7,565 matches
-
Conservator? Democrat al lui Take Ionescu, fondat dup? ce p? r? sise �n 1907 Partidul Conservator, p? rea un adversar mai serios. Iorga �l atacă consecvent pe �Tachi? Mochi� (influen? a capitalist? evreiasc? ? i Take Ionescu). Pe Nicolae Filipescu, liderul principalului curent conservator, nu? l deranja acest lucru, ? i nici pe liberali. Mai important este c? regimul politic de la Bucure? ți �? i d? dea seama de lipsă de pricepere a lui Iorga �ntr? ale politicii ? i prevenise felul �n care se va ac? iona
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? fiu r? spunz? tor de o politic? �mpotriva c? reia am luptat ani de zile�. L?a asigurat pe Br? tianu c? nu era timp de politic? �n �mprejur? rile acelea ? i c? va sprijini orice guvern na? ional, fie el conservator sau liberal 72. �ntre timp, Iorga �? i continua activitatea pe linia unei istorii politizate, explic�nd ? i interpret�nd aspiră? iile na? ionale ale rom�nilor. Adusese cu el de la Bucure? ți manuscrisul c? r? îi L�Histoire des relations
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
guvern, dar nu era dispus s? o fac?. Astfel, regele nu va schimba deocamdat? guvernul�138. Date fiind democra? ia ineficient? , radicalismul dreptei (adic? Legiunea ? i Hitler) ? i cel al st�ngii (adic? Stalin), Iorga a devenit un na? ionalist conservator, mîlit�nd f? r? rezerve pentru supravie? uirea lumii sale gen secolul al XIX-lea, precum ? i a Rom�niei Mari. Totu? i, toate acestea implicau o serie de contradic? îi. Iorga era antinazist, permanent �de partea ? i al? turi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lupta să de o via?? �mpotriva �vulgarit?? îi ambi? ioase a ultramodernismului� (�n? eleg�nd prin această toat? literatura rom�n? de dup? Eminescu), acoperind aproximativ acela? i interval de timp din literatura str? în?. �n literatur? , Iorga s? a dovedit cel mai conservator. �ntr? adev? r, a? a cum sublinia G. C? linescu, nimic din ce era nou nu avea vreun impact asupra con? tiin? ei sale. Dar �ncep�nd din 1920, modernismul �n art? mergea din victorie �n victorie �n lumea occidental?. Nu numai �n literatur
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
concepte sau idei; - constructivism social - reunește ambele abordări de mai sus, transpunându-le, de asemenea, în cadrul unui grup social, creând în colaborare o cultură de lucruri comune, ce au și înțelesuri comune; - comportament separat, conectat sau constructiv - primul reunește persoanele „conservatoare” care își apără logic propriile idei; al doilea reflectă persoanele care, deși subiective, încearcă totuși să înțeleagă și alte puncte de vedere, în timp ce al treilea se referă la persoanele ce sunt deschise la primele două, decizând apoi pe care să
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
concepte sau idei; - constructivism social - reunește ambele abordări de mai sus, transpunându-le, de asemenea, în cadrul unui grup social, creând în colaborare o cultură de lucruri comune, ce au și înțelesuri comune; - comportament separat, conectat sau constructiv - primul reunește persoanele „conservatoare” care își apără logic propriile idei; al doilea reflectă persoanele care, deși subiective, încearcă totuși să înțeleagă și alte puncte de vedere, în timp ce al treilea se referă la persoanele ce sunt deschise la primele două, decizând apoi pe care să
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
unei Decizii a Consiliului Uniunii Europene din 1994. 11 v. articolul intitulat " Proiectul și căderea Tratatului constituțional", scris de Ian Ward și publicat în Revista European Public Law, nr.13/2007, pag. 461. 12 Aluzie la Edward Heath, prim ministru conservator în perioada 1970-1974; în timpul mandatului său Marea Britanie a aderat la Comunitatea Europeană (1973). 13 European Public Law, vol. 13/2007, pag. 473. 14 Jacques Delors a fost președinte al Comisiei Europene, în perioada 1985-1995. 15 v. Ion Jinga " Tratatul de la
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
s] își onoreze acele obligații care par a fi invers proporționale cu distanță de cas]? (Aceeași atitudine poate s] apar] și în alte societ]ți; în Marea Britanie sau în SUA ale zilelor noastre, politicienii, jurnaliștii și ceilalți aliați ai dreptului conservator sunt, uneori, ner]bd]tori s] încurajeze aceast] atitudine. Dar este mult mai probabil că aceasta s] fi fost mai evident] într-o societate că cea a Atenei antice, care nu a cunoscut nici un consens liberal de natur] moral].) Nici
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conștient. Dup] Kant, Reid și Bentham a fost acceptat pe scar] larg] faptul c] un principiu de bâz] al moralei trebuie s] fie unul care poate fi folosit de c]tre toți indivizii în același mod. Thomas Reid, cel mai conservator dintre cei trei, a susținut c] morală simțului comun cuprinde acele principii care pot fi aplicate cu ușurinț] și al c]ror adev]r poate fi intuit de oricine. Știm pur și simplu c] trebuie s] îi ajut]m pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
