38,100 matches
-
atribuirii de sens, căci ceea ce întreține constanța referințelor de sens este centralitatea convergentă a obiectității, în abstracție de fluxul temporal ce divide identicul făcînd imposibile și observația, și sensul, și denumirea." (p. 130) Iată genul de frază care, făcîndu-și knock-out cititorul, îi dă convingerea că acesta e sunetul firesc al filozofiei și că, în consecință, filozofia e bună de pus la naftalină. Dar Vianu Mureșan știe foarte bine că nu așa stau lucrurile. Măcinarea jargonului e doar un ritual care exercită
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
nu eram decât notoriu. Scriam la câțiva ani o carte, apăreau cronici la ea, uneori mai bune, alteori așa și așa, alteori deloc. Se mai întâmpla și să iau parte la câte o polemică. Sau să primesc, de la câte un cititor, o scrisoare. Ce mai, simțeam că viața literară pulsează în jurul meu! Iar când dădeam câte un interviu la radio pe teme culturale, ba uneori chiar la televiziune, la emisiuni cu rating mic, numele îmi era pronunțat corect. Cum zic, eram
Epistolă către un prieten - Mici ficțiuni despre celebritate by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/9807_a_11132]
-
nu s-a petrecut decât atunci când și alte cărți pe care le scrisesem, unele cu mulți ani în urmă, au devenit, la rândul lor, celebre. Oamenii începeau să se intereseze de toată "opera mea". În urmă cu câteva luni, un cititor din Timișoara a întrebat la Librăria "Joc secund" de Furnalul de la Păltiniș. Un an mai târziu, Andrei Pleșu a publicat Despre îngeri și, la scurtă vreme după aceea, a devenit, la rândul lui, celebru. Traiectoria celebrității sale a arătat, în
Epistolă către un prieten - Mici ficțiuni despre celebritate by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/9807_a_11132]
-
românească din a doua jumătate a secolului XX. Formula care l-a făcut celebru, "ingeniosul bine temperat" îi vine ca o mănușă acestui prozator greu de clasat pentru care fiecare nouă apariție editorială înseamnă o altă formulă stilistică, spre admirația cititorilor și uimirea criticilor. Cu o inteligență narativă puțin comună, Mircea Horia Simionescu își surprinde mereu cititorii prin abordări deloc uzuale în tradiția prozei românești, cum ar fi ordonarea materiei epice după regulile stilului administrativ sau după principiul lexiconului. Ceea ce la
Să nu-l uităm pe MHS! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9832_a_11157]
-
temperat" îi vine ca o mănușă acestui prozator greu de clasat pentru care fiecare nouă apariție editorială înseamnă o altă formulă stilistică, spre admirația cititorilor și uimirea criticilor. Cu o inteligență narativă puțin comună, Mircea Horia Simionescu își surprinde mereu cititorii prin abordări deloc uzuale în tradiția prozei românești, cum ar fi ordonarea materiei epice după regulile stilului administrativ sau după principiul lexiconului. Ceea ce la nivelul formal de fond al construcției epice (hard-ul romanelor și prozelor scurte, dacă se poate
Să nu-l uităm pe MHS! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9832_a_11157]
-
superficiale în viitor, prozatorul își propune ca la următoarele sale volume de povestiri să anexeze și câte un ghid de întrebuințare în care să explice toate subtilitățile narative, astfel încât lectura să fie una fără echivoc, indiferent de pregătirea și atenția cititorului/comentatorului. Lipsa de emfază stilistică, pariul pus pe tonurile minore, miza pe universul mic și pe insignifiant conferă specificitatea scrisului lui Mircea Horia Simionescu. Autorul este primul care atrage atenția asupra acestui aspect printr-un autodenunț ironic din care cititorul
Să nu-l uităm pe MHS! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9832_a_11157]
-
cititorului/comentatorului. Lipsa de emfază stilistică, pariul pus pe tonurile minore, miza pe universul mic și pe insignifiant conferă specificitatea scrisului lui Mircea Horia Simionescu. Autorul este primul care atrage atenția asupra acestui aspect printr-un autodenunț ironic din care cititorul inteligent poate trage singur concluziile: "De mai bine de două decenii, în loc să construiesc capodopere (ceea ce, e ușor de constatat după probe, n-aș reuși niciodată), îmi consum dramatic energiile, celelalte unelte, cu cercetarea anatomiei obiectelor universului mic, funcțiunilor și cu
Să nu-l uităm pe MHS! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9832_a_11157]
-
lazyadmin.ro). O secvență pleonastică se constituie, în substantivul bloggerist, prin adăugarea sufixului productiv -ist la cuvîntul împrumutat care are deja un sufix caracteristic numelui de agent (-er). Termenul nu e prea răspîndit și are destui critici (de exemplu, un cititor îl contestă la apariția sa într-un articol de ziar: "americanul Ray White, de 93 de ani, a fost până nu de mult considerat cel mai bătrân bloggerist din lume", Gândul, 20.02.2007). Sufixul -ist creează și adjective, cînd
Bloguire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9839_a_11164]
-
