7,275 matches
-
sau Cervantes. Ei sunt însă ai noștri. Scrierile lor sunt comorile noastre, comorile poporului nostru, au întreținut în anii grei o flacără care ne este scumpă, aceea a tradiției pe care ne-au lăsat-o întemeietorii literaturii noastre, începând cu cronicarii, continuând cu Văcăreștii, apoi strălucind cu generația de la 1848, cu marii clasici, Eminescu, Caragiale, Creangă, Coșbuc; flacăra luptei și nădejdii purtate cu condeiul. Și poporul nostru are dreptul și are dorința să-și cunoască nu numai pe scriitorii lui de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Petcu • Tratat de gramatică a limbii române. Morfologia, Corneliu Dimitriu • Tratat de gramatică a limbii române. Sintaxa, Corneliu Dimitriu Redactor: Lucian Dîrdală Tehnoredactor: Cristina Aiftimie Bun de tipar: 2003 • Apărut: 2003 • Format 1/16 (61 ( 86) INSTITUTUL EUROPEAN • Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17 C.P. 161 • cod 6600 • Tel. Difuzare: 0788.319462 Fax: 032/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro Tiparul executat la SC Euronovis SRL CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
temperamentul critic al lui M. va fi însă prima carte scrisă și publicată după 1989, Cărțile crude. Jurnalul intim și sinuciderea (1995). Vecine cu „temele” lui Nicoale Manolescu, reveriile critice de aici au nevoie de spații neîngrădite, spiritul ludic-mușcător al cronicarului din deceniul anterior își leapădă bucuros armura donquijotismului lucid în favoarea unui nedisimulat epicureism al lecturii. Ce îl interesează nu este să facă o istorie a jurnalului intim (deși o astfel de schiță există în carte) și nici un tratat despre literatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
materialele biografice și etnografice puse la dispoziție, le aduc pe această cale respectuoasa mea Acad.prof. Constantin Ciopraga caracterizează astfel episodul literar: „la Iași, fenomen semnificativ, memorialistica a avut întotdeauna zelatori pasionați, emulația a găsit aici teren favorabil de la marii cronicari până la Mihail Sadoveanu, până la Ionel Teodoreanu și ceilalți s-a conturat aici o proză subiectivă, lirică, tipic rememorativă, de observat așadar adâncimea sistematică și spiritualitatea locului; a rodit aici ideea costiniană: «Nasc și la Moldova oameni»”. Memorialistica lui Ionel Maftei
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
dar ține atât de bine minte minunatele fapte ale lui Ștefan cel Mare, devenit și Sfânt? Liviu Antonesei: Pentru că trecutul îndepărtat e mult mai ușor de văzut în culori frumoase! Deși, ar fi suficient să recitim unii să-i citească! cronicarii, ca să vedem cum era omul din domnul Ștefan; deci, afemeiat, băutor, dar mai ales "iute la mânie și degrabă vărsătoriu de sânge nevi-novatu", dacă-mi amintesc corect formula. E adevărat ce spui despre Emil Constatinescu și guvernarea CDR, în ce privește puținele
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Păi, ce-ar mai fi de adăugat la ce spune atât de clar, de precis d-l Ungureanu? Poate de dat niște exemple? Păi, nu l-am transformat noi pe Ștefan (deja) cel Mare în (și) Sfânt? Asta în ciuda avertismentului cronicarului, că era "iute la mânie și degrabă vărsătoriu de sânge nevinovat". Nu rămânem noi în mitologia istoricilor romantici, începând cu Bălcescu, cu imaginea construită despre Mihai Viteazul? Continuăm să-l socotim prim realizator al idealului unității naționale, în vreme ce a fost
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
O. Iosif, numeroase cronici literare și artistice, traduceri. Articolele literare nu erau de directivă, ci urmăreau să semnaleze și să comenteze în spirit neutru cărțile nou apărute, evenimentele mai însemnate ale vieții literare și intelectuale. În mod obișnuit, până la 1900 cronicarii literari ai gazetei sunt Iuliu I. Roșca (semnând Caros) și Ion Gorun (Al. I. Hodoș). Cu publicistică artistică și literară colaborează D. Stăncescu, Al. Vlahuță, I.L. Caragiale, G. Coșbuc, D. Teleor, Cincinat Pavelescu. Comentarii și cronici privitoare la viața teatrală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
de luptă. În voia valurilor este astfel mai mult decât o nuvelă, e un roman in nuce, condensat, ceea ce se explică și prin caracterul „ocazional”, de operă țintind să marcheze împlinirea unui secol de la răpirea Basarabiei. Sugerată și de unii cronicari (Pamfil Șeicaru), dezvoltarea subiectului în forma unui bildungsroman (modele fiind Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister de Goethe ori Jean-Cristophe de Romain Rolland) pare să îl fi preocupat pe S. chiar de atunci. Întârzierea cu două decenii a realizării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