toți oamenii ar fi înst]riți într-un anume grad, iar unul ar fi mai înst]riț decât toți. Un prim dezavantaj al acestei abord]ri c] ignor] celelalte variante. Un altul, c] genereaz] în mintea individului o tendinț] profund conservatoare în ceea ce privește sistemul s]u decizional; în lipsa unui mecanism de realizare a comparațiilor interpersonale, este imposibil] justificarea motivului pentru care câștigul este mai mare decât pierderea. Cu toate acestea, nu este recomandat un refugiu pripit în teoria economic] a lui Pareto
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
45, „Marx împotriva moralei”.) Totuși, drepturile universale nu prezint] probleme doar pentru politicienii de stânga. Ele sunt, de asemenea, criticate de c]tre gânditorii conservatori ai tradiției bazate pe scrierile filosofului politic al secolului al XVIII-lea, Edmund Burke. Obiecția conservatoare const] în faptul c] o doctrin] a drepturilor submineaz] integritatea culturii și a obiceiurilor deoarece acestea exist] în anumite vremuri și în anumite locuri. Din asemenea motive, culturile contemporane bazate pe religie, cum este cazul lumii islamice, resping accentul liberal
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îl dezaprob]. Bineînțeles, este posibil ca el s] nu fie sincer - deoarece chiar recent, în anii 1980 el a sustinut Roe vs Wade în mod public. Ori și-a schimbat p]rerea, ori, pur și simplu, se conformeaz] audienței sale conservatoare. Dar, dac] presupunem c] e sincer - dac] presupunem c] el într-adev]r dezaprob] avortul - atunci înseamn] c] ceea ce spune el este adev]rât. Atât timp cât își susține cu sinceritate propriile sentimente, el nu poate greși. O alt] problem] serioas] este aceea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] fiecare credinț] este privilegiat] sau c] acele credințe care sunt privilegiate sunt privilegiate în mod egal. Astfel nu rezult] (de exemplu) c] utilitarismul ar trebui respins sau revizuit pentru c] are cerințe pe care mulți le consider] excesive. Opiniile conservatoare în epistemologia moral] sunt consistente cu presupunerea c] (unele dintre) credințele noastre morale zilnice ar trebui revizuite sau respinse. Din aceeași perspectiv], nu este deloc evident c] fundaționalismul ar trebui s] slujeasc] cauza progresului moral. Dac] o moral] fundaționalist] este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de gen. Analiza de tip sincronic în care am realizat o ierarhie pe baza itemilor construiți pe modelul lui Schwartz a relevat totodată că în anul 2005 în vârful preferințelor tinerilor au tendința de a se situa valori de tip conservator. Cu alte cuvinte, am observat că tinerii se identifică în general mai degrabă cu valori etichetate drept conservatoare (tradiție, conformitate și securitate) decât cu valori etichetate de tip deschidere la schimbare (autonomie și stimulare). Analizând în mod diacronic identificările cu
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în mod diacronic identificările cu aceste categorii de valori, am constatat că în general se poate vorbi de o creștere relativ constantă (adică atât din 1993 în 1999 cât și din 1999 în 2005) a suportului pentru valorile de tip conservator și de o descreștere în cazul valorilor de tip deschidere la schimbare. În vreme ce pentru tinerii de sex masculin și feminin interplay-ul colectiv-categoric nu a evidențiat mari diferențe, pentru tinerii din rural versus urban a relevat o tendință de diferențiere din ce în ce mai
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
În vreme ce pentru tinerii de sex masculin și feminin interplay-ul colectiv-categoric nu a evidențiat mari diferențe, pentru tinerii din rural versus urban a relevat o tendință de diferențiere din ce în ce mai pronunțată a identificărilor, în sensul că tinerii din rural devin semnificativ mai conservatori și mai puțin deschiși la schimbare pe măsură ce ne apropiem de prezent. În ansamblu, rezultatele analizelor în plan valoric ne-au arătat că tușa cea mai apăsată din portretul tinerilor, și care se evidențiază tot mai tare odată cu apropierea de anul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sau simbolică (figurează și ceea ce nu e perceptibil, dar nu e nici fantezist, adică divinul și sacrul interpretat dogmatic); c. fantezia sau imaginația "onirică" ("artă" a combinațiilor insolite, fantastice sau fabuloase; pentru perioada la care ne referim, evul mediu românesc, conservator și canonic, ea este relevantă mai degrabă în cazul imaginarului popular creștin, în care regăsim figurarea diavolului, a lumii de dincolo și a formelor sale, precum și în câteva scrieri culte - spre exemplu, în bestiarul din Istoria ieroglifică sau în Țiganiada
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
