9,472 matches
-
dreptul la rezistență. Pentru Filmer însă, legea naturală paternală conferă drepturi numai suveranului: puterea unui părinte nu rezultă din consimțământul copiilor săi. Filmer a respins orice teorie construită pe ideea libertății naturale a oamenilor, considerând că dreptul natural este o ficțiune. Oamenii nu s-au născut niciodată liberi, ci au fost întotdeauna dependenți de familie, considerând autoritatea tatălui ca fiind comandată de Dumnezeu și, în consecință, ca fiind singura legitimă. Prin urmare, este contra naturii ca oamenii să-și aleagă singuri
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
la tiranii și mai mari. Ideea democratică este ilegitimă și e susținută întotdeauna de cei animați de un spirit de nesupunere și de divizare. În ceea ce privește ipoteza unui pact între rege și popor (idee susținută de partida parlamentară), acesta este o ficțiune despre care nu se poate găsi nici o dovadă în istoria biblică. Filmer se folosește de istoria Angliei pentru a arăta că, spre deosebire de democrațiile sângeroase și destructive, monarhia durează de mai bine de șase secole. Atunci când ea a cunoscut tulburări, aceasta
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
of Government, scriere în care a atacat laolaltă teoriile contractualiste ale lui Grotius, Milton și Hobbes. Filmer urmărea două obiective, în aceste Observații. Pe de o parte, el arăta că orice doctrină a contractului și a dreptului natural este o ficțiune, deoarece omenirea s-a născut dintotdeauna în supunere familială și a recunoscut în autoritatea tatălui singura sursă a suveranității, conform poruncii divine. Pe de altă parte, Filmer arăta că susținătorii republicanismului caută degeaba să folosească scrierea lui Hobbes în scopuri
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
pe dreptul paternal, iar dacă totuși s-a bazat pe paternitatea asupra întregului gen omenesc, acest drept nu a putut fi transmis în întregime unui singur urmaș, ci a fost împărțit egal între urmași. Că teoria lui Filmer este o ficțiune rezultă și din imposibilitatea de a răspunde la întrebarea: "Dacă Adam a murit înaintea Evei, urmașul său (Cain ori Set) a primit suveranitatea asupra mamei sale prin dreptul paternal?" Analiza dreptului de moștenire al urmașilor lui Adam își dovedește importanța
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Curtea Veche, București, 2008. 2 Dan Lungu a deschis practic o reevaluare a cotidianului comunist cu volumul său Povestirile vieții. Teorie și documente, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2003. Sesizând potențialul literar al subiectului, l-a reluat în registrul ficțiunii declarate, scriind romanul de succes Sînt o babă comunistă, Editura Polirom, Iași, 2007, ulterior ecranizat. 3 Radu Pavel Gheo și Dan Lungu au adunat într-un volum aparte intervenții deosebit de reușite pe această temă, Tovarășe de drum. Experiența feminină în
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
august 1944, actul istoriei fiind perceput În mod diametral opus (trădare?, eliberare?) și a durat suficient de mult sub forma unei reale năuciri sociale pentru a constitui o adevărată leziune afectivă socială. Absurdul a invadat țara cu o grămadă de ficțiuni („vin americanii”) care concura realitatea armatei invadatoare mai fantastică poate decât ficțiunea, oricum marcată de absurdul unui personaj care juca În același timp rol de prieten și dușman, de eliberator și asasin, Într-o amplă tragedie În care toate personajele
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
și a durat suficient de mult sub forma unei reale năuciri sociale pentru a constitui o adevărată leziune afectivă socială. Absurdul a invadat țara cu o grămadă de ficțiuni („vin americanii”) care concura realitatea armatei invadatoare mai fantastică poate decât ficțiunea, oricum marcată de absurdul unui personaj care juca În același timp rol de prieten și dușman, de eliberator și asasin, Într-o amplă tragedie În care toate personajele erau mistificate și toate adevărurile Întoarse pe dos și rețelele logice scurtcircuitate
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
știință adevărurile descoperite de matematicieni în legătură cu acel ceva cu care sunt preocupați ei? Că acel ceva se află într-o lume separată de cea fizică, sau se află în minte, sau ține de anumite convenții ale noastre, sau sunt simple ficțiuni, contează mai puțin. Orice variantă am adopta, dacă luăm obiectul de studiu al matematicienilor ca separat și deosebit de orice se află în lumea fizică, trebuie să suplimentăm viziunea noastră și cu o explicație a legăturii dintre cele două. Că este
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
