9,076 matches
-
chipurile celor apropiați: frații, părinții și, mai rar, ale rudelor apropiate. Am arătat că Eminescu părăsește atmosfera târgului botoșănean cu forfota lui timid citadină într-o perioadă a vieții în care inocența proprie copilăriei încă dăinuie întreagă. Dar, destul de curând, curiozitatea nu-i rămâne la un stadiu infantil; dorința de a cunoaște nu mai "traduce" dorința de repere spațiale, ci pe aceea a devenirii întru creație. Memoria nu mai este memoria afectivă a protecției materne, ci este instrumentul pe care îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pot înțelege nici metoda de lucru a editorilor: în virtutea cărui principiu cât de cât științific sunt "rași" în permanență unii și scoși complet din cauză alții. Dacă X este o "personalitate marcantă", înseamnă că posedă nu numai tăria, ci și curiozitatea confruntării cu etape ale drumului propriei deveniri fără a mai vorbi despre interesul strict al istoriei literare, tentată oricând să descifreze relația biografie-operă. La subiectivitatea (uneori exacerbată) lui Sântimbreanu se adaugă, iată, subiectivitatea editorilor; de ce nu și aceea a comentatorului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de ce nu și aceea a comentatorului, care a avut onoarea să participe la aceleași confruntări "rezumate" în carnete? Cum arată, citite astăzi, intervențiile noastre în ședințele de atunci? Sună ca dracu' ar spune un clasic al politicalelor. Am avut, cândva, curiozitatea să cercetez ce urme au lăsat Iacobanii în Parlamentul țării. Și n-am aflat decât unica intervenție (din 1930) a deputatului Ion Iacoban: "D-le Cuza, vă rog să-mi spuneți cu ce se deosebește alcoolul produs de jidani de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Creangă)! Doar punând alături un text din primele gazete cu oricare filă eminesciană a aceluiași moment se poate desluși contribuția decisivă a "Luceafărului" (contemporan, câteva decenii, și cu Asachi, și cu Heliade) la constituirea limbii ce-o vorbim. Iată, de curiozitate, un text din 1849 despre "meteorologhie": "Barometrul, greomesor termometrul era "caldomesor", n.n. prin carele se măsoară gradul greutăței aerului, precum: di este aerul îngreuiet de umezeală, atunce argintul viu, apăsat prin cel de gios strâmbat capăt al barometrului carele este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
dlui Georgescu de a propune un astfel de demers biografic: este un punct de vedere, o supoziție, fie și șuie, o speculație fără prea solid sprijin faptic, la care nu-i obligatoriu să subscrii. Poate fi catalogată și la capitolul "curiozități". Din păcate, teza a stat la baza scenariului TV al naiv-penibilului filmuleț polițist în care l-am văzut pe Andrei Gheorghe hamletizând cu creerul "lui Eminescu" în palmă. Oare din țeasta cărui animal o fi extras recuziterul piesa anatomică cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
așezând manuscrisele eminesciene într-un vizavi adeseori incomod cu principalele ediții, de la Maiorescu încoace. După ce notează că "aceste observații ale noastre, privind virgulele și apostrofurile eminesciene, sunt rodul a vreo douăzeci de ani de muncă singuratică și par mai mult curiozități pentru cine le urmărește", autorul se întreabă, pe bună dreptate: "Dar... mai avem noi, astăzi, acel buchet de savanți care să foiască în Biblioteca Academiei pe lângă manuscrisele eminesciene, care să discute între ei până la epuizare fizică cutare lecțiune eminesciană și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
în care fetișurile birocrației domeniului pot conduce la desecretizarea și căderea întregii rețele. "Raportul" începe, desigur, cu înșirarea realizărilor: au fost obținute "informații de valoare" privind Conferința Commonwealth-ului din 1955, precum și "manevrele imperialiștilor" la Conferința de la Bandung ș.m.a. Din pură curiozitate, am speculat capacitatea internetului de a-ți spune și ce pastă de dinți folosea străbunica, pentru a accesa, la nivelul anului 1955, compendiile presei asiatice de limbă franceză. Și am constatat că mai toate temele înșirate ca izbânzi ale spionilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cântec, / Buzele tale mă caută calde și vâsla / Se-mpiedică-n apa bătută cu stele de jad...") Facem cuvenita rectificare nu de alta, dar pe lângă alte acuze, în cârca poetului s-ar mai așeza și "localizări nedeclarate". Cu titlu de curiozitate, iată câteva dintre preocupările elevului "Labiș E. Neculai" în decursul a două luni de zile, conform cu însemnările din caietul intitulat "Antologie și informații literare": citește 46 (!) de autori români și străini, clasici și contemporani; redactează "articole" critice violente la adresa unor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
