7,390 matches
-
genotipurilor, o denumire mai corectă a acestei acțiuni ar putea fi analiza sau studiul pedigreelor. Numai că, în lumina celor afirmate, nici genetica cantitativă nu ar trebui să se numească așa. Și poate nici ameliorarea animalelor care o are ca fundament. Din simplu motiv că genele nu se văd, genetica cantitativă este o analiză detaliată a variabilității populațiilor pentru caracterele cu determinism poligenic, iar prin intermediul metodelor statistice, sunt cuantificate fracțiunile din aceasta ce pot fi puse pe seama aditivității, interacțiunilor alelice și
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
asupra intensificării și diversificării modalităților de autoevaluare a activității elevilor. Deasemenea, curriculum-ul promovează și dobândirea de achiziții școlare în termeni de cunoștințe, capacități și atitudini, în abordări interdisciplinare și transdisciplinare în cadrul ariei curriculare Matematică și Științe ale Naturii ca fundament al unui învățământ cognitiv. Valorificarea instructiv-educativă a rezultatelor cercetării la tema prezentată în lucrarea de față a urmărit principiul interdisciplinarității - o formă a cooperării între discipline diferite, cu privire la o problematică a cărei complexitate nu poate fi surprinsă decât printr o
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
și valorizată ca mit și alteori trăită și interpretată ca povestire obișnuită: În același timp este evident că aceste societăți percep cele două genuri ca distincte și că permanența unei asemenea distincții se Întemeiază pe ceva. După părerea mea, acest fundament există și el constă Într-o dublă diferență de grad. În primul rând poveștile sunt construite pe opoziții mai slabe decât cele pe care le găsim În mituri: nu cosmologice, nu fizice sau din natură, ci mai ales locale, spațiale
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fenomenele specifice acesteia, din punct de vedere al compoziției și structurii biomoleculelor componente, precum și al proceselor de transformare a acestora, în corelație cu efectele energetice asociate reacțiilor metabolice. Cunoașterea substratului biochimic al materiei vii și a mecanismelor reacțiilor biochimice asigură fundamentul înțelegerii proceselor fiziologice normale sau patologice, variabilitatea speciilor, ereditatea, reproductibilitatea, adaptabilitatea și stabilirea posibilităților de intervenție și de aplicare a unor alternative optime pentru asigurarea desfășurării normale a acestor procese. Biochimia cuprinde biochimia descriptivă (descrie structura și proprietățile principalilor compuși
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
24 al CH3CH2OH). b) interacțiunui de tip dipol dipol permit solubilizarea substanțelor neionice dar polare (alcooli, aldehide, cetone, acizi carboxilici simpli, glucide) pe baza legăturilor de hidrogen. c) interacțiuni hidrofobe permit gruparea (organizarea) compușilor nepolari în mediu apos.( fig. 5) Fundamentul interacțiunilor hidrofobe este creșterea de entropie care rezultă din sporirea libertății moleculelor de apă. Interacțiunile hidrofobe au la bază afinitatea moleculelor de apă pentru ele însele și pentru structuri similare hidrofile. Coeziunea internă ridicată a apei lichide au la baza
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
Întărită pe plan teoretic de numeroase lucrări care Încearcă să-i definească coordonatele și ilustratele pe plan teoretic prin numeroasele școli, instituții etc de instruire a personalului de conducere, care le conferă elementele necesare unei promovări pe scara ierarhică și fundamentele exercitării acesteia la un anumit nivel, pe care o evidentă profesionalizare Îl poate asigura. Argumentele care impun optica carierei manageriale și evidențiază coordonatele pe care se desfășoară aceasta sunt următoarele: - cariera de manager este subordonată realizării unor obiective precise de
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
multiple și precis determinate nu numai de natură tehnico-economică, administrativă și juridică, ci și social-umană. Aceste elemente, asociate cu contribuția pe care fiecare manager de carieră o are În rezolvarea programului de dezvoltarea economico-socială a firmei, conferă funcției sale un fundament solid și impun conturarea precisă a statutului său juridic, a drepturilor și obligațiilor sale În cadrul unității, În raporturile cu alte instituții și organisme, precum și pe plan social. Penuria de manageri de carieră, de certă competență, determină frecvent În țările
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
E. Lovinescu dintr-un studiu în care demonstrează "superioritatea satirei obiective a d-lui Brăescu asupra satirei lui Caragiale"33. La polul opus, al atitudinii refractare explicite, redate cu vervă pamfletară, se disting dintr-o lungă suită de reprezentări, cu fundament politic în special, diatribele antimonarhice ale lui N. D. Cocea din Facla, unele articole ale lui Panait Istrati din România muncitoare și, pe această linie destul de fecundă, "biletele" sau "tabletele" pamfletarului Tudor Arghezi, articolele scandaloase, injurioase, la limita grobianismului din
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
