7,734 matches
-
stimulează formarea c-AMP, crește acest transport. Nu este încă foarte clar cum se produce această translocare a poziției pompei. Studiile de embriologie experimentală au arătat că în rinichiul fetal pompa Na-K-ATP-ază este prezentă la polul apical al celulelor tubilor colectori; aceasta sugerează că anomaliile în distribuția pompei din ADPKD pot reflecta starea de nediferențiere a celulelor ce limitează chistul 4. Deci modificarea polarității Na-K-ATP-azei este un fenomen secundar, produs probabil de dediferențierea celulară. Poziția apicală a pompei de sodiu a
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de 4. De remarcat că și alte proteine membranare au poziție anormală în ADPKD: receptorul EGF la polul apical, cotransportorul Na-K-2Cl la polul bazal; deci există un defect mai amplu în poziționarea proteinelor. Aquaporină de exemplu cea de la nivelul tubilor colectori AQP-CD, care caracterizează canalele de apă cu permeabilitate mai mică. Studiile privind canalele de apă la nivelul rinichiului cu ADPKD au relevat că epiteliul a 88% dintre chiști conține AQP-CHIP, în timp ce numai 8% dintre aceștia conțin AQP-CD. Acest fapt demonstrează
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de multe din aceste terapii, rezultatele nu pot fi extrapolate la om. Efectele terapeutice diferă la specii diferite de animale. Aceste diferențe pot reflecta faptul că în aceste modele de animale chiștii derivă din segmente diferite ale nefronului și canalelor colectoare. Se speră obținerea de informații utile prin testarea acestor tratamente pe animale transgenice cu genele PKD1 și PKD2 mutante. Capitolul 5 ANATOMIA PATOLOGICĂ A BOLII POLICHISTICE RENALE AUTOSOMAL DOMINANTE (ADPKD) Din punct de vedere morfologic, ADPKD reprezintă o entitate încadrată
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
continuă procesul de diferențiere. în stadiul tardiv, arhitectura renală devine dezorganizată prin dezvoltarea chiștilor voluminoși, separați prin regiuni de interstițiu fie condensat, fie normal morfologic, în care există nefroni dilatați, normali sau atrofici. Prezența chiștilor alterează relațiile dintre nefroni, ducte colectoare și vase; conexiunea cu nefronii fiind pierdută, majoritatea devin izolați, în sac orb. Există însă posibilitatea ca, pe traiectul tubilor, la nivelul epiteliului să se instaleze zone individualizate de afectare celulară, leziunile putând evolua până la necroză; astfel, celulele apar detașate
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
stadii inițiale, pot exista zone variabile de parenchim normal interchistic; în evoluție, acestea dispar, fiind sesizabile doar teritorii înguste, restrânse, de stromă fibroasă. B) MICROSCOPIA OPTICĂ îN ADPKD Chiștii apar la orice nivel al nefronului, de la tubii contorți la tubii colectori. Uneori, punctul de pornire poate fi capsula Bowmann; în aceste condiții, mici ghemuri capilare glomerulare pot fi observate în interiorul dilatației chistice (chist glomerular, mai frecvent la fetuși și copii mici) (planșa 2). Evolutiv, chiștii își pot păstra continuitatea cu tubii
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Uneori, punctul de pornire poate fi capsula Bowmann; în aceste condiții, mici ghemuri capilare glomerulare pot fi observate în interiorul dilatației chistice (chist glomerular, mai frecvent la fetuși și copii mici) (planșa 2). Evolutiv, chiștii își pot păstra continuitatea cu tubii colectori (chiști funcționali) sau o pot pierde (chiști izolați, prin închiderea tubilor colectori). În interior, cavitățile chistice sunt tapetate de un epiteliu simplu, cuboidal, cilindric sau uneori atrofic; acest epiteliu este dificil de definit, având trăsături particulare, speciale, proprii. Pe secțiuni
