găsească înțelegere și susținere la guvern, în ciuda politicii defavorabile dezvoltării Iașului și a Moldovei pe care, constant în ultimele două decenii, au susținut-o profitorii "de la centru". Aeroportul este un
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
comunist, tema monarhiei a fost una destul de sensibilă și de disputată. Întruchipând cu asupra de măsură cele patru valori cardinale care călăuzesc activitatea Casei Regale a României - Spirit de Răspundere, Loialitate, Generozitate și Puterea Exemplului -, Maiestatea Sa dovedește o surprinzătoarea ambiție de a-și înfrunta destinul potrivnic și de a câștiga, în ciuda unor auguri care i-au fost mereu nefavorabili, pariul cu posteritatea. Nu e vorba să facem aici, deși poate ar merita la un astfel de ceas festiv, evocări encomiastice
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
nucleară sau printr-un atac nuclear, ca situație de ultimă instanță); colonizarea (conform acestui principiu așezările israeliene vor determina, în final, granițele statului).594 Din doctrina de securitate israeliană reiese, de asemenea, caracterul defensiv al strategiei de securitate israeliană (fără ambiții teritoriale), evitarea războiului prin mijloace politice și o atitudine preventivă credibilă de descurajare, prevenirea escaladării conflictului, pregătirea unei armate permanente gata în orice moment să intervină cu forțe terestre, aeriene și maritime, capacitatea de a determina încheierea războiului în mod
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
la perspectiva unei păci cuprinzătoare în regiune fiind destul de reduse (ca număr) și fără acoperire practică.895 Există o serie de experți, în chestiunea Orientului Mijlociu, care atrag atenția asupra faptului că în plan diplomatic UE a fost marginalizata în pofida ambițiilor declarate de a-si amplifica rolul de terța parte, alături de SUA, acțiunile Uniunii rezumându-se în principal la prezentarea de declarații oficiale, prin intermediul cărora sunt expuse puncte de vedere vizavi de problemele cu care se confruntă Orientul Mijlociu și, în special
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
pentru a Înfrunta această sfidare: un proiect descoperit prin vizorul unui aparat de fotografiat, făurit În ultimii ani. O panoramă murală care să desfășoare, În fața unui observator atent, regulile implacabile care susțin războiul - haosul aparent - ca o oglindă a vieții. Ambiția lui nu aspira la capodoperă; nu avea nici măcar pretenția la o capodoperă, deși, În realitate, așa erau suma și combinația atâtor imagini luate din pictură și fotografie, imposibile fără existența, ori privirea, bărbatului ce picta În turn. Dar fresca nu
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
inginer. Moartea tatălui, moștenirea grevată de datorii și totala inaptitudine pentru desen îl fac să se întoarcă în țară. În pofida eforturilor sale, în 1888 moșia Căiuți este vândută, iar familia se mută la Târgu Ocna, apoi la Bacău. Lipsit de ambiții politice, dar silit de nevoi financiare, R. va intra în viața publică: în 1889 e numit prefect de Roman, dar demisionează după câteva luni, în 1891 este ales deputat de Fălciu, în 1892 ajunge prefect de Brăila, după un an
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
sunt împărțite în șapte grupe principale, pe tipuri specifice de afecțiuni sau dispoziții sufletești : Stări de anxietate sau de teamă Stări de incertitudine sau de neîncredere în forțele proprii Accese de melancolie și incapacitatea de a învăța din lecțiile vieții Ambiție exagerată și dorința de dominare, atât în familie, cât și în societate. Devotament exagerat pentru binele altora. Stări de epuizare fizică și psihică. Comportament ezitant, lipsa siguranței de sine și a discernământului. Stări de anxietate sau de teamă Corcodușul (Prunus
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