este definiția Sandei Golopenția-Eretescu: "Parodia (actul parodic) reprezintă reducția ludică a unei acțiuni semiotice prestigioase, care poate fi operată prin intermediul prezentării deformate a agentului (și/sau anti-agentului) și/sau produsului (rezultatului) și/sau instrumentului și/sau algoritmului și/sau a fundamentului celui dintâi"76. În privința devenirii diacronice s-a discutat importanța dobândită de parodie în postmodernism. Des invocată este evoluția paradigmelor imaginarului, urmărită de Richard Kearney, de la cea mimetică, specifică premodernismului, la cea productivă, caracteristică modernismului și la cea parodistică a
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în posesie de Caragiale prin acte doveditoare precum schițele Om cu noroc, Mici economii, Cadou, Lună de miere, ca să nu mai vorbim de comediile sale, este cel al familiei burgheze care se complace în iluzoria stare de respectabilitate ascunzând un fundament profund imoral. Din cele spuse în capitolul consacrat tipologiei, rezulta deja caracterul de neocolit al reperului caragialian în tratarea acestei teme, precum și relativa bogăție de ilustrări în acest sens. Ar trebui adăugate câteva alte exemple. Astfel, la Tudor Mușatescu, în afară de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de care dă dovadă, determină nerealizarea a încă uneia din acele "felicity conditions" ale comunicării, prin faptul că nu are nici o legătură cu destinatarul. Presupoziția formulată în termenii "stăpânul feciorului este Costică Popescu" fiind falsă, întreaga discuție este lipsită de fundament întrucât interlocutorii nu se raportează la același referent. Violarea maximei calității deschide contradicției un câmp larg de acțiune, augmentând efectul comic al fragmentului: Feciorul: Apoi, a luat cheia la dumnealui când a plecat. Domnul: Care va să zică, a plecat? Feciorul: Nu, domnule
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
intrauterine asimilată cu paradisul pierdut, iar apariția momâilor-ursitoare în partea mediană a piesei, interesate nu de priveghi, ci de "mama mortului" lăuza -, pune în lumină aceeași inversiune absurdă. Acesta umbrește decisiv optimismul piesei, ca să nu mai vorbim de lipsa de fundament a speranței în salvarea pruncului, și transpune finalul în cel mai crunt registru al absurdului. Aceasta pentru că protagonista însăși, deși dintr-un reflex, înrădăcinat, cum am văzut, prin educație străbună, se sacrifică pentru a permite vieții să triumfe, este în
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
investiție imobiliară de succes necesită două ingrediente majore și anume: finanțare adecvată și management eficient. Referitor la finanțare piața imobiliară este afectată În ultima perioadă de „pierderea Încrederii investitorilor, percepția unui risc ridicat, creșterea costului finanțării și in final schimbarea fundamentelor ce dau valoare proprietății”.1 Managementul eficient ar putea contribui la schimbarea percepției investitorilor dar și la asigurarea unor randamente corespunzătoare așteptărilor antreprenorilor imobiliari. Managementul proprietăților imobiliare oferă administratorilor, chiriașilor și proprietarilor posibilitatea să Înregistreze, organizeze și analizeze informații detaliate
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
durată de viață destul de Îndelungată, periodic strategiile vor suferi modificări pentru că factorii externi și interni proprietății imobiliare sunt În permanentă schimbare. Există trei activități fundamentale caracteristice etapei de evaluarea etapei de strategie: ▪ reevaluarea factorilor interni și externi care au constituit fundamentul pentru alegerea strategiei curente a proprietății imobiliare; În cadrul managementului proprietăților imobiliare, cele trei etape ale managementului strategic - formularea, implementarea și evaluarea - se regăsesc la fiecare nivel ierarhic. 3.3. Rolul și tipologia strategiilor În cadrul proprietăților imobiliare Managementul proprietăților imobiliare situează
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
determină omul să devină bun sau rău. Astfel, omul se percepe ca o persoană morală (conștiință morală), adică avertizează mereu datoria morală a propriei auto-dezvoltări istorice și responsabilitatea confruntării acțiunilor sale cu adevărul, binele și dreptatea, care-l au ca fundament ultim pe Dumnezeu. 2.2 Ideea de persoană morală Această idee este prezentă în însăși definiția etimologică și filosofică a persoanei. În cultura ebraică, originea cuvântului „persoană” o găsim în cuvântul panim, tradus în greacă cu cuvântul prόsopon, care indică
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
o lectură atentă a afirmației conciliare se observă că imperativul pe care omul îl descoperă nu depinde de arbitriul său, nici nu este rodul creativității sale, provine din profunzimea persoanei sale, nu este limitativă a libertății, ci se propune ca fundament și condiție. În acest imperativ putem să identificăm un dublu nivel: unul mai general și fundamental, „iubește și fă binele și evită răul”, altul mai particular și concret, „fă aceasta și evită acela”. Primul dă valoare întregii vieți, iar al
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
