14,451 matches
-
retenție sau acceptare), știut fiind faptul că mulți dintre cursanții/educabilii adulți nu răspund ușor la solicitări, fiind mult mai rezistenți decât educabilii copii sau tineri. Dacă se mai are în vedere și faptul că unii adulți pot prezenta încă dizabilități de învățare (care nu s-au redus automat odată cu maturizarea lor psihosocială) și că majoritatea acestor dizabilități afectează unele activități bazice-instrumentale (vorbit/ascultat, scris/citit, calcul mental), aferente tocmai comunicării curente, sau că nu puțini adulți nu cunosc, nici nu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fiind mult mai rezistenți decât educabilii copii sau tineri. Dacă se mai are în vedere și faptul că unii adulți pot prezenta încă dizabilități de învățare (care nu s-au redus automat odată cu maturizarea lor psihosocială) și că majoritatea acestor dizabilități afectează unele activități bazice-instrumentale (vorbit/ascultat, scris/citit, calcul mental), aferente tocmai comunicării curente, sau că nu puțini adulți nu cunosc, nici nu respectă o minimă disciplină a intercomunicării, devine clar că și în educația adulților comunicarea trebuie, ea însăși
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Învățăm să ne adaptăm modului În care el poate comunica. Un copil surd este un copil ca oricare altul, care are nevoie de dragoste, atenție, prietenie, siguranță, stimulare, educație. La Light into Europe, modul În care lucrăm cu copiii cu dizabilități de auz este individualizat, ținând cont de valorile, prioritățile și obiceiurile fiecarei familii. Credem ca putem face o diferență În dezvoltarea potențialului copilului prin identificarea timpurie a deficiențelor, a nevoilor și a nivelului de dezvoltare pshică, emoțională, socială și printr-
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Înțelegerii textelor literare se justifică prin profilul diferit al cititorilor : un profil specificat În structuri cognitive, afective și intenții de lectură diferite. Receptarea lecturii are un caracter personal cu atât mai mult În cazul copiilor cu deficiențe senzoriale sau cu dizabilități de comunicare, a căror gândire și limbaj sunt foarte diferite. Pentru un astfel de tip de gândire (concretă, În imagini) textul trebuie transpus Într-un sistem de semnalizare familiar și accesibil. Metodele de simulare sunt modalitățile cele mai potrivite pentru
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
exprima gândurile și ideile, puterea de comunicare a sentimentelor. Rezultatele cele mai bune În structurarea limbajului se obțin prin folosirea unor conținuturi, metode și mijloace, În forme cât mai plăcute și variate, adaptate nivelului de dezvoltare și particularităților copiilor cu dizabilități În comunicare; Prin intermediul metodelor de instruire bazate pe acțiune (atât reală cât și simulată) copilul deficient de auz poate fi corectat, ajutat și stimulat fără ca aceste intervenții să fie percepute de el Într-o formă negativă. Intervenția timpurie În sfera
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
lectură) ține de capacitatea intelectuală, de personalitate, de bogăția limbajului și de orizontul de așteptare al fiecăruia. Însă performanțele fiecărui copil pot fi influențate prin diferite metode și procedee de predare. Acest lucru este valabil și În cazul copiilor cu dizabilități În comunicare sau mai ales În cazul lor. Din analiza cantitativă și calitativă a rezultatelor se poate vedea că există la copiii deficienți de auz un prag al Înțelegerii și receptării textului literar dincolo de care este foarte greu să treacă
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
6; 1,50), metode speciale de predare Învățare recuperare (7; 4,00); gândire concret intuitivă (7; 4,29). Realizând analiza comparativă a ocurențelor pe categorii obținute În cele două grupuri, putem face o serie de observații: Comunicare deficitară Etichetele "handicap/ dizabilitate" și "compasiune și ajutor", au o mare capacitate de organizare a asociațiilor În cazul grupului 1, fiind, cu o mare probabilitate, elemente ale nucleului central. În cazul grupului de "profesioniști", accentul cade pe "integrare socială deficitară" și "comunicare deficitară", termeni