nimeni altul decât renumitul Ion Mihai Pacepa. Deși sunt cel ce i-a editat, imediat după 1989, ambele cărți, "Orizonturi roșii" și "Moștenirea Kremlinului", nu l-am cunoscut, nu mă cunoaște. Îi știu însă foarte bine scriitura și-i explicabilă curiozitatea cu care i-am citit această nouă carte, intitulată " Programat să ucidă, Lee Harwey Oswald, KGB-ul și asasinarea lui Kennedy" (Ed. "Ziua", 2007). Lapidaritatea gazetărească, complet lipsită de "fiorituri", bine potrivită la temă ("Orizonturi roșii") putea fi marcată și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
tranca-tranca, hai la drum, până când mașina trebuia să-și potrivească tenderul sub ulucul adăpătoarei, iar fochistul turna în apa de alimentare sticluța cu dezincrustant, să nu prindă prea grabnic piatră țevile fierbătoare... Generația mea a apucat ultima reprezentație a tuturor curiozităților feroviare românești: linia dințată dintre Sarmisegetuza și Bouțari, liniile electrice metrice din preajma Aradului, liniile înguste din Ardeal (de la Turda la Abrud, locomotiva "Duna" se tot oprea să bea apă direct din Arieș, așa că acei 98 de km. erau parcurși în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
a contempla" nu-i verbul cel mai potrivit. Darie tocmai contemplarea pasivă încearcă s-o dinamiteze, invitând privitorul să participe la actul creației: îi oferă "cuburile" din care singur să-și alcătuiască "Gioconda" clipei, în funcție de dispoziția și starea momentului. O curiozitate copilărească, aceeași care ne făcea, la vârsta pantalonilor scurți, să iscodim ce se petrece în spatele cutiei cu minuni a păpușarilor, ne arată două "sculpturi" unite în echilibru, care se rotesc în funcție de dorința omului de la pupitrul cu butoane. "Tot spectacolul continuă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
se știe, membru al Comitetului de organizare din 1871). Și numele lui Bălcescu a fost evocat printre cele ale ipoteticilor autori, numai că analiza filologică a scriiturii va dovedi că-i evident anterioară, urmând a fi atribuită unui precursor. De curiozitate, iată o mostră de text (apud M. Ang., op.cit.): "Au nu vă aduceți aminte că noaptea cea despre bătălie la acel care, lepădându-se de lume și de poftele lumești, în pustiu numai, spre a lui Dumnezeu laudă se închisese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
sunt gospodari, că de îmbrăcăminte și de mobilierul casei nu se putea vorbi, dacă avea un pat de lemn, pe capre, cu o rogojină pe el, totul părea normal. Orașul era departe, mulți mureau fără să fi ajuns la el, curiozitatea și banii nu-i scoseseră dintre dealuri... Nu-mi mai amintesc cum decedau, cine-i înmormântau, de unde și cum cărau apă să aibă de spălat și pentru toate trebuințele, aveau două-trei oițe și o căpriță, în aceste condiții își duceau
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
și mijloace încă rudimentare, deficitare, la câți ani distanță se afla de Copenhaga? Când va putea egala și concura cu modernitatea, abundența, aglomerația, agitația, omnipotența de pe uriașul aeroport de la Copenhaga? Timpul de așteptare s-a târât, încărcat de întrebări, uimiri, curiozități, mirări, babilonie! Două ore! Ni s-au părut minute dintr-o veșnicie! Două polițiste drăguțe, tinere, zâmbitoare, ștrengărițe, intolerabile însă, ne-au supus unor aparate manuale de control, la sânge, din creștet până-n tălpi, obligându-ne să scoatem de prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cum Michael Romanoff s-a învoit, fiindcă a trebuit să verifice ceva la mașina sa, am pornit-o cu Gertrud prin oraș, înarmați fiecare cu câte-o umbrelă. Aș dori să vizităm și câteva librării și anticariate, măcar din pură curiozitate. Urmărești cumva o anume temă? Da! Aș încerca să aflu ceva tocmai despre forumul de la Geneva, din epoca interbelică și mai ales despre activitatea lui Titulescu. Îndată după pornire, când ne-am oprit la cel mai mare anticariat, într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
teoria celor patru sferturi? ne întreabă el. Nu! Nu... răspund mai mulți dintre cei aflați în jurul său. Dacă e vorba de teoria celor patru sferturi, zice un coleg de la Geografie-Biologie, Clement Horeanu, spuneți-ne-o, să nu ne pârpâlim de curiozitate, chiar dacă bănuim că autorii ei sunt niște matematicieni... Bine, bine, o să v-o spun. Însă, cei ce-au elaborat-o și difuzat-o au avut în vedere nu un singur domeniu, cel al matematicii, de pildă, ci toate domeniile posibile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
