9,371 matches
-
CC al PCR din 3-5 noiembrie 1971, degaja același aer de improvizație, peste care plutea ca un abur omniscienta nemulțumire a lui Ceaușescu față de prestațiile tuturor celor de la vârf și ale întregului sistem instituțional. Persoana excepțională a secretarului general se contura solitară, prin encomiastice discursuri ale apropiaților, asemenea unui far, într-o mare de incertitudini și pericole la adresa socialismului. Întărirea "rolului conducător al partidului", intensificarea propagandei și transformarea culturii în ideologie fuseseră tot timpul în programul de acțiune al lui Ceaușescu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
în ilegalitate, pentru instaurarea regimului în partea răsăriteană a Europei nu mi se pare corect. Voi analiza, în cele ce urmează, cazul unui mare scriitor, pe care impunerea regimului comunist l-a surprins în plină putere de creație: cărțile se conturau în prelungirea celor vechi, programul estetic se definea și el în direcția unui clasicism de substanță, ceea ce putea da o direcție generoasă literaturii române, dacă aceasta ar fi avut parte de o istorie așezată. G. Călinescu nu este nici un scriitor
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
făurește o cultură atât de mare precum cea a antichității? Că acolo e o adevărată Schlarafenland, o Paese di Cuccagna? Că utopia era posibilă? Fericirea colectivă, libertatea de gândire de acolo, explozia artelor, chiar și consistența flamandă a meniului sovietic conturau o astfel de imagine. Spre asta s-ar fi îndreptat și românii, muritori de foame deocamdată. E limpede, Călinescu plusează în direcția pe care i-o cereau interesele partidului care îl făcuse deputat. Ascetul din urmă cu câțiva ani devenise
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
abordare conceptuală care să fie lucrativă sub aspect metodologic implică asumarea unei semnificații eliberate de balastul definiției marxiste și care să se articuleze pe două dimensiuni, generală și particulară. Așa cum am specificat într-un alt loc, "în plan general (...), ideologia conturează bornele cultural-politice între care se înscrie un anumit spațiu social, într-un context istorico-politic determinat; în plan particular, ideologiile sunt, practic, instrumente care permit cartografierea acestui spațiu social, prin raportare la identitatea conferită fiecărui individ de apartenența la un anumit
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
configurarea unui context simbolic care să legitimeze noua putere instalată, printr-o permanentă oscilație discursivă între repudierea radicală a trecutului și proiectarea fabuloasă a viitorului în care se va împlini "visul de aur al omenirii". Într-o a doua etapă, conturată după retragerea trupelor sovietice și care atinge apogeul zece ani mai târziu, în 1968, odată cu discursul prin care Nicolae Ceaușescu critica intrarea trupelor Pactului de la Varșovia pe teritoriul Cehoslovaciei, intelectualii partidului-stat articulează un nou context de legitimare simbolică, prin resurgența
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
anatomie a răului politic" din societatea românească, filosoful Adrian-Paul Iliescu sugerează că maniheismul poate fi interpretat ca o marcă a modernității noastre, una care a influențat atât lumea intelectuală, cât și spațiul public și politic 30. În timp, acesta a conturat un tip specific de discurs, în cadrul căruia s-au afirmat sentințele lipsite de rest, grilele alb-negru, respectiv bine-rău fiind aplicate, procustian, în orice situație. Una dintre temele relevante în acest sens este, spre exemplificare, aceea a identității noastre comunitare. În
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
intră în sfera de preocupare și reglementare a acestuia și nevoii exprimări voinței legiuitorului în forme diferite. Cel mai important criteriu de structurare a normelor juridice românești într-un sistem este obiectul reglementării (specificul relațiilor sociale). În funcție de criteriul amintit, se conturează ramurile și instituțiile dreptului 6. În doctrina juridică ramura de drept este definită ca "un ansamblu distinct de norme juridice, legate organic între ele, care reglementează relațiile sociale ce au același specific, folosind aceeași metodă sau un complex de metode
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
în care apar persoanele juridice, chiar dacă pentru acestea, capacitatea de folosință este, în principiu, specializată. II.2. Structura raportului juridic civil Analiza trăsăturilor menționate mai sus oferă suficiente elemente pentru facilitarea înțelegerii structurii raportului juridic civil. În lumina acestora se conturează subiectele raporturilor juridice civile (care pot fi persoane fizice sau persoane juridice), conținutul alcătuit din drepturi subiective civile și obligații corelative, precum și obiectul raporturilor juridice civile, constituit din acțiunile sau inacțiunile la care subiectele sunt îndrituite sau obligate. II.2
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