luată de la babilonieni. în timp, la evrei, această lege, a fost înlocuită cu despăgubire bănească pentru orice cauză de rănire. Visteria se ținea în templu și de ea dispunea regele. Evreii au preluat și ei, în Canaan, scrisul, mulți devenind cronicari la curtea regelui. Vechiul Testament, oferă multe situații și fapte reale. Dorința de a fi în relație cu divinitatea, cu Iahve, s-a înscris în cântări, imnuri, psalmi, idolii păgâni intrând în amintire, iar cele astrale căpătând interpretări laice. în timp
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
1785). Românii ca și celelalte popoare sunt amenințați în acest secol de ciumă, variolă, malarie, lepră mai ales cei din porturi. Leproșii sunt numiți mișei. D. Cantemir scrie despre ciuma adusă la Galați de corăbiile ce au venit dinspre Egipt. Cronicarul Ion Neculce scrie despre necruțătoarea variolă din 1652. în sec. XVIII tifosul exantematic lovește pe românii din Banat, iar cazurile de tuberculoză sunt sesizate în toate straturile sociale. în Istoria hieroglifă, Cantemir îi spune popular oftică și ohtică. în 1785
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
acest popor are până acum un grai roman” referindu- se la locuitorii de la N de Dunăre: a) Antonio Bonfini b) Anton Verancsics c) Enea Silvio Piccolomini d) Nicolaus Olahus 4) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Mare cronicar din sec. XVII autor al lucrării “Istoria Țării Românești”: a) Miron Costin b) Constantin Cantacuzino c) Petru Maior d) Grigore Ureche 5) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Lucrarea “Dacia preistorică” a fost scrisă în 1913 de
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; În secolul XVII mulți tineri români studiau în Italia și Franța; unul dintre aceștia a fost cronicarul Miron Costin. 20) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Cronicarul Simon de Kéza în Gesta Hungarorum nota că românii erau în Panonia la venirea hunilor; cu Enea Silvio Piccolomini ideea originii romane a românilor a intrat în circuitul științific european. 14) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
slavonă a devenit limbă liturgică în secolul XIII în spațiul românesc. 21) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Constantin al VII- lea Porfirogenetul scrie “Despre administrarea imperiului” B) apare un tratat militar bizantin “Strategikon” C) cronicarul Ioan Kynnamos spune despre români “că sunt veniți demult din Italia” a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB 22) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Nicolaus Olahus scrie lucrarea Hungaria B) Poggio Bracciolini afirmă
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
c) Intrarea lui M. Viteazul în Alba- Iulia (D. Stoica) d) gravura realizată de I. A. Thelot și G. A. Wolfgang 5) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Un izvor istoric care descrie bătălia de la Călugăreni aparține cronicarului: a) Grigore Ureche b) Ion Neculce c) Baltazar Walter d) Jan Dlugoz 6) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Mihai Viteazul a semnat un tratat de alianță antiotomană cu principele Sigismund Bathory la: a) Cluj b) Oradea
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
sufragiul- funcție care susține dreptul de vot este un fel de serviciu public ne vorbește: a) Jean Carpentier b) Victor Hugo c) Rene Remond d) George Stephenson 5) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Termen folosit de cronicari în legătură cu întemeierea Ț. Românești și Moldovei: a) colonizare b) descălecat c) urbanizare d) creștinare 6) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Potrivit Constituției din 1923 pentru a candida la Senat vârsta minimă era de: a) 30 ani
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
franceze și, pe de altă parte, o reală capacitate a adecvării la texte a interpretării. Dacă influență conduce inevitabil la o anumită îngustare a unghiului de recepție și a comentariului analitic, calitatea adecvării deschide perspectiva unei tot atât de pertinente opere de cronicar literar. O parte din recolta diligentei de a „citi” cărțile la zi se regăsește în Reflexe condiționate (1983), unde interesul pentru critică se accentuează, jumătate din carte fiindu-i consacrată. Însă autorul scrie cu egală aplicație și despre proza, si
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