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Prof. Daniela Anton Grup Școlar Preocupări pentru deficienții de auz regăsim Încă din lucrarea „Despre simțurile celor care simt” a lui Aristotel, Însă abia din a doua jumatate a secolului XX s-a remarcat un interes intens pentru cercetarea acestei dizabilități. Printr-o exprimare plastică, am putea afirma că lumea civilizată s-a lansat Într-o luptă zgomotoasă Împotriva liniștii. Indiferent de vârsta la care se instalează pierderea sau diminuarea semnificativă a auzului, consecințele psihosociale sunt absolut devastatoare. Ca urmare se
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
devastatoare. Ca urmare se Înregistrează o Întârziere În achiziționarea limbajului, probleme de Învățare ce reduc implicit achizițiile cognitive, izolare socială și subestimare personală precum și impactul negativ asupra inserției profesionale a acestor indivizi. Surditatea constituie astfel una dintre cele mai grave dizabilități Întrucât absența auzului determină absența comunicării. Dată fiind sumbra perspectivă, progresul În domeniul medical Înseamnă un pas notabil În adaptarea deficienților de auz În societate prin protezare auditivă și implant cohlear. Intervenția medicală nu este suficientă ca și acțiune singulară
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de a pronunța toată fraza corespunzătoare. O persoană deficientă de auz trebuie să se facă Înțeleasă, respectiv să se exprime Într-o manieră cât mai inteligibilă, și să-i Înțeleagă pe ceilalți posibili parteneri de conversație care nu au această dizabilitate, ceea ce presupune dezvoltarea abilității de a labiolectura. În fapt, procesul de demutizare se centrează pe stimularea capacității deficientului de auz de a se exprima verbal și de a-și dezvolta nivelul vocabularului. În etapa În care trebuie să se facă
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
vorbitori, pe planuri multiple, este foarte importantă pentru prevenirea nedezvoltării și izolării acestuia.Chiar dacă poartă o proteză, copilul surd trebuie să fie ajutat ca să nu se simtă izolat, marginalizat În societate, manifestându-ne astfel atitudinea pozitivă față de acești copii cu dizabilități. Caracteristici ale activității de Învățare și evaluare la elevul deficient de auz prof. Constantin Romaniuc prof. Elena Crețu Înv. Stela Fântână Grup Școlar “Vasile Pavelcu” Iași Indiferent de cadrul școlar unde profesorul Își exercită meseria, acesta are responsabilitatea de a
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
nu au o formă de plural, încadrarea făcându-se pe baza formei de genitiv: acvaristică, africanistică, ebenistică, ortoptică, robotică. 3.1.3. Tipul flexionar e-i: am înregistrat 70 de substantive: aerodinamicitate, alteritate, autotaxare, biodiversitate, comunicabilitate, confidențialitate, creativitate, demipensiune, disfuncționalitate, dizabilitate, euroobligațiune, extraversiune/extroversiune, febricitate, fezabilitate, fiabilitate, fonoizolare, funcționalitate, imaturitate, inadecvare, indeterminare, infertilitate, infracționalitate, insațietate, inscripțiune, intenționalitate, interdisciplinaritate, interoperabilitate, iraționalitate, lasitudine, lejeritate, lichiditate, lentoare, maiestuozitate, mancurtizare, melodicitate, meteorosensibilitate, multiculturalitate, multidimensionalitate, multidisciplinaritate, multifuncționalitate, narativitate, neexecutare, periclitate, permisivitate, policalificare, preaderare, presesiune, prespălare, previzibilitate
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
accepte această realitate apelează la două strategii: fie neagă direct realitatea, fie o transformă. În negarea realității, părintele spune: “Copilul meu nu are nici o problemă; este exact la fel ca toți ceilalți copii de vârsta lui.”, iar eventualele referiri la dizabilitățile copilului (ex: incapacitatea de a lega relații) sau particularitățile acestuia (ex: comportamentele autostimulative extreme) sunt luate fie ca erori de percepție ale celor din jur, fie ca atacuri agresive. În transformarea realității, părintele observă că este ceva diferit la copilul
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
desfășoare activități de protecție a copilului. Cererea va menționa în mod obligatoriu numărul de copii pentru care solicitantul consideră că poate asigura simultan condiții optime de îngrijire, grupa de vârsta și sexul acestora, disponibilitatea de a îngriji copii cu handicap/ dizabilități, infectați HIV sau bolnavi SIDA. (2) Cererea va cuprinde curriculum vitae al solicitantului, precum si motivele pentru care dorește să devină asistent maternal profesionist. (3) La cererea de evaluare vor fi anexate: a) copii legalizate de pe actele de stare civilă și