din toate celelalte persoane). Este, deci, un drept opozabil "erga omnes"63. * Dreptul real (ca drept absolut) este corelat cu obligația ce revine subiectului pasiv nedeterminat de a nu face nimic de natură să stânjenească exercițiul atributelor acestui drept. Se conturează, deci, o obligație generală negativă, care este lipsită de o valoare economică. * Ca durată, dreptul real poate fi perpetuu (imprescriptibil sub aspect extinctiv), cum este dreptul de proprietate sau servitutea, ori poate avea o durată limitată de regulă la viața
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
considerate bunuri mobile, prin prisma conținutului art. 539 din noul Cod civil care prevede că "bunurile pe care legea nu le consideră imobile, sunt bunuri mobile". În schimb, noul Cod civil reglementează unele categorii noi de bunuri imobile ce se conturează oarecum după criteriul destinației. Bunurile care rămân sau devin imobile își au sediul reglementării în articolul 538 din noul Cod civil care instituie două categorii noi de bunuri imobile: bunurile care rămân imobile și bunuri care devin imobile. alineatul 1
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
unui înscris sub semnătură privată (cum este cazul antecontractului de vânzare-cumpărare sau a testamentului). Actele juridice reale sunt cele pentru formarea cărora este necesară remiterea lucrului (pe lângă acordul de voințe al părților)192. Fără a arăta criteriul în funcție de care se conturează cele trei categorii de acte juridice, noul Cod civil reglementează în art. 1174 contractele consensuale, solemne și reale. Este o clasificare extrem de importantă întrucât în funcție de aceasta poate fi analizată validitatea actului juridic respectiv. În lumina acestui articol, contractele consensuale se
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
h) După natura conținutului lor distingem: acte juridice patrimoniale și acte juridice nepatrimoniale. Cele patrimoniale au un conținut economic, exprimabil în bani, pe când actele juridice civile nepatrimoniale dau naștere la drepturi și obligații fără caracter patrimonial (cum sunt cele ce conturează personalitatea juridică a omului). i) După gradul de complexitate juridică distingem, acte juridice civile simple (vânzare, schimb, testament) și acte juridice complexe, care presupun două sau mai multe operațiuni economice sau juridice diferite (contractul de turism, de cooperare economică și
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
juridice civile. 1. Așa cum am precizat, formarea voinței juridice presupune atât o voință internă (denumită reală, pentru că exprimă adevărata intenție a părților), cât și o voință exteriorizată. De aceea, s-a ridicat problema priorității uneia dintre aceste voințe față de cealaltă, conturându-se astfel două orientări total opuse. a) Într-o primă opinie, subiectivă (mai larg îmbrățișată) în confruntarea dintre voința internă (reală) și cea exteriorizată se acordă eficacitate voinței interne (este principiul priorității voinței reale față de voința exteriorizată). Opinia și-a
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
pe contractant asupra unor împrejurări pe care se cuvenea să i le dezvăluie". Deoarece dolul este o eroare provocată în mod fraudulos, acestui viciu îi vor fi aplicabile normele care reglementează eroarea spontană. Elementele dolului În lumina reglementărilor menționate se conturează două elemente ale dolului: un element subiectiv (intențional) și un element obiectiv (material). Se conturează, astfel, dubla natură juridică a dolului: delictuală și psihologică. Elementul subiectiv (psihologic), constă în intenția de a induce în eroare o persoană în scopul încheierii
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
este o eroare provocată în mod fraudulos, acestui viciu îi vor fi aplicabile normele care reglementează eroarea spontană. Elementele dolului În lumina reglementărilor menționate se conturează două elemente ale dolului: un element subiectiv (intențional) și un element obiectiv (material). Se conturează, astfel, dubla natură juridică a dolului: delictuală și psihologică. Elementul subiectiv (psihologic), constă în intenția de a induce în eroare o persoană în scopul încheierii actului juridic. În legătură cu acest element, în practica judiciară s-a subliniat că dolul (sub forma
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
fost încheiate de minorul între 14 și 18 ani singur (fără încuviințarea ocrotitorului legal), sunt lezionare pentru minor și sunt comutative 248. Noul Cod civil oferă un cadru legal leziunii, în art. 1221 al. 1-3. În lumina acestui articol se conturează două ipoteze în care poate fi invocată leziunea. În prima ipoteză leziunea poate fi invocată în acele cazuri în care o parte profită de starea de nevoie, de lipsa de experiență, ori de lipsa de cunoștințe a celeilalte părți (care
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
dintre părți poate denunța contractul prin notificare". De asemenea, art. 2030 din noul Cod civil, reglementând modurile de încetare ale mandatului, înscrie printre acestea și revocarea de către mandant precum și renunțarea mandatarului, ori a moștenitorilor acestora. În lumina celor prezentate se conturează, pe lângă principiul forței obligatorii a contractului și principiul irevocabilității acestuia (cu excepțiile la care ne-am referit mai sus). Cât privește principiul relativității efectelor contractului, acesta își are reglementarea în art. 1270 care, așa cum am arătat, reiterează conținutul art. 969