talent, în creația sa, de partea forțelor înaintate ale societății, cu atît mai adînc va reuși să descopere și să redea, în toată complexitatea lui, adevărul despre realitatea noastră. Realismul socialist cere creatorului să participe activ la transformarea realității, inspirînd cititorilor săi optimismul revoluționar și dîndu-le claritatea țelului și perspectivei, nestrămutata convingere în victoria marilor idealuri ale umanității... Cetățean al patriei sale socialiste, purtător al ideilor înaintate ale timpului său, scriitorul este părtaș activ la marea luptă pentru triumful deplin al
Un peisaj de moloz și bălării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9836_a_11161]
-
admirabilii pozitiviști ai fizicii contemporane. John Barrow e unul din acei păcătoși pozitiviști ai lumii noastre care au ridicat ștacheta fizică la un nivel revoltător. Profesor de matematică și fizică teoretică la Universitatea Cambridge, autorul cărții Originea universului își pune cititorul în fața unui spectacol fascinant ca substanță, dar frustrant ca anvergură. John Barrow este negreșit o ființă hibridă: pe jumătate antipatic, pe jumătate fascinant, inhibîndu-te prin subtilitatea la care a ajuns, și totodată atrăgîndu-te prin perspectiva pe care o deschide. E
Antinomia lumii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9840_a_11165]
-
artistice sunt puse în relație cu experiența sa empirică. Alteori, prin recombinarea sunetelor în cuvinte se ajunge la termeni sau chiar expresii în limbi străine (de fiecare dată, însă, cu certă trimitere culturală), care schimbă complet registrul de referințe al cititorului. Fiecare literă și fiecare sunet contează în scrisul lui Șerban Foarță. De aceea, cititorul scrisului său trebuie să rămână vigilent în fiecare secundă, să-și pună întrebări și să facă analogii, să aibă ureche muzicală și ochi trecuți prin proba
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
cuvinte se ajunge la termeni sau chiar expresii în limbi străine (de fiecare dată, însă, cu certă trimitere culturală), care schimbă complet registrul de referințe al cititorului. Fiecare literă și fiecare sunet contează în scrisul lui Șerban Foarță. De aceea, cititorul scrisului său trebuie să rămână vigilent în fiecare secundă, să-și pună întrebări și să facă analogii, să aibă ureche muzicală și ochi trecuți prin proba capodoperelor picturii. Nici măcar aceasta nu garantează însă că va înțelege tot ceea ce a dorit
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
Șerban Foarță. Prozarium, de pildă, cel mai recent volum al său, sugerează prin sonoritatea titlului o combinație destul de facilă, dar perfect situabilă în spiritul autorului, cea dintre roză și proză. Cuvântul ca atare nu figurează în dicționare, dar este cunoscut cititorilor de SF, "prozarium" fiind principalul combustibil de pe planeta Dune, într-unul din romanele de referință ale genului. Întrebarea este în ce măsură cititorul lui Șerban Foarță poate privi titlul acestei cărți și prin prisma acestei ultime posibile intepretări. Este vorba despre o
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
situabilă în spiritul autorului, cea dintre roză și proză. Cuvântul ca atare nu figurează în dicționare, dar este cunoscut cititorilor de SF, "prozarium" fiind principalul combustibil de pe planeta Dune, într-unul din romanele de referință ale genului. Întrebarea este în ce măsură cititorul lui Șerban Foarță poate privi titlul acestei cărți și prin prisma acestei ultime posibile intepretări. Este vorba despre o simplă coincidență sau autorul a făcut cu ochiul spre romanul lui Frank Herbert, sugerându-i scriitorului avizat că această carte a
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
Imaculate, vreau să spun." (p. 52) De remarcat este faptul că în acest caz miza nu mai cade pe combinațiile formale, ci, ironic, pe dialogul cultural cu textele sfinte. Textele lui Șerban Foarță au efectul unui beții de cuvinte asupra cititorului. Aliterațiile cu iz de incantație, holorimele cele mai năstrușnice, scarabeii misterioși și fluturii cu desene complicate care apar unde te aștepți mai puțin, florile multicolore, parfumurile cele mai sofisticate, complicitățile abia întrezărite cu marea cultură a lumii (literatura, în primul
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
Cosmin Ciotloș Așa e, o asemenea etichetă s-ar putea cu ușurință extinde peste aproape întregul context literar actual. Se publică, de o vreme încoace, tot mai mult și mai atent față de legile promovării, din ce în ce mai atractiv pentru simțurile grăbite ale cititorului. Lucru firesc. La fel de firesc, dar mai puțin previzibil, e felul în care autorii încep să înțeleagă și să învețe din lecția editorială. Avem volume construite riguros, puse fluent în pagină, dând seama despre un discurs extrem de unitar (în marginea tautologiei
Cartea ţi-a ieşit aşa cum ai vrut by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9852_a_11177]
-
