7,752 matches
-
a fost dezertarea unor teritorii italiene , inclusiv Capua , al doilea mare oraș din Italia . Cu toate acestea , doar câteva dintre orașele-state italiene care se așteaptau să câștige în calitate de aliați au încetat colaborarea. În pofida superiorității lui Hannibal pe câmpul de luptă, depărtarea de bazele de aprovizionare din Africa de Nord și Spania, dominația maritimă romană, tenacitatea și puterea de rezistență latină au măcinat treptat forțele cartagineze de pe pământul italic. Hannibal a subapreciat sistemul hegemioniei italice. În anul 212 î.Hr. Siracuza este cucerită de romani
Hannibal () [Corola-website/Science/301552_a_302881]
-
familiei Sturza, iar înainte de anul 1772 moșia satului a ajuns în proprietatea mănăstirii Bărboi din Iași, până la secularizarea averilor mânăstirești. Satul Buruienești face parte din actuala comună Doljești, județul Neamț, așezat pe malul stâng al Șiretului, la circa 10 km depărtare spre nord-est de orașul Român. Satul este foarte vechi, fiind atestat documentar la 8 mai 1587, cănd domnitorul Petru Șchiopul l-a numit pe Pârvu, pârcălab de Soroca. Documentele ulterioare ne arata fărâmițarea proprietății satului și concentrarea ei în mâinile
Buruienești, Neamț () [Corola-website/Science/301624_a_302953]
-
800 m: Vf. Stâlpului, Bășa, dar descresc mult spre sud pe unde dealuri ca Sticleți, Starmini abia dacă trec peste 650 metri. Cu cât înaintăm spre sud, cu atât împrejmuirea răsăriteană și apuseană se îndepărtează una de alta, atingând maximul depărtării între ele spre valea Bisericii, Coporodului și Bălțiș. Costișa dealurilor este mult mai puțin înclinată spre acest punct, unde întâlnim și cea mai mică înălțime între Valea Coporodului, Bisericii și Bălțiș, fundul scobiturii ocinene. Astfel, relieful se compune din: -o
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
al râului Prahova, în zona dintre masivul Gârbova și Subcarpații Curburii Externe, comuna Cornu se învecinează cu: orașul Breaza, la vest; cu municipiul Câmpina și comuna Poiana Câmpina, la sud; și cu comuna Șotrile, la nord, aflându-se la o depărtare de 90 km nord de București și la 70 km sud de municipiul Brașov. Prin comună trece șoseaua națională DN1, care leagă Ploieștiul de Brașov; comuna este deservită de șoseaua județeană DJ205G, un drum ce pornește și se termină în
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
al XII-lea și cea mai veche orgă cu tuburi din România în stare funcțională (începutul secolului al XVIII-lea). Este situat în apropierea orașului Cisnădie, la o distanță de aproximativ 2 km în vestul acestuia și la 10 km depărtare față de municipiul Sibiu; accesul din Sibiu se face mai întâi pe drumul județean spre Rășinari, apoi 5 km pe un drum modernizat. Așezarea este situată în pantă lină, tipul de relief fiind dealul. Singurul vârf stâncos din sat se află
Cisnădioara, Sibiu () [Corola-website/Science/301703_a_303032]
-
spre Rășinari, apoi 5 km pe un drum modernizat. Așezarea este situată în pantă lină, tipul de relief fiind dealul. Singurul vârf stâncos din sat se află în partea de sud, aici fiind amplasată biserica fortificată. Privind spre sud, în depărtare se pot vedea Munții Cibin. Un act de donație din anul 1223 este prima atestare documentară a Cisnădioarei; prin acesta, bazilica fortificată din deal (finalizată în același an) era donată mănăstirii cisterciene de la Cârța de către Magister Goulinus. Săpăturile arheologice vorbesc
Cisnădioara, Sibiu () [Corola-website/Science/301703_a_303032]
-
aici coloniști aduși din Imperiul German în jurul anului 1271. Regele a acordat însemnate privilegii coloniștilor, documentul respectiv fiind totodată și prima mențiune scrisă a localității. Acest caracter de colonie al așezării a fost unul temporar pentru că la doar un deceniu depărtare, în 1280 localitatea apare ca proprietate a palatinului Moys, care o lasă prin testament ginerului său Móric. Medieșul urmează o dezvoltate continuă devenind centru domenial, obținând și rangul de târg (oppidum). Economia localității este una predominant agricolă bazată pe cultura
Medieșu Aurit, Satu Mare () [Corola-website/Science/301767_a_303096]
-
sat în comuna Hereclean din județul Sălaj, Transilvania, România. Biserica greco-catolică din Badon a fost una dintre primele biserici românești de zid din Transilvania. Localitatea este așezată pe două coline în partea stângă a Văii Zalăului, aflându-se la o depărtare de 11 km de orașul Zalău, încadrându-se ca un sat de mărime medie a județului Sălaj. De pe raza localității s-au strâns în urma cercetărilor arheologice fragmente ceramice din secolele VIII-IX. În hotarele satului, în locurile "Nove" și "Pietriș", au
Badon, Sălaj () [Corola-website/Science/301772_a_303101]
-