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
că: "Rezoluțiunea poate fi dispusă de instanță, la cerere, sau, după caz, poate fi declarată unilateral de către partea îndreptățită. De asemenea, în cazurile anume prevăzute de lege sau dacă părțile au convenit astfel, rezoluțiunea poate opera, de plin drept. Se conturează, astfel, două moduri de operare a rezoluțiunii: rezoluțiune judiciară și rezoluțiunea operantă în baza voinței părților (unilaterală sau bilaterală). Acestea sunt temeiurile rezoluțiunii și ele rezultă din redactarea art. 1550 din noul Cod civil 311. Un spațiu separat este oferit
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
se distingeau patru grade de pacte comisorii ce nu mai apar în noul Cod civil. Noua reglementare oferă un sediu pactului comisoriu în art. 1553 al. 1-3, fără a-l defini. De aceea, în privința fizionomiei sale juridice trebuie reținută definiția conturată prin prisma doctrinei și practicii anterioare, potrivit căreia pactele comisorii sunt "clauze contractuale privind rezoluțiunea pentru neexecutare"314. Pentru a produce efecte juridice, aceste clauze (pacte comisorii) trebuie să îndeplinească anumite condiții expres prevăzute de art. 1553 din noul Cod
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
sau potrivit legii, nu pot aparține decât persoanei fizice". Persoanele juridice fără scop lucrativ, pot avea doar acele drepturi și obligații care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit de lege, actul de constituire sau statut. Din redactarea acestui articol se conturează principiul specialității capacității de folosință a persoanei juridice (prezent și în reglementarea anterioară 332), cu unele modificări în ceea ce privește sfera de aplicare a acestuia. În viziunea noul Cod civil, vor fi lovite de nulitate absolută actele care nu se circumscriu scopului
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
deveni niciodată valabil, oricât timp ar trece, "deoarece nu se poate admite ca ceea ce este oprit de lege,să devină valabil prin scurgerea timpului"355. Cu privire la temeiul imprescriptibilității acțiunii în nulitatea absolută, în doctrina și practica dreptului civil, s-au conturat mai multe opinii. Într-o primă opinie, imprescriptibilitatea este justificată prin caracterul constatator al acțiunii în nulitate absolută, instanța limitându-se doar să constate că actul nul absolut nu a luat ființă "ab initio". Este o opinie fondată pe teoria
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
din reglementarea expresă a acestora în noul Cod civil. Articolul 1254 alineatul 1 din codul menționat prevede că, indiferent de felul nulității, contractul lovit de această sancțiune "este considerat a nu fi fost niciodată încheiat". În lumina acestui alineat se conturează principiul general, la care ne-am referit mai sus, exprimat în lipsirea actului juridic lovit de nulitate, de orice efecte juridice. Aplicarea corectă și concretă a principiului general menționat, dă expresie principiilor pe care noul Cod civil le consacră legislativ
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
celeilalte părți, în natură sau prin echivalent, prestațiile primite, chiar dacă acestea au fost executate succesiv sau au avut un carater continuu. Cât privește modalitățile de restituire, aplicabile sunt dispozițiile art.1639-1647 din noul Cod civil. În lumina acestor reglementări, se conturează regula că: "Restituirea prestațiilor se face în natură prin înapoierea bunului primit și numai dacă restituirea în natură nu mai este posibilă, din motive temeinice, aceasta se va efectua prin echivalent (despăgubiri)". Principiile menționate cunosc și unele excepții la care
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
actului întemeiat pe aceasta; în cazul a două acte dintre care unul este principal, iar altul subsecvent (contractul de gaj sau de ipotecă). Anularea actului principal atrage și anularea actului accesoriu. În unele cazuri, însă, actul subsecvent nu este anulat, conturându-se astfel unele excepții de la principiul menționat; cazul actelor de conservare și de administrare a bunului; cazul actelor de dispoziție cu titlu oneros, încheiat cu un subdobânditor de bună credință; cazul în care operează uzucapiunea, ca mod de dobândire a
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
pus este dacă mărturisirea poate fi sau nu scindată (divizată). Desigur, problema nu se poate pune decât în cazul mărturisirii calificate și a celei complexe, pentru că în cazul celei simple nu este ce diviza. Cu privire la aspectul în discuție s-au conturat două opinii. Într-o primă opinie susținută și de practică 486 regula indivizibilității mărturisirii se aplică în continuare, legiuitorul păstrând neatinse dispozițiile art. 1206 din Codul civil de la 1864. Într-o altă opinie se apreciază, dimpotrivă, că regula indivizibilității mărturisirii
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]