O dovedesc lucrările de analiză a gîndirii politice manifeste în decizii și fapte, dar și a textelor care o oglindesc, o dovedesc de asemenea patrimoniul material și cel imaterial, mărturii ale unei tradiții puternice, articulate, ancorate profund într-o civilizație conservatoare, în mod evident în mentalități, cutume și valori spirituale motivate de istorie și de nevoia mereu presantă de legitimare identitară și existențială. O ultimă imagine în oglinda teoriilor: unul din volumele lui Paul Zumthor, consacrat studiului simbolisticii spațiului în evul
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fi judecate printr-o simplă comparație cantitativă sau calitativă între civilizații. Comunitățile ortodoxe și-au structurat "lumea" după un imaginar politico-religios centralizat, pentru a guverna oikonomia locală sau regională cu o gândire unitară; ea le-a menținut însă în forme conservatoare, într-un tip de fundamentalism al tradiției, chiar și după căderea Constantinopolului; de fapt, până la oficializarea eșecului imperiului bizantin, cu formula sa ideologică închisă, performantă în timpul ultimelor patru secole doar ca program mobilizator politico-militar, în numele aceleiași credințe și al vechiului
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
prin prisma faptului istoric. Se poate să privim critic atât nivelul civilizației sau puținele performanțe culturale laice, cât și sistemul urban nedezvoltat sau slaba tradiție socială a învățământului; poate fi acuzat faptul că formele cultural-religioase au rămas pe o linie conservatoare (lucru care, de la un moment dat, nu mai servea nimănui), tributare vechilor canoane bizantine și prea puțin inovatoare. În măsura în care se pot formula analize critice, se pot găsi și circumstanțe atenuante, în funcție de datele istoriei din spațiul post-bizantin sau de politica europeană
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ajuns - se poate spune - la varietatea artelor sau a manifestărilor imaginarului occidental; dat fiind, cred, tipul de credință canonică și sistemul de mentalități colective determinat și de viața politică și militară locală. În raport cu o spiritualitate menținută în limitele unor practici conservatoare, aflat sub influența unor culturi și credințe diferite (catolică, post-bizantină, musulmană), imaginarul medieval local se configurează în cadrul ortodoxiei la joncțiunea, printre altele, dintre: verosimil (de tip mitic, legendar sau biblic) și neverosimil (fabulosul popular); istorie instituțională a puterii (simbolistica regalității
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
tipuri de scrieri și, mai ales, în ce scop? Răspunsurile indecise și chiar absența acestora au slăbit forța de reprezentare "literară" a multora dintre scrierile cotate foarte înalt, în cultura veche românească, nu copleșitor de bogată și, de altfel, destul de conservatoare, atât formal, cât și tematic sau argumentativ. Datorită gândirii cosmopolite a lui Alexandru Duțu s-a creat însă o breșă, în urmă cu aproximativ trei decenii, în plafonul filologic "de sticlă", ajuns, incontestabil, la summum-ul performanțelor sale locale, implicit
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Punctul forte constă în autenticitatea limbajului personajelor. Comedia Îndrăzneala, pusă în scenă de Mihai Dimiu la Teatrul Regional București, înfățișează, ca și alte piese, conflictul dintre tineretul unui sat, entuziast, deschis la noutățile tehnicii în agricultură, și generația vârstnică, mai conservatoare. Comicul este încă dirijat de convențiile teatrului proletcultist, iar tipologiile, în ciuda unor note ironice, sunt dictate de comandamente ideologice. Totuși, este interesant de remarcat acest joc dublu, de afirmare și ironizare a sloganurilor zilei (ideile profesate de cuplul „de revistă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290598_a_291927]
-
nu întreg la minte, obișnuit al cafenelelor bucureștene, călătorit în străinătate și cu oarecare cultură, Petru Albulescu-Albastru, „director proprietar, redactor, administrator, perceptor și casier”, a scris aproape singur cele optzeci și opt de numere ale periodicului, pe care îl subintitula „conservator, liber, albastru, risipitor, socialist, popular, avar, original, inamovibil” și pe care îl vindea el însuși. Amestecând relatări autobiografice, comentarii politice insolite, opinii de plezirist, teoretizate ca și cum ar fi fost vorba de o concepție, numind-o „nostologie”, Albulescu obține o mixtură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290313_a_291642]
-
de „vernescani” (În paginile „Binelui public”) și de „fracționiști”, sau din tabăra conservatorilor, mai puțin din cea a junimiștilor pe care I. C. Brătianu ar fi intenționat să-i cointereseze la ideea unui guvern național, idee condiționată, fără șansă, de „bătrânii conservatori”, cu rezervarea președinției Senatului lui L. Catargiu; ce-i drept, În fine, actul proclamării Regatului nu a fost onorat pe măsura importanței sale de parlamentari (moțiunea președintelui Camerei, D. Lecca, fiind adoptată În absența a 42 de deputați, În Camera
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]