întreprinsă de conducătorul nazist, care, cum am văzut, se dezice de "moștenirea spirituală" a profeților evrei, revendicând o moștenire superioară, ariană, "un nou fel de viață"469 legitimată de "un modernism bastard" și de apelul la ""știința" naturalizată, materialistă [...], de ficțiunea sa cu privire la "sângele" special"470 al arienilor, toate acestea îl conduc pe Hitler la asumarea unei "noi identități" care, desigur, face ca "vechea identitate" să devină echivalentul simbolic al "persecutorului" (în termeni freudieni, ai "tatălui "rău""). O dată ce dobândește sprijin organizațional
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
fac din mit o poveste adevărată, în același sens în care este de dorit ca munca descriptivă și explicativă a istoricilor, de pildă, să consemneze "istoria adevărată", și nu alta. Pe de altă parte, observă Lewis, mitul nu constituie nici ficțiune pură. Miturile oferă oamenilor, în esență, "un sens al (propriei - adăugirea mea) importanțe și al perspectivei"539, în timp ce ajută la generarea și consolidarea sentimentului de apartenență a individului la o comunitate, din care acesta să își poată extrage (o parte
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
demonstrează dramatic puterea de a rezista opresiunii cu prețul vieții. Totuși, România comunistă nu a născut doar naturi oportuniste, sau doar naturi martirice. Oamenii obișnuiți au fost și ei. Romanul lui Dan Lungu, Sunt o babă comunistă, face, cu mijloacele ficțiunii de data asta, o radiografie și în aceste straturi sociale. Nu poți opera schimbări radicale fără să greșești. Nu poți arunca la coș, odată cu valorile unei epoci, și oamenii. Altfel ai relua vechea dramă. Viața e scurtă și unică. Ea
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
și specializate, desființarea culturii clasice și a influențelor sale, naționalismul și șovinismul, negarea criteriului estetic. Acesta introduce și apără spontaneitatea, individualismul și libertatea. Adică tot atâtea primejdii grave pentru ordinea totalitară în cultură. Caracterele sale sunt: omogenizarea și controlul general, ficțiunea ideologică și clișeele propagandistice, logocrația și antiintelectualismul. Trei aspecte, mai ales, au lovit în însăși substanța vitală a culturii române. îi va trebui un oarecare timp ca ea să-și revină, să-și recapete suflul. Tirania represivă a urmărit izolarea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
scriitorul, mai bine spus romancierul, este deprins să observe și să descrie. Poate reține psihologiile individuale și stările de spirit colective. Are un anumit instinct al esențialului și caracterizării sintetice. în noul climat, el poate trece deci cu ușurință de la ficțiune la realitate. Mai ales când are și destul simț critic, spirit de observație, practica vieții și curiozitate reală pentru viața socială și politică. Pe aceasta scriitorul actual și-o asumă pe diferite trepte de integrare și expresie. Cu atât mai
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
este deloc, dar absolut deloc strălucită. De fapt, lamentabilă). într un sens este poate cazul cel mai elocvent de proză efectiv politică. Scriitorul realizează, singurul la noi, deocamdată cel puțin, o combinație denumită de la un timp și post modernă de ficțiune și ideologie, pamflet și comentariu de actualitate, istorie și cronică a zilei, lirism și sarcasm, polemică și reflexie morală. Nu de mult, a publicat și o savuroasă Enciclopedia Armenilor 7, unde se găsesc de toate: cariere comuniste de oameni iluștri
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
burghez, a dus la pulverizare și la o dezrădăcinare amorfă de masă. în același timp, clasa conducătoare se transformă, tot mai mult, după 1989, în rețele mafiote. Ea percepe Statul ca o proprietate personală definitivă, nedispusă să cedeze cetățeanului (pură ficțiune constituțională) nici un drept real. Surprinde chiar că Alina Mungiu n-a luat în considerație și această realitate. Ea explică între multe altele toate evenimentele politice importante de după 1989, precum și întreaga politică, esențial de clasă, actuală: contra consolidării proprietății particulare și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mod de percepție culturală. Toate insuccesele propagandei externe provin din aceste împrejurări esențiale: neadecvarea, în primul rând, a sistemului la orizontul de așteptare al publicului extern căruia i se adresează (ca să folosim și noi o expresie curentă a esteticii receptării). Ficțiunea totalitară impune peste tot suprarealitatea construcției sale abstracte, pur ideologice, datelor realității imediate. Fiindcă o contrazic în mod radical, acestea sunt total negate, ignorate, declarate inexistente. Nu sunt luate niciodată în calcul. Sistemul funcționează ca întotdeauna în gol, conform logicii
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de la început; un exemplu relevant este numele personajului Una din Întoarcerea din Rai care În curte la Dionis, se convertește în mitonim devine "fata verde", imagine a lui Orfeu. S-a demonstrat și argumentat prin exemple concrete că în spațiul ficțiunii actul de a da nume nu este întâmplător, că denominația funcționează motivat 28; numele propriu este cel care facilitează analogia dintre "omul fără măruntaie" (expresie prin care Paul Valéry definea personajul) și un anumit individ care împrumută astfel trăsăturile personajului