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
învățăm să ne adaptăm modului în care el poate comunica. Un copil surd este un copil ca oricare altul, care are nevoie de dragoste, atenție, prietenie, siguranță, stimulare, educație. La Light into Europe, modul în care lucrăm cu copiii cu dizabilități de auz este individualizat, ținând cont de valorile, prioritățile și obiceiurile fiecarei familii. Credem ca putem face o diferență în dezvoltarea potențialului copilului prin identificarea timpurie a deficiențelor, a nevoilor și a nivelului de dezvoltare pshică, emoțională, socială și printr-
Despre Maria by Alina Popescu [Corola-publishinghouse/Science/83955_a_85280]
-
abandonate la naștere în spital, urmând ruta leagăn-casa de copii (respectiv, Centrul de Plasament). Din punct de vedere logopedic, copilul a prezentat o întârziere în apariția și structurarea fireasca a limbajului oral (sub aspect articulator și al vocabularului activ). Aceste dizabilități de limbaj au fost complicate și de întârzierile în structurarea comportamentului relațional și afectiv emoțional, datorate sindromului de instituționalizare. Istoricul adaptării pedagogice. Primele contacte cu grupa de preșcolari au evidențiat serioase probleme de interrelaționare și integrare deficitară în grupul de
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
Unde?) sau de la suport ilustrativ; să citească explicativ texte de dificultăți progresive. Exemple de activități de învățare, cu mențiunea că toate aceste activități s-au desfașurat în Laboratorul Multimedia din cadrul C.S.E.I. utilizând tehnicile asistive existente și adaptând softurile la specificul dizabilității de auz: exerciții de mobilitate a aparatului fono articulator; exerciții de pronunție prin imitațiede pronunție independentă; exerciții de asociere cuvânt-semn-imagine / obiect / acțiune; exerciții de diferențiere a fonemelor individual și integrat în diftongi, logatomi, silabe, cuvinte; exerciții de lectură/labiolectură; exerciții
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
Grup Școlar „V.Pavelcu” , Iași Preocupări pentru deficienții de auz regăsim încă din lucrarea „Despre simțurile celor care simt” a lui Aristotel, însă abia din a doua jumatate a secolului XX s-a remarcat un interes intens pentru cercetarea acestei dizabilități. Printr-o exprimare plastică, am putea afirma că lumea civilizată s-a lansat într-o luptă zgomotoasă împotriva liniștii. Indiferent de vârsta la care se instalează pierderea sau diminuarea semnificativă a auzului, consecințele psihosociale sunt absolut devastatoare. Ca urmare se
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
devastatoare. Ca urmare se înregistrează o întârziere în achiziționarea limbajului, probleme de învățare ce reduc implicit achizițiile cognitive, izolare socială și subestimare personală precum și impactul negativ asupra inserției profesionale a acestor indivizi. Surditatea constituie astfel una dintre cele mai grave dizabilități întrucât absența auzului determină absența comunicării. Dată fiind sumbra perspectivă, progresul în domeniul medical înseamnă un pas notabil în adaptarea deficienților de auz în societate prin protezare auditivă și implant cohlear. Intervenția medicală nu este suficientă ca și acțiune singulară
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
de a pronunța toată fraza corespunzătoare. O persoană deficientă de auz trebuie să se facă înțeleasă, respectiv să se exprime într-o manieră cât mai inteligibilă, și să-i înțeleagă pe ceilalți posibili parteneri de conversație care nu au această dizabilitate, ceea ce presupune dezvoltarea abilității de a labiolectura. În fapt, procesul de demutizare se centrează pe stimularea capacității deficientului de auz de a se exprima verbal și de a-și dezvolta nivelul vocabularului. În etapa în care trebuie să se facă
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
vorbitori, pe planuri multiple, este foarte importantă pentru prevenirea nedezvoltării și izolării acestuia.Chiar dacă poartă o proteză, copilul surd trebuie să fie ajutat ca să nu se simtă izolat, marginalizat în societate, manifestându-ne astfel atitudinea pozitivă față de acești copii cu dizabilități.