să se extindă ajungând până la " drumul țării" , respectiv DN 76 și chiar dincolo de aceasta. Actualmente în sat există 88 de gospodării și 280 locuitori ( din care 139 bărbați și 141 femei ). Dacă în zilele cu soare și cer senin în depărtare se pot zări crestele Munților Zarandului și Munților Bihor, dealurile depresiunii sunt mult mai aproape de sat, parcă ar străjui hotarul de nord al acestuia, fiind cunoscute pe plan local sub denumirea de " Dealurile Brotunei " . Undele Crisului Alb, domoale sau năvalnice
Brotuna, Hunedoara () [Corola-website/Science/300540_a_301869]
-
început lucrarea despre vecinătatea de miazănoapte, începând din măgura din malul drept al apei Bucovul, măgură însemnată pe planul ridicat de noi cu nr.1, din această măgură hotarul urmând pe posesiunea actuală merge în direcția spre est și la depărtare de 146, 50m am găsit altă măgură mare făcută lângă colțul șoselei Bucov-Adunați-Popești-Palanga. De aici hotarul urmând aceeași direcțiune merge pe zona de miază zi a zisei șosele, iar la depărtare de 1417 metri ajunge în măgura din colțul delimitării
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
posesiunea actuală merge în direcția spre est și la depărtare de 146, 50m am găsit altă măgură mare făcută lângă colțul șoselei Bucov-Adunați-Popești-Palanga. De aici hotarul urmând aceeași direcțiune merge pe zona de miază zi a zisei șosele, iar la depărtare de 1417 metri ajunge în măgura din colțul delimitării locuitorilor din Palanga, pe planul nostru notat cu nr. 2, măgură mare veche lângă colț de trei hotare: între delimitarea locuitorilor Purcărești, delimitarea locuitorilor Palanga și proprietatea Tătărăști a D-nei Câmpineanu
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
o măguriță mică aflată în colț peste drum, de aici hotarul se îndreaptă spre nord, urmând pe drumul despărțitor până în colț , pe o distanță de 399 metri și 50 c.m. iar de aici hotarul ia direcția vest și la depărtare de 1390 metri și 50 c.m. ajunge în măgura mare din colț dintre drumuri de unde urmând aceeași direcție la depărtare de 123 metri și 50 cm. Ajunge în măgurița făcută de noi acum în malul stâng al gârlei Bucov
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
pe o distanță de 399 metri și 50 c.m. iar de aici hotarul ia direcția vest și la depărtare de 1390 metri și 50 c.m. ajunge în măgura mare din colț dintre drumuri de unde urmând aceeași direcție la depărtare de 123 metri și 50 cm. Ajunge în măgurița făcută de noi acum în malul stâng al gârlei Bucov pe plan nr. 9. (În această parcelă s-a găsit lipsă 34 pogoane <cutropite> de arendașii d-nei Proprietărese.) În legătură cu vecinătatea locului
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
Stroești este un sat în comuna Mușătești din județul Argeș, Muntenia, România. Este situat în centrul locuibil al văii Vâlsanului (rezervație naturală cu o suprafață de 10000 ha). Satul Stroești este așezat la 37 km depărtare de Pitești și la 20 km de Curtea de Argeș pe DJ703I Merișani - Brădet. Eșantioane de lemn pietrificat au fost găsite pe: Valea Vâlsanului, Valea lui Topor și Valea Frumoasă. Aceste probe confirmă existența vegetației în zonă din neozoic - paleogen. Oase pietrificate
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
Somușca (în ) este un sat în comuna Cleja din județul Bacău, Moldova, România. Localitatea Somușca este situată între dealurile din partea dreaptă a Siretului, în dreapta pârâului Cleja, la 1 km. depărtare de centrul comunei Cleja și la aproximativ 20 km. depărtare, spre sud, de municipiul Bacău. Condiții naturale favorabile pe de o parte, cauze politico-economice și social-religioase pe de altă parte au condus la apariția comunității catolice din Somușca, care, în
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
Somușca (în ) este un sat în comuna Cleja din județul Bacău, Moldova, România. Localitatea Somușca este situată între dealurile din partea dreaptă a Siretului, în dreapta pârâului Cleja, la 1 km. depărtare de centrul comunei Cleja și la aproximativ 20 km. depărtare, spre sud, de municipiul Bacău. Condiții naturale favorabile pe de o parte, cauze politico-economice și social-religioase pe de altă parte au condus la apariția comunității catolice din Somușca, care, în anul 2006, aniversează 225 de ani de la prima mențiune documentară
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
Independență, s-au remarcat și doi eroi din Valea Seacă : soldații Cată Andrieș și Farcaș Mihai din Regimentul 13 Călărași, căzuți eroic în luptele de la Grivița (30 august 1877). Localitatea este așezată pe coasta dealurilor din dreapta Siretului la 12 km depărtare sud-vest de orașul Bacău. Valea Seacă figurează printre cele mai vechi comune cunoscute, din care s-a format în mare parte localitatea Nicolae Bălcescu. Din 1968 împreună cu celelalte comune desființate, a intrat în componența comunei Nicolae Bălcescu, județul Bacău. Este