viziune teoretică, acordând o atenție la fel de susținută și spiritelor constructive, și celor analitice. A treia carte, Scena literaturii (1987), cu subtitlul Elemente pentru o sociologie a culturii românești, deconspira o aspirație ce se putea deja distinge din exercițiul aplicat al cronicarului. Autorul își mărturisise anterior aderenta teoretică la orientarea sociologului francez Pierre Bourdieu, printr-o importantă antologie de scrieri ale acestuia, traduse sub titlul Economia bunurilor simbolice (1986), completată în 1988 și în 1991 prin două culegeri de studii transpuse în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
1968, 12; Dana Dumitriu, Realismul optic, RL, 1969, 3; Șerban Foarță, Discuții despre proză - Mimetismul și critica literară, RL, 1969, 8; Laurențiu Ulici, Un poet, un prozator, LCF, 1969, 43; Martin, Generație, 141-146; Cristea, Interpretări, 129-134; Dimisianu, Prozatori, 147-150; Regman, Cronicari, 75-81; Ardeleanu, „A urî”, 95-99; Negoițescu, Lampa, 248-250; Stănescu, Cronici, 201-209; Claude Bonnefoy, L’Espace de l’imaginaire, „La Quinzaine littéraire”, 1972, 141; Camille Bourniquel, „Exercices d’attente”, „Esprit”, 1972, 414; Jean Ricardou, Les Recherches de Tsepeneag, „Le Monde”, 1973
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
mai adesea", este o creație a imaginarului. Plauzibil, verosimilul este acceptabil pentru opinia comună, adică, la teatru, de către public. Arta ficțiunii dramatice constă în a inventa ceva credibil. Această diferență constituie, în ochii lui Aristotel, superioritatea literaturii asupra cronicii. Spre deosebire de cronicar, situat în registrul particularului, care narează ceea ce a avut loc, autorul dramatic, ridicându-se la cazul general, arată ceea ce ar putea avea loc. "Din ceea ce am spus, reiese clar că rolul poetului este să spună nu ceea ce a avut loc
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ceea ce ar putea avea loc. "Din ceea ce am spus, reiese clar că rolul poetului este să spună nu ceea ce a avut loc în mod real, ci ceea ce ar putea avea loc în ordinul verosimilului sau al necesarului. Căci diferența dintre cronicar și poet nu vine din faptul că unul se exprimă în versuri și celălalt în proză (ar putea fi pusă în versuri opera lui Herodot, asta nu înseamnă că nu va fi mai puțin o cronică în versuri decât una
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de recenzii, „Cronica măruntă”, foarte bogată. Din sumar nu lipsesc studiile tematice: Dan Petrașincu, Femeile în literatura românească, N.I. Herescu, Eminescu și clasicismul ș.a., nici evocările sau restituirile istorico-literare, aparținând fie lui Constantin Virgil Gheorghiu, fie cuiva care folosește pseudonimul Cronicar și dedicate unor personalități din trecutul mai îndepărtat (Dimitrie Cantemir, Șerban Cantacuzino, Gh. Asachi, N. Filimon) ori mai apropiat (Al. Davila, Panait Cerna, Ștefan Petică). Remarcabile sunt cele câteva articole cu caracter teoretic ale lui Ion Biberi (Mesagiul unui cărturar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
Titularizat profesor în 1996, devine și șef de catedră. Debutează la „Luceafărul” în 1962 și mai este prezent în „Romanoslavica” (unde face parte din redacție), „Gazeta literară”, „România literară”, „Argeș”, „Ateneu”, „Scânteia”, „Scânteia tineretului”, „Flacăra”, „Săptămâna” ș.a. În calitate de publicist și cronicar literar, Z., polemist redutabil, adeseori incomod prin subiectivitatea și retorica agresivă a intervențiilor, se va opri la ceea ce crede că ilustrează relația dintre specificul național românesc, ortodoxie și militantismul cultural, dar va semna și numeroase pagini de circumstanță, oportuniste, într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
ajut pe tineri.”). Și Perk¿nasxe "Perku>nas", al cărui nume, după cum am văzut, este derivat de la stejar, are În mod clar conotații războinice. El era zeul furtuniixe "zeul furtunii" și al fulgerelor („Jupiter ille fulmineus, vulgo Perkunas”, spune un cronicar); Însă fulgerul, chiar În religia vedică, este arma tipică a zeului războiului, Indraxe "Indra". Este reprezentat cu un ciocan sau cu secure. În acest caz, concordă cu zeul germanic al celei de-a doua funcții, Thorxe "Thor", și oarecum cu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
literare pe care le regăsim astăzi în romanul modern nu înseamnă sub nici o formă că Biblia este un roman. Înseamnă doar că modul de a scrie al autorilor biblici este mai apropiat de cel al romancierilor moderni decât cel al cronicarilor, jurnaliștilor și corespondenților televiziunilor noastre. În cuvinte simple, această constatare se referă numai la forma povestirilor biblice, și nu implică o judecată asupra conținutului lor. 3. Istoriografia modernă Care este atunci diferența dintre istorie, așa cum o înțelegem noi astăzi, și
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]