este actuală, deoarece situațiile în care se află persoana impun noi modalități de a gândi despre persoană, însă nu este necesar să pornim de la zero, ci de la reflecțiile care au ajuns la noi, într-o formă nealterată, pentru că au la fundamentul lor persoana încărcată de tensiunea dintre ceea ce este și ceea ce va fi, datorită libertății și alegerilor sale. Așadar, am putea spune că reflecția în jurul persoanei apare ca un cod care, în mod gradual, se descoperă prin intermediul situațiilor și provocărilor, la
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
fac din orice creatură un «unicum» în istoria lumii. Însă ea s-a diminuat treptat până a dispărut cu totul și s-a camuflat în diferite categorii filosofice sau diferite proclamații politice, inspirate de mituri revoluționare sau ideologii seculare. În măsura în care fundamentul ființei și al vieții a fost individualizat și primit în Dumnezeu, ca în Celălalt personal care dă existență fiecărui om, după o perspectivă teocentrică a realității, persoana este considerată ca deasupra ei însăși (sopra di sè). Adică fundamentul ei se
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
seculare. În măsura în care fundamentul ființei și al vieții a fost individualizat și primit în Dumnezeu, ca în Celălalt personal care dă existență fiecărui om, după o perspectivă teocentrică a realității, persoana este considerată ca deasupra ei însăși (sopra di sè). Adică fundamentul ei se află mai presus de sine (sopra se stessi). Fundamentul uman al persoanei este dependența divină de Absolutul personal. În schimb, când în tradiția gândirii occidentale acest fundament a fost dezrădăcinat de dimensiunea veșnică a lui Dumnezeu și a
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
primit în Dumnezeu, ca în Celălalt personal care dă existență fiecărui om, după o perspectivă teocentrică a realității, persoana este considerată ca deasupra ei însăși (sopra di sè). Adică fundamentul ei se află mai presus de sine (sopra se stessi). Fundamentul uman al persoanei este dependența divină de Absolutul personal. În schimb, când în tradiția gândirii occidentale acest fundament a fost dezrădăcinat de dimensiunea veșnică a lui Dumnezeu și a fost orientat spre subiectivitate, conștiință, rațiune, după o perspectivă clar antropocentrică
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
persoana este considerată ca deasupra ei însăși (sopra di sè). Adică fundamentul ei se află mai presus de sine (sopra se stessi). Fundamentul uman al persoanei este dependența divină de Absolutul personal. În schimb, când în tradiția gândirii occidentale acest fundament a fost dezrădăcinat de dimensiunea veșnică a lui Dumnezeu și a fost orientat spre subiectivitate, conștiință, rațiune, după o perspectivă clar antropocentrică, persoana este considerată înăuntrul ei (dentro di sè).” Enrico Berti observă o întoarcere la noțiunea clasică de persoană
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
sale transcendentale. În această optică regăsim importanța măștii care indică identitatea purtătorului și definițiile ulterioare ale persoanei, elaborate din perspectivă teologică și filosofică, ce vor să răspundă la întrebarea despre ce este persoana, dar și despre cine este ea. Pe fundamentul ideii de relație, Sfinții Părinți reflectează despre persoană ca ființă relațională, distingând pe acest fond între conceptul de natură și cel de persoană, cu semnificația lor originală în greacă și latină. Este remarcabilă originalitatea lui Augustin care concepe omul ca
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
cu o critică riguroasă de către pionierii personalismului creștin pe care i-am amintit, constituie un punct de plecare important pentru o reflecție actuală care se impune în jurul preocupărilor filosofice asupra omului întrupat într-o societate dinamică în criză. Reîntoarcerea la fundamentele personalismului creștin poate oferi o semnificație nouă întrebării despre identitatea persoanei și recunoașterea valorii ei în lume. CONCEPȚIA DESPRE PERSOANĂ LA MAX SCHELER Introducere În aprofundarea argumentului antropologic vrem să insistăm asupra modului în care autorul german reflectează asupra conceptului
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
un „ritm rigid și constant” și „răspunde la situațiile care se prezintă într-o manieră tipică și sunt importante pentru viața speciei, dar și pentru experiența particulară a individului”. A treia formă psihică este indicată ca „memorie asociativă”, al cărei fundament rezidă în „reflexul condiționat” al lui Ivan Petrovich Pavlov (1489-1936). Scheler recunoaște că „Imitarea și copia sunt doar niște specializări ale acelei tendințe de repetiție aplicate comportamentului și experienței celuilalt, care acționează în primul rând în propriul comportament și în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
lucru se vede mai clar în critica pe care o face împotriva umanitarismului, care a voit să fie „iubire față de umanitate”, dar în realitate s-a revelat ca un „pathos senzual rebel”. El construiește edificiul propriu al comunității creștine pe fundamentul omului, în baza a trei principii. Primul principiu, conform căruia ceea ce face posibilă inserarea concretă a persoanei în comunitate și așezarea în cadrul ei este dimensiunea interioară, care integrează alături de propriul „eu” și dimensiunea „noi”, față de care se simte în mod
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]