flori de viță albă poate ajuta persoanele cu un potențial creativ deosebit, dar care nu sunt suficient de curajoase și de conștiente de valoarea lor. Se recomandă de asemenea și unele activități practice cum ar fi grădinăritul sau decorarea locuinței. Ambiție exagerată și dorința de dominare, atât în familie, cât și în societate - Vița-de-vie (Vitis vinifera) este o plantă agățătoare cu flori mici, galbene-verzui, unite în inflorescențe sub formă de ciorchini, frumos mirositoare, care apar în lunile mai și iunie. Esența
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
acestea Îi iscă o oroare și o mânie pe care nici măcar nu Încearcă să le ascundă. Țintă recurentă a urii și a dragostei sale, Franța a permis proliferarea monstruoasă a păcatului. Revolta lui e răspunsul neputincios la vechi neputințe, la ambiții niciodată atinse. „Ah, cum de n-am purificat această țară cu mâinile mele; n-aș mai fi obligat să accept astăzi pentru ea blestemul”. Și, din nou, Marele Păcat, blestemul metafizic Își găsește Întruparea În câțiva dintre cei care i-
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
sinucide pentru că, aflat Într-un moment de criză, nu mai e În stare să discearnă Între bine și rău, Între disperare și speranță. El hotărăște să moară pentru că idealul său existențial - ce poartă dublul nume fascism/comunism - nu Îi satisface ambițiile metafizice. În aceeași linie, am putea vorbi despre un romantism virulent, despre o mistică prost asimilată, obligată să funcționeze Într-un teren impropriu: cel al ideologiei ce se substituie vieții. Nu toate paginile de jurnal transcriu aceeași intensitate a dorinței
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
mamei, modelul de care fuge cu o inexplicabilă disperare. Pierzându-și tatăl la numai opt ani, Sylvia Plath s-a construit pe sine sub greutatea modelului absent. Un model strivitor, pentru că tânăra hipersensibilă putea să pună În el totul: și ambițiile, și iluziile și deșertăciunea nebunească a propriilor proiecții mentale. Personalitatea mamei se topește, cu Încetul, În interstițiile unei indiferențe progresive, devenind, În cele din urmă, oglinda deformatoare, anti-modelul care trebuie distrus. Nimic n-o deprimă atât de tare ca pretenția
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
a arcului de cerc În care ființa scriitorului e prinsă ca un păianjen În propria plasă. Ca materializare a unei lumi ce trăiește În inconștiența fragmentarismului, intimul reevaluează insignifiantul și Îi acordă un rol determinant În viața scriitorului. Neliniștea, frustrările, ambițiile, automatismele sunt captate de pagina de hârtie și transformate Într-o formulă coerentă, a cărei expresivitate autorul nu și-o poate imagina. Absența „stilului” În majoritatea scrierilor intime provine dintr-un dispreț neconștientizat față de materia primă avută de autor la
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
presupune existența unei „forme ficționale organizate”1, a unei intenționalități de a scrie În conformitate cu legile general acceptate ale literaturii. Or, jurnalul intim nu concurează În nici un fel (sau, În orice caz, nu conștient) efortul sistematic al creării unei realități secunde. Ambiția jurnalului intim este de a reface, de a re-da, de a salva in extremis realitatea primă. E un rol asumat aproape În mod inconștient, extras din datele inițiale care-l fac posibil. Decupaj În real, jurnalul acționează În funcție de pulsiunile conținute
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ce sfidează regula notației aparent sustrasă dorinței coerente de a semnifica. Jurnalul intim produce În mod spontan o aliniere a evenimentelor cotidiene după o lege sui-generis a selecției și a ordonării. Acest lucru Îi alterează fundamentele structurale, instaurând coerență și ambiție literară acolo unde se presupunea că vom Întâlni doar informalul și arbitrarul notației zilnice. Literatura se insinuează, prin urmare, În mod spontan, fără a fi urmat o strategie atent instrumentată și fără a recurge la obiectivitatea - discutabilă, de altfel - a
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