apleacă după un cancioc sau o lopată aruncată prin curte pe unde nu-i e locul, și de bună seamă că junghiul ce-i fulgera șalele Îi amplifica aversiunea pentru dezordine. N-aș mai fi vrut, În timp ce un soi de curiozitate mă Împingea de la spate formându-mi treptat deprinderea de a mă orienta prin treburile de zi cu zi cu toate simțurile pe jumătate amorțite, fără să observ prea multe din ce se petrece În jurul meu, dar trebuie făcută ordine, trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Întreg, Ortansa Pantazi, nu era câtuși de puțin un semn că i-am stârni vreun dram de interes. Doar că-i făcuse lui Viorel hatârul să se dea jos din mașină și să se deplaseze Încoace. Mima un soi de curiozitate extaziată ascultându-l pe stăpânul nostru cum explica pasionat, da, camionul lui personal, o să facă și-o să dreagă și-o să pună pe roate puțuri și fântâni și apeducte și canale pentru irigații, se vor Îmbogăți, da, sunt deja bogați, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
să și-i ia, ie În magazie la impegat. — Moșu’ e la nuntă, am spus. Se-ntoarce luni sau marți, da’ ne-om duce noi mâine dimineață să-i luăm. — Și voi? Ce naiba faceți pe-aici? Se uita cu o curiozitate reținută la vălmășagul de cărți sfinte, la sticlele goale de pe masă și de sub masă și la reteveiele de țeavă din mâinile noastre de care nu ne despărțeam pentru nimic În lume. Andrei stătea În stânga lui, pe marginea patului, iar eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Motănica, pe mămicuța mea care m-a făcut... Și iar se smiorcăie și râde și râdem și fugim toți trei. Nu i-am lăsat barem o lumânare lu’ moșu', face Andrei. — Ce să facă cu ea? iscodește Laur, Însuflețit de curiozitatea lui de târfă prostovană. — Să și-o bage-n cur, vere. — Bine, vere, m-ai lămurit. Da’ unde mergem noi acum? Unde fugim așa de nebuni? — Unde te ducem noi, i-o reteză părințelu’. — Bine, bine, am Înțeles. Și mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
orice altceva el Îi făcu semn lui Laur spre geantă. De-acum Își Învățase bine meseria de hamal. Se ținea ca un cățel de noi prin aglomerația peronului, cu ochii cârpiți de somn, mut și golit de orice interes sau curiozitate Încotro mergem și ce avem de gând, surâzând parcă-n vis și având grijă totodată să nu ne piardă din ochi. După două stații ne-am dat jos din autobuzul ăla pe care-l luasem din fața gării. Trebuie să luăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de mâncare Într-o pungă de plastic de un leu bălăngănindu-i pe Încheietura mânii din buzunarul canadienei. Hotărârea nestrămutată Întru Îndeplinirea unei Îndatoriri sfinte se putea citi pe figura lui. Avea un aer grav și era Întrucâtva iritat de curiozitatea noastră și nerăbdarea de a ajunge la fața locului ca să vedem ce se-ntâmplă. - Voi la ce naiba mai ieșiți? Nu e voie. E stare de necesitate. O să fie nenorocire mare prin oraș. Teroriștii străini nu se lasă și armata abia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
care se pregătea s-o cucerească. Azi, trăim cea mai mare încleștare din câte a trăit omenirea vreodată... Către ce liman ne îndreptăm, oare?!... Ai dreptate, dom’le, ciudate sunt destinele omenirii..!” Toți din compartiment îl ascultam cu uimire și curiozitate pe noul venit. Da, dom’le... ne-am aventurat prea mult în nesfârșitele stepe rusești...!”, concluzionă tot el sec. „ Dom’le, o mare forță se ridică la orizont... „sovietele”, dom’le..! trebuie să înțelegem..!” vorbi apăsat cheferistul. „ Fii serios, dom
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
suflet. Tudosă, teologul, cuprins de dor, de jale... prinse a îngâna cu glas tremurat, ca pentru sine, numai, un cântecel drag inimii lui. Apoi, trecu pe cuvinte... „De-ar fi Moldova’n deal la cruce... De-ar fi Moldova’...”, trezind curiozitatea celorlalți. Cânta frumos Tudosă, tare frumos cânta.. ca o rugăciune... În întuneric nu i se vedea fața.. poate că plângea... Era un munte de om, de loc dintr-un sat din munții Neamțului, era bun și blând cu suflet de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
în oraș; apoi m-am mutat mai la nord, pe un mic promontoriu, situat între un lac cu apă dulce și mare. Era acolo un sat locuit de niște oameni de treabă ce se uitau la mine cu bunăvoință și curiozitate; mi-au îngăduit să locuiesc la margine, într-o căsuță părăsită, rămasă fără stăpân. Era aproape de mare, pe o insulă, la marginea comunității. Puteam să-mi petrec toată ziua plimbându-mă pe malul mării și observându-i în fiece clipă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]