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
vechea capitală a Daciei preromane se situa în Munții Orăștiei la o altitudine de 1.200 m, Sarmizegetusa Romană era amplasată pe un teren aproape șes, în bazinul Hațegului, la cota 531 m. Orașul se afla la aproximativ 8 km depărtare de trecătoarea care face legătura între Banat și Transilvania și care purta în antichitate numele de "Tapae", astăzi "Porțile de Fier ale Transilvaniei". Alegerea amplasamentului pentru întemeierea orașului s-a făcut în baza avantajelor strategice și economice, cu Munții Retezat
Ulpia Traiana Sarmizegetusa () [Corola-website/Science/300719_a_302048]
-
Insulele Feroe posedă cea mai înaltă stâncă din lume (754 m), care iese la un unghi drept din mare. Pe uscat mai există câteva vârfuri mai înalte, dar acestea nu sunt verticale. Nici un punct din Insulele Feroe nu se află la o depărtare mai mare de 5 km de mare. Aproape toate locurile din insule se află la protecția porturilor naturale din fiorduri și golfuri. Aceste fiorduri pecetluiesc soarta balenei pilot cu înotătoare lungi, ele fiind vânate aici. În văi și pe platouri
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
bărci. Cultivarea plantelor se restrânge la grâu, fânețe, cartofi (de la începutul secolului XVIII), rubarbă și câteva legume în sere. Fructele trebuie importate și de aceea sunt de obicei scumpe. Din cauza izolării insulei (cea mai apropiată coastă este la 500 km depărtare spre est, în Norvegia), aici nu există animale obișnuite care să fie autohtone: reptile, broaște, pești de apă dulce și mamifere; excepție fac doar două mamifere: nativa focă gri și balena pilot cu înotătoare lungi, care se aventurează printre fiorduri
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
este impresionat de priveliștea asupra văii și munților din față, părându-i-se pentru un moment că este ""mai pesus de ființele omenești"". Poetul descrie ruinele astfel: ""Cetatea, despre munte, este înconjurată de un șanț foarte lung. La o mică depărtare de cetate este un pilastru gros de piatră, ce forma înainte cel dintăi pilastru, unde este capătul podului în cetate. La câteva pasuri de la acest pilastru, se vede altul dărâmat, apoi tot atâtea pasuri, prin șanț altul, în scurt puturăm
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
Hogaș în călătoriile sale prin Munții Neamțului. În povestirea ""Spre mânăstiri"" din volumul "Pe drumuri de munte" (1912), el descrie trecerea sa prin orașul Târgu Neamț, aflat pe valea unui pârâu limpede ce scânteia sub lumina soarelui. ""Alăturea, în umbra depărtării, stătea nemișcată și gânditoare pare că vestita Cetate a Neamțului, cetatea lui Ștefan, martoră nepieritoare a gloriei noastre trecute"". Aici a stat la umbra unui mesteacăn, pentru a se odihni și a-și sătura ""ochii și sufletul de această măreață
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
de noii stăpâni, decăderea influenței politice (în zonă) și economice a continuat. Deja în anul 1531 în stăpânirea abației mai erau 7 sate: Sâniob, Cenaloș, Ciuhoi, Sârsig și Sâmiclăuș (Sânnicolau de Munte) în apropierea mănăstirii și Piscolt respectiv Ecseg la depărtare. Domnia paulinilor în ținuturile noastre n-a dăinuit prea mult. Contele Telegdy Miklós pătrunde în mănăstire cu câțiva soldați în anul 1556, ucide 7 călugări paulini și ia abația în stăpânire în numele Bisericii Reformate. Cetatea Sâniobului a fost pomenită în
Sâniob, Bihor () [Corola-website/Science/300862_a_302191]
-
Botoșani și Suceava) și DN24C (care, traversând localitatea Ștefănești, face legătura cu orașul Iași). Spre Botoșani, prin Cotușca, din localitatea Rădăuți-Prut pornește drumul județean 282C. Satul Miorcani este așezat la distanța de 800 m de râul Prut și la o depărtare de 5 km de Rădăuți-Prut, pe drumul de la Rădăuți-Ștefănești, drum numit în vechime "„Calea Hotinului”" care trece chiar prin mijlocul satului. Satul se numește Miorcani din anul 1908. Înainte s-a numit Hudeștii Mici, după cum arată inscripțiile de donație de pe
Miorcani, Botoșani () [Corola-website/Science/300918_a_302247]
-
grupul lui Nansen a fost luat din portul din nord-vestul Islandei de către vasul de vânătoare de foci . O săptămână mai târziu, s-a văzut coasta Groenlandei, dar înaintarea a fost împiedicată de . La 17 iulie, cum coasta era încă la depărtare, Nansen a hotărât să lase la apă bărcile mici; se vedea , despre care Nansen credea că oferă o rută de urcare pe calota glaciară. Expediția a părăsit vasul "Jason" „cu moral bun și cu cele mai mari speranțe pentru un
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]