dragul meu. O, doresc enorm să scriu această carte. Trebuie s-o scriu. Trebuie legată, Împachetată și trimisă În Noua Zeelandă. Doresc asta din tot sufletul... Și așa va fi6. Dorința exaltată de contopire cu fratele mort, dialogul patetic În care ambiția literară dublează tragedia intimă dau nota unei confesiuni mereu ezitante Între derizoriul clipei și absolutul amintirii. Imaginile cotropitoare ale copilăriei și ale Noii Zeelande natale subîntind coarda unei nostalgii pe care prezentul o ridică la cote insuportabile. Viața nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
solitudinii și a refuzului comunității, jurnalul intim sfârșește ca o modalitate privilegiată a comunicării. Mai mult, el nu poate exista În afara complicității creatoare a cititorului, aflat În situația, doar aparent comodă, de a propune, aproape discreționar, modelele de lectură. Cealaltă ambiție fundamentală a jurnalului - pretenția de a surprinde clipa -, de a nemuri un prezent strict delimitat este și ea contrazisă de complicațiile practice ale relației scriere - lectură. Jurnalul se vede mereu proiectat spre un viitor incert, singurul capabil să obiectiveze ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
diminuează credibilitatea nu atât a rezultatului final, cât a procesului care a condus la acesta. Fidelitatea nu trebuie, totuși, confundată cu creativitatea. Cu atât mai puțin cu expresivitatea. Bunele intenții nu sunt suficiente pentru a crea ceva cu adevărat valoros. Ambiția și cumpătarea nu constituie, prin ele Însele, decât premisele unei construcții spirituale. Pentru a depăși faza proiectului și a dorinței, trebuie anihilate și forțele limitative ale creației. Nu e suficient orgoliul - ca să nu spunem că el poate fi chiar contraproductiv
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
cu adevărat: adică Între o oglindire a eului și o scriitură aparent ne-literară, existând paroxistic și anarhic În paginile segmentate ale jurnalului. Ieșind din sfera purei reflectări, autoportretul trage după sine și textul jurnalului În Întregul său. Depășind limitele ambițiilor contabilicești exercitate asupra vieții cotidiene, el se Înalță la ipostaza de model și răspuns filozofic la Întrebarea privind identitatea profundă a scriitorului. Devenit personaj Într-un scenariu pe care nu-l mai controlează defel, autorul jurnalului intim se vede prizonierul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
contabilicești exercitate asupra vieții cotidiene, el se Înalță la ipostaza de model și răspuns filozofic la Întrebarea privind identitatea profundă a scriitorului. Devenit personaj Într-un scenariu pe care nu-l mai controlează defel, autorul jurnalului intim se vede prizonierul ambiției nemăsurate de a face din notația lentă, de zi cu zi, literatură. Creație paradoxală, autoportretul se află mereu disputat de câteva timpuri greu de conciliat. Pe de o parte, el se subordonează spațiului retoricii, pe care o populează cu Întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
face din notația lentă, de zi cu zi, literatură. Creație paradoxală, autoportretul se află mereu disputat de câteva timpuri greu de conciliat. Pe de o parte, el se subordonează spațiului retoricii, pe care o populează cu Întreaga sa gamă de ambiții și cu o insațiabilă nevoie de a se cunoaște. Acest demers trebuie circumscris, pe de altă parte, unei poetici a autenticității, pentru care realitatea și ficțiunea sunt două brațe ale uneia și aceleiași entități. Hibrid prin natura sa originară, el
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
acoperit cu totul discutabila-i operă științifică), pentru Gide aceasta e strâns legată de procesul creator ca atare. Ficțiunea este un extract de realitate, un eșantion al existentului, o formă de exprimare la fel de plauzibilă ca oricare alta. La Virginia Woolf, ambiția merge mult mai departe: „Sper să pot considera acest jurnal drept o ramificare naturală a persoanei mele”. Pentru Anaïs Nin, recunoscută pentru cărțile ei plasate la limita indecenței (Delta of Venus, Incest, Little Birds, A Spy in the House of
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]