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ghemuri capilare glomerulare pot fi observate în interiorul dilatației chistice (chist glomerular, mai frecvent la fetuși și copii mici) (planșa 2). Evolutiv, chiștii își pot păstra continuitatea cu tubii colectori (chiști funcționali) sau o pot pierde (chiști izolați, prin închiderea tubilor colectori). În interior, cavitățile chistice sunt tapetate de un epiteliu simplu, cuboidal, cilindric sau uneori atrofic; acest epiteliu este dificil de definit, având trăsături particulare, speciale, proprii. Pe secțiuni multiple, seriate, obținute din fragmentele prelevate din zone diferite ale rinichilor, se
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
sunt localizați și în corticală, și în medulară, conferind un aspect care a fost comparat cu un burete (planșa 6). Chiștii apar fuziformi sau dilatați, cu dispoziție în unghi drept/radiar pe suprafața corticalei. Microscopic, chiștii sunt dilatații ale tubilor colectori (origine în tubii colectori), tapetate de un epiteliu simplu cubic (planșa 7). Consecutiv, se poate remarca atrofie tubulară și fibroză interstițială. 4. Rinichiul spongios medular Chiștii (dilatații ale tubilor colectori) au localizare bilaterală, strict la nivelul medularei, în una sau
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
corticală, și în medulară, conferind un aspect care a fost comparat cu un burete (planșa 6). Chiștii apar fuziformi sau dilatați, cu dispoziție în unghi drept/radiar pe suprafața corticalei. Microscopic, chiștii sunt dilatații ale tubilor colectori (origine în tubii colectori), tapetate de un epiteliu simplu cubic (planșa 7). Consecutiv, se poate remarca atrofie tubulară și fibroză interstițială. 4. Rinichiul spongios medular Chiștii (dilatații ale tubilor colectori) au localizare bilaterală, strict la nivelul medularei, în una sau mai multe papile; ei
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
radiar pe suprafața corticalei. Microscopic, chiștii sunt dilatații ale tubilor colectori (origine în tubii colectori), tapetate de un epiteliu simplu cubic (planșa 7). Consecutiv, se poate remarca atrofie tubulară și fibroză interstițială. 4. Rinichiul spongios medular Chiștii (dilatații ale tubilor colectori) au localizare bilaterală, strict la nivelul medularei, în una sau mai multe papile; ei lipsesc din corticală. Au dimensiuni mai mici de 5 mm (diametru), sunt tapetați de epiteliu simplu cubic/cilindric sau uneori de tranziție; comunică cu tubii colectori
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
colectori) au localizare bilaterală, strict la nivelul medularei, în una sau mai multe papile; ei lipsesc din corticală. Au dimensiuni mai mici de 5 mm (diametru), sunt tapetați de epiteliu simplu cubic/cilindric sau uneori de tranziție; comunică cu tubii colectori din papila renală. 5. Complexul bolii medulare chistice uremice Localizarea este la nivelul medularei, mai ales la joncțiunea cortico-medulară. Macroscopic, rinichii sunt mici, sclerotici, cu suprafața externă granulară și contractată; prezintă chiști multipli, de diferite dimensiuni (diametru mai mare de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
a ionilor de hidrogen (prin proba de încărcare cu clorura de amoniu) la pacienții cu ADPKD, atât la cei cu funcție renală afectată, cât și la cei cu funcție renală încă conservată. Acest defect în secreția de protoni în tubii colectori poate contribui la patogeneza nefro-litiazei, precum și la progresia inflamației interstițiale și modificărilor chistice observate în ADPKD (11, 21). Tendința marcată la acidoză a pacienților ADPKD cu insuficiență renală este incontestabilă, pH-ul sanguin fiind semnificativ mai redus la subiecții cu
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
computerizată reprezintă metoda diagnostică de elecție, evidențiind chiști cu densitate crescută. Ruperea traumatică a unui chist renal periferic poate produce sângerare perirenală; diagnosticul se pune prin tomografie computerizată. 3. Infecția Infecția tractului urinar la pacienții cu ADPKD pot include sistemul colector, parenchimul renal (pielonefrita acută), chiștii și țesutul perinefretic. Prevalența infecțiilor în ADPKD este dificil de evaluat corect. Cert este faptul că sunt mai frecvente la femei și la toți pacienții după instalarea IRC. Manevrele instrumentare și nefrolitiaza cresc riscul de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