Copilul surd ?i comunicarea verbal? by Apopei Elena, Macsim Maria [Corola-publishinghouse/Science/83964_a_85289]
-
într-o limbă fără să o audă vorbită. Deficiența de auz este catalogată ca fiind o problemă extrem de complexă atât sub raport medical, psihologic, pedagogic cât și social. Într-o societate aflată într-un proces de evoluție mult accelerat, această dizabilitate solicită o abordare într-un cadru multidisciplinar pentru a accede la o apreciere în toată complexitatea sa. Au existat preocupări timpurii atât ale medicilor, cât și ale surdo-pedagogilor în ceea ce privește deficiența de auz și consecințele acesteia. Ea rămane însă în continuare
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
scopurile personale și lipsa de simpatie pentru suferința celorlalți, și scorurile ridicate ale factorului de extraversiune, justificând inițierea unor conflicte (Tani et al., 2003). În ciuda incidenței hărțuirii psihologice, există puține studii centrate pe relația dintre acest fenomen și elevii cu dizabilități, promovând concluzia potrivit căreia elevii cu cerințe speciale sunt mai susceptibili de a deveni ținte ale hărțuirii psihologice (Nabuzoka și Smith, 1993; Goodman și McConachie, 1998; Unnever și Cornell, 2003), comportamentele ostile oscilând în funcție de tipul de dizabilitate al elevului. Astfel
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
și elevii cu dizabilități, promovând concluzia potrivit căreia elevii cu cerințe speciale sunt mai susceptibili de a deveni ținte ale hărțuirii psihologice (Nabuzoka și Smith, 1993; Goodman și McConachie, 1998; Unnever și Cornell, 2003), comportamentele ostile oscilând în funcție de tipul de dizabilitate al elevului. Astfel, elevii cu dizabilități atât vizbile cât și non-vizibile, în ultima categorie incluzând și deficiența de auz, sunt mai hărțuiți de către cei fără dizabilități, Dawkins (1996) semnalând ca și factori predictivi acordarea unui sprijin sistematic acestor elevi, faptul
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
potrivit căreia elevii cu cerințe speciale sunt mai susceptibili de a deveni ținte ale hărțuirii psihologice (Nabuzoka și Smith, 1993; Goodman și McConachie, 1998; Unnever și Cornell, 2003), comportamentele ostile oscilând în funcție de tipul de dizabilitate al elevului. Astfel, elevii cu dizabilități atât vizbile cât și non-vizibile, în ultima categorie incluzând și deficiența de auz, sunt mai hărțuiți de către cei fără dizabilități, Dawkins (1996) semnalând ca și factori predictivi acordarea unui sprijin sistematic acestor elevi, faptul că sunt singuri în locul de joacă
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]