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în toate lumile posibile") și designatorul nonrigid ("indivizi diferiți în lumi posibile diferite"), dar și trăsături comune: atât numele ficționale, cât și numele proprii sunt nestructurate și funcționează asemenea numelor proprii, "dar denotă presupuse persoane sau entități din lumi ale ficțiunii"4. Argumentul pentru care "numele de entități ficționale" și "descripțiile definite" sunt considerate designatori nonrigizi, este că ele "pot desemna lucruri diferite în lumi diferite"5, și se caracterizează prin absența denotației 6. Teoria Mill-Kripke sau teoria referinței directe consideră
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
pentru a-i da un aer mai puțin rustic, ba chiar unul mai "românesc" sau mai "latinesc", constituia, de altfel, un lucru destul de obișnuit în România celei de a doua jumătăți a secolului al XIX-lea"21. În ce privește opera de ficțiune, Eliade e mai puțin generos în a mărturisi o intenționalitate în privința numelor personajelor. Astfel, în interviul intitulat "traducătorul este cel mai îngrozitor cititor"22, Alain Paruit relatează cum încercase să traducă numele de familie al personajului Dayan din nuvela cu
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
conțin seme inerente și dobândesc seme aferente, care adesea le neutralizează pe cele inerente (Jean-Louis Vaxelaire). Numele este un constituent posibil al lanțului referențial, astfel că obiectivul principal vizează felul în care se menține referința la personaj în textele de ficțiune (Francis Corblin). Sunt analizate componentele numelor succesive ale eroinei din O viață a lui Maupassant, văzute ca un rezumat al programului narativ (Marie-Thérèse Mathet), sunt clasificate numele literare după două categorii: familia numelor și tehnica de numire, se propune reunirea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
propune o concepție clară a semnificatului numelui propriu. În sprijinul acestei idei, folosește sintagma lui Russel pentru a caracteriza numele proprii "fantome de substanțe", și observă că unul dintre principalele impasuri ale teoriei referinței directe se referă la numele de ficțiune pe care Kripke le-a numit "pretend names" (ideea că un nume propriu trebuie să aibă referent real pentru a fi un "adevărat" nume propriu fiind destul de răspândită în logică, și în acest sens sunt citați Reichenbach, Lejewski, Kenny, Marcus
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sens decât numele comun (în acest sens este adusă în discuție poziția lui Bréal), nu are nimic magic și poate fi analizat lingvistic. În Noms et autres désignateurs dans la fiction, Francis Corblin își propune să confrunte cu texte de ficțiune, concepte elaborate pentru studiul referinței în discurs. Autorul se oprește asupra textelor literare și asupra folosirii numelui (prenume, patronim, prenume+patronim). Primul concept avut în vedere este cel de lanț referențial pe care-l preia de la Charles Chastain, concept definit
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
dintr-un text sau dintr-un discurs, interpretate ca menționări ale unui singur și unic individ, numele fiind un constituent posibil al acestor lanțuri. Problema urmărită este menținerea referinței la un individ în dezvoltarea discursului, expresiile folosite de textele de ficțiune pentru a menține referința la personajele lor. Cel de al doilea concept este cel de comunitate epistemică înțeleasă ca un ansamblu de agenți care împărtășesc un anumit număr de referințe, cunoștințe și credințe, numele fiind tratat ca indice de apartenență
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
doilea concept este cel de comunitate epistemică înțeleasă ca un ansamblu de agenți care împărtășesc un anumit număr de referințe, cunoștințe și credințe, numele fiind tratat ca indice de apartenență la o comunitate epistemică. Oprindu-se asupra unor texte de ficțiune, în care numele proprii figurează în lanțuri de referință, Corblin analizează problema absenței numelui propriu, citându-l pe Charles Grivel, "un personaj fără nume nu se concepe" - absența numelui fiind excepțională, și, în general, puternic motivată - precum și aforismul din Un
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sunt: 1) conținutul semantic al numelor romanești rezultă printr-un decodaj prealabil sau se produce prin mișcarea scriiturii; 2) numele au sens în limbă sau doar în textul literar (sau: numele reale sunt semnificante sau acesta este privilegiul numelor de ficțiune?); 3) în materie de interpretare își impune legea lectorul sau autorul (în alți termeni, toate lecturile unui nume ficțional sunt legitime?) Autorul prezintă un topic al semanticii numelui propriu, o schemă "a celor trei momente ale stratificării progresive a semnificatului
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]