diagnostic la care trebuie să ne gândim la un pacient febril cu ADPKD 1. Durerile în flanc și febra vor impune analiza urinei (pentru observarea cilindrilor leucocitari), uroculturi și hemoculturi. Se pun câteva probleme mai dificile în cazul infecției sistemului colector asociate cu obstrucție și la diferențierea dintre pielonefrita acută și infecția chiștilor. în ultima situație, se observă că, în infecția parenchimului renal, uroculturile sunt totdeauna pozitive, hemoculturile sunt negative în jumătate de cazuri și pacientul răspunde la terapia convențională. 1
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ultima situație, se observă că, în infecția parenchimului renal, uroculturile sunt totdeauna pozitive, hemoculturile sunt negative în jumătate de cazuri și pacientul răspunde la terapia convențională. 1. Cauzele majore de febră la bolnavii cu ADPKD sunt: infecția renală, infecția sistemului colector produsă de calculi, infecția chiștilor hepatici, angiocolita, diverticulita, infecția fistulei arteriovenoase la bolnavii dializați, alte localizări infecțioase, pulmonare, digestive (11). Prin contrast, la infecția chiștilor renali: uroculturile sunt adesea negative (deoarece chiștii nu comunică cu tubii), hemoculturile sunt frecvent pozitive
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
sau acidoza tubulară renală distală). Chiștii sinusului renal (chiști peripelvici sau parapelvici) pot fi multipli și bilaterali, modificând pelvisul renal. Distincția față de ADKD este ușor de făcut prin ultrasonografie. Rinichiul spongios medular se caracterizează prin chiști mici ce includ canalele colectoare medulare și dau pe urografie un aspect tipic de striații în perie, pe rinichi de mărime normală; în plus, absența manifestărilor sistemice și a caracterului familial permite diagnosticul diferențial cu ADKD. Totuși, s-au descris asocieri între cele două forme
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Chiștii sinusului renal pot fi multipli, bilaterali, înconjurând arborele pielocalicial și determinând alungiri, deplasări, amprente ale pelvisului renal, recunoscute la urografie. Distincția de ADPKD este ușor de făcut prin ecografie și CT. Rinichiul spongios medular se caracterizează prin dilatarea tubilor colectori în una sau mai multe piramide renale, uni- sau bilateral. Se formează cavități cyst-like (1-7,5 mm) ce reprezintă dilatarea porțiunii terminale a tubilor colectori. în aceste cavități pot fi prezenți calculi. Radiografia renală simplă arată rinichi normali sau nefrocalcinoză
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ușor de făcut prin ecografie și CT. Rinichiul spongios medular se caracterizează prin dilatarea tubilor colectori în una sau mai multe piramide renale, uni- sau bilateral. Se formează cavități cyst-like (1-7,5 mm) ce reprezintă dilatarea porțiunii terminale a tubilor colectori. în aceste cavități pot fi prezenți calculi. Radiografia renală simplă arată rinichi normali sau nefrocalcinoză. Urografia evidențiază striații caracteristice (în perie) pericaliciale, papile mărite, cupușoare caliciale largi. Ecografia arată imagini anecogene mici și imagini hiperreflectogene. Posibilitatea de confuzie cu ADPKD
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ecografic sau CT pentru altă problemă de patologie. Se prezintă sub forma unei mase multiloculare, septate, dispuse în parenchim normal. Boala polichistică renală autosomal recesivă (ARPKD) Boala polichistică renală autosomal recesivă se caracterizează prin dilatarea tubilor contorți distali, a tubilor colectori, fibroză hepatică, dilatații chistice ale căilor biliare și transmisie ereditară de tip recesiv. Diagnosticul diferențial se poate discuta doar la adultul tânăr. Boala se manifestă prin fibroză periportală cu hipertensiune portală, hepato-splenomegalie, nefromegalie cu grade variabile de IR. Urografia arată