poetice, nici dacă problema se pune în termenii oscilației între destinatarii actului comunicării (așa cum, un pic cam didactic, afirmă în prefață Doris Mironescu). Mi se pare destul de limpede, însă, că suflul și imaginarul textelor lui Axinte e unul neobișnuit pentru cititorul-tip de poezie de la noi. și numai pentru el. Fiindcă, pentru cine a ascultat ori măcar a citit versurile unor trupe ca The Doors, Pink Floyd (și câte altele, oare?) ceea ce descoperă în Lumea ți-a ieșit așa cum ai vrut
Cartea ţi-a ieşit aşa cum ai vrut by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9852_a_11177]
-
motivul pentru care orice privire serială asupra poeziei sale ar constitui o destul de serioasă eroare de lectură. Criteriul șirului, al succesiunii sau al severelor ierarhii valorice din aproape în aproape se invalidează imediat. Dacă ținem seama de vechea deprindere a cititorului de a-i da întotdeauna crezare lui Ianuș, atunci un volum cum e foarte recentul Ștrumfii afară din fabrică! ne va învăța multe despre autorul său. Iar dacă adăugăm faptul că, scris aproape în întregime pe internet (așadar nu numai
Controlul tehnic al calităţii by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9864_a_11189]
-
de termeni din registrul domestic au fost înlocuiți cu alții, din registrul cosmic, și, drept consecință, suntem transferați din planul utilitar în cel ludic. Practic, prin aceste substituții textul relaxat inițial se transformă într-unul tensionat, deoarece la primul contact cititorul neavertizat le percepe ca incoerente. Ce poate însemna polița cerului? Practica lingvistică nu lasă loc unei alăturări atât de insolite iar dacă deschidem dicționarul, găsim poliță = "suport de scândură etc." sau "act prin care o persoană dispune debitorului etc.". în
Zile Marin Sorescu by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9860_a_11185]
-
la o serie de poezii de aceeași factură, apoi o trecere la nivelul superior al mai mulor cicluri, până cuprindem și întreaga operă a autorului și o plasăm în contextul tipologic sau istoric potrivit. Ușor de spus, greu de făcut. Cititorul invitat la o întreprindere de acest fel - și ne gândim în primul rând la elevi și la studenți - se va afla într-o situație conflictuală de o deosebită gravitate. Pe de o parte, el se poate simți atras de ceea ce
Zile Marin Sorescu by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9860_a_11185]
-
studenți - se va afla într-o situație conflictuală de o deosebită gravitate. Pe de o parte, el se poate simți atras de ceea ce Mircea Ciobanu numea undeva "nevoia ființei cititoare de a se lăsa înșelată"; pe de altă parte, același cititor nu-și poate reprima disponibilitatea și dreptul său de a pune la îndoială ficțiunea care i se propune. Cu alte cuvinte, cititorul oscilează între dorința de a se face complice cu autorul și tentația de a-l suspecta pe acesta
Zile Marin Sorescu by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9860_a_11185]
-
ceea ce Mircea Ciobanu numea undeva "nevoia ființei cititoare de a se lăsa înșelată"; pe de altă parte, același cititor nu-și poate reprima disponibilitatea și dreptul său de a pune la îndoială ficțiunea care i se propune. Cu alte cuvinte, cititorul oscilează între dorința de a se face complice cu autorul și tentația de a-l suspecta pe acesta de falsitate. Care dintre aceste două tendințe învinge? Răspunsul este condiționat de atât de mulți parametri, încât nici o regulă generală nu se
Zile Marin Sorescu by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9860_a_11185]
-
acesta de falsitate. Care dintre aceste două tendințe învinge? Răspunsul este condiționat de atât de mulți parametri, încât nici o regulă generală nu se poate formula. Fapt este că cei mai mulți dintre cei care sunt provocați la acest pact între autor și cititor, fie că este vorba de literatură sau de matematică, de fizică sau de filozofie, nu rezistă și renunță. Metoda relaxării textelor tensionate mai are și alte consecințe. Constatăm simplitatea mijloacelor folosite de Sorescu, cel puțin într-o parte a operei
Zile Marin Sorescu by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9860_a_11185]
-
ființă" și "ființare". Cele două cuvinte nu ne spun la prima vedere nimic, iar dacă le-aș folosi cu aerul că ele au un subînțeles intuitiv grație căruia toți am înțelege unde bate semnificația lor înseamnă a-l păcăli pe cititor. Ca să înțeleg totuși distincția, nu trebuie să uit că, atunci cînd am de-a face cu o terminologie a cărei înțelegere îmi scapă, testul după care îmi pot da seama dacă ea are acoperire sau nu în realitate este cel
Povestindu-l pe Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9867_a_11192]
-
inspectorate spre a-și acoperi aria de activitate cuprinsă în magica formulă "implementarea reformei în sistemul de învățămînt", incitat de cele pătimite în liceul unde predau în ultimele zile ale primului semestru din așa-numitul "învățămînt preuniversitar", voi schița pentru cititorii cu simțul umorului ai revistei portretul "omului recent" de la catedră cu gîndul la reprofesionalizarea urgentă a acestei vitregite tagme (în primul rînd printr-o regîndire și reașezare a valorilor în România revenită cu acte-n regulă în Europa). Funcționarul-profesor are
Despre "omul recent" de la catedră by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/9873_a_11198]