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
și psihologice importante care complică și mai mult misiunea nefrologilor. B) DIAGNOSTICUL, EVOLUȚIA ȘI PROGNOSTICUL ADPKD LA COPIL ADPKD este o afecțiune multisistemică ce se caracterizează prin formarea progresivă și mărirea chiștilor în rinichi, în toate segmentele tubilor uriniferi și colectori, precum și prin asocierea variabilă cu alte anomalii extrarenale (14, 17). Pentru rațiuni de diagnostic diferențial, vom sublinia că în ADPKD afectarea renală este bilaterală, difuză și fără displazie. Comparativ cu adulții cu ADPKD, la copil chiștii sunt mici (depășind totuși
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
DRM unilaterală au o evoluție benignă; nici nu este nevoie să fie operați, deoarece rinichiul cu DRM regresează și poate dispărea la 20-30 ani. Displazia chistică obstructivă se deosebește de DRM prin faptul că unele chisturi pot comunica cu sistemul colector și deci există parenchim funcțional (2). 2. Diferite forme sindromice de polichistoză renală pot fi diferențiate relativ ușor de ADPKD sau ARPKD prin caracterele lor clinice suplimentare. Ele trebuie bine cunoscute de către nefrologul pediatru. Cele mai frecvente sindroame sunt: sindromul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
medulari) și este autosomal recesivă. în ambele forme, rinichii nu sunt măriți de volum, ci chiar mici. Gena ce produce complexul boală chistică medulară-nefronoftizie juvenilă se află pe cromosomul 2. 5. Rinichii cu medulară spongioasă (dilatații chistice mici ale canalelor colectoare medulare) reprezintă o afecțiune negenetică relativ benignă, care se poate confunda cu ARPKD, dar nu are fibroză hepatică. 6. Așa cum am precizat anterior, cel mai important diagnostic diferențial al ADPKD la copil este cu ARPKD. Pentru a evidenția mai pregnant
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
important diagnostic diferențial al ADPKD la copil este cu ARPKD. Pentru a evidenția mai pregnant diferențele dintre cele două boli polichistice, considerăm utilă prezentarea succintă a ARPKD. ARPKD este o boală ereditară autosomal recesivă, caracterizată prin dilatarea chistică a canalelor colectoare și prezența constantă a afectării hepatice, constând în disgenezie biliară și fibroză periportală. Incidența ARPKD a fost estimată între 1:10.000 1:40.000. Pentru acțiunile practice de sfat genetic se va lua în calcul o frecvență medie de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
cu predominanța manifestărilor renale și juvenilă cu predominanță hepatică. Studiile ulterioare au demonstrat o suprapunere între aceste forme care, în prezent, sunt considerate ca manifestări fenotipice diferite ale aceleiași anomalii genetice. Patologie. ARPKD se caracterizează prin ectazia (chiști neobstructivi) canalelor colectoare renale, ectazie biliară și fibroză portală (6). La sugari, rinichii sunt mari și prezintă pe secțiune extensia corticală a unor spații cilindrice sau fusiforme, dispuse radial în parenchimul renal dinspre medulară spre cortex (vizibile sub forma unor arii lineare pe
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
pe secțiune extensia corticală a unor spații cilindrice sau fusiforme, dispuse radial în parenchimul renal dinspre medulară spre cortex (vizibile sub forma unor arii lineare pe urografia excretorie) (19); microscopic, se observă chiști de circa 2 mm, ce reprezintă canale colectoare dilatate. Glomerulii sunt intacți, dar reduși ca număr din cauza ectaziei ductelor colectoare și edemului. Nu este prezentă displazia. Ficatul este totdeauna afectat (fibroză portală și disgenezie biliară), prezentând de la naștere fibroză portală și interlobulară, ectazii ale canalelor biliare intrahepatice, ramurile
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]