7,834 matches
-
om care a văzut multe și știe multe..."; "se îmbrăca după ultima modă londoneză, se parfuma cu cele mai scumpe produse pariziene, vorbea cu accent voit străin, își făcea corespondența pe o hârtie ultrafină..." Un elogiu îi aduce I. Peltz generosului și idealistului editor Benvenisti care a lăsat cu limbă de moarte să fie îngropat cu cărțile lui Lovinescu, pentru că purtau dedicații de mare apreciere la adresa lui. Desigur, nu este uitat Liviu Rebreanu, cu înfățișarea lui impunătoare și părul ca spicul de
I. Peltz memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12541_a_13866]
-
condeier pasionat, curios de toate, împărțindu-și viața, cum însuși notează, între masa de scris și cafenea, de unde și preferința pentru anecdotă și înclinația pentru relatarea fugară, gazetărească chiar superficială (ex. Ionel Teodoreanu). Mai în tot locul, el urmărește ideea generoasă de omenie, aproape fără nici un resentiment față de manifestările antisemite ale epocii. Copilul evreu din mahalaua Dudești care mergea cu Moș Ajunul împreună cu prichindeii creștini, va fi un admirator al lui O. Goga, chiar după ce acesta intrase adânc în politică și
I. Peltz memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12541_a_13866]
-
nu s-au obosit să-l combată pe Cornel Codiță. Momentul unui partid ecologist puternic (dacă se poate, fără aberațiile anti-globaliste ale "verzilor" occidentali!) e încă departe de România. Aici, la porțile Orientului, încă avem a ne lupta cu flegmele generos diseminate de contemporani, ca-ntr-o pictură de Jackson Pollack, cu mozartienele colonii de păduchi, cu mozaicul tip Ravenna al covoarelor din coji de semințe și cu arhitectonica somptuoasă, multistratificată a gunoaielor în care poți citi alternanța duioasă a anotimpurilor
Îndemn la nesupunere igienică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12528_a_13853]
-
reproșa că nimic din proza mea nu oglindește ceea ce s-a întîmplat în 1989 și după. Normal, de vreme ce textele erau scrise cu aproape un deceniu în urmă - dar recenzentului îi scăpase acest amănunt, precizat chiar pe coperta a patra, în generoasele cuvinte ale lui Radu Cosașu. Acum, la 12 ani distanță, mă gîndesc așa: după 1989, U.S. a acordat vreo 15 premii pentru debut în proză. Sînt curios: oare pe ceilalți 14 i-o fi întrebat cineva de sănătate? Dar atunci
Contabilitate și extaz by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/12529_a_13854]
-
numai 20 de pagini), la care se adaugă o secțiune finală separată (de aproape o sută de pagini), Jurnalul unor romane, amestecând la întâmplare, fără ordine cronologică, fragmente disparate din anii 1953-1965 despre lecturi, proiecte și călătorii. E o perioadă generoasă în evenimente și transformări, cu intervale dramatice de tranziție, capabile să bulverseze amenințător evoluția unui scriitor de la 18 ani, câți avea în 1942 când începea jurnalul, până la 41, în 1965, când Eugen Barbu devine o personalitate influentă și periculoasă prin
Jurnalul ca impostură by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12584_a_13909]
-
prima lui parte...) al Ruxandrei Cesereanu, despre evadare și identitate, despre larve și despre fluturi de noapte. În fine, un alt interviu, cu poeta Oana Cătălina Ninu, realizat de Eugen Bunaru, despre generația 2000 (plus un comentariu critic, nu tocmai generos, de la poet la poet, al lui Tudor Crețu). Membră a unui cenaclu literar on-line (Orizont închide cercul...), Oana Cătălina Ninu susține mai degrabă varianta unui grup de scriitori care să-și ,vîndă", prin arte poetice aduse în pas cu moda
Actualitatea by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11356_a_12681]
-
e cel mai solid sub aspectul construcției, dar e scris în cu totul altă manieră decît celelalte două (trecerea de la o omnisciență riscantă, dar nu lipsită de nuanțe, în cazul lui, la o perspectivă homodiegetică, mult mai flexibilă și mai generoasă). Senilitate e aventura ,îmbătrînirii" premature a lui Emilio Brentani, tînăr scriitor aflat la începutul carierei, îndrăgostit nebunește de o femeie de moravuri ușoare. Moartea și boala sînt experiențele capitale care modifică albia sufletească a eroului, un fel de Ladima mai
De ce-l iubim pe Svevo? by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11352_a_12677]
-
că alegerea e justificată. Lipsește Ion Druță, care nu și-a dat acordul pentru a figura în antologie. Poetul optzecist Grigore Chiper (autor și al unui volum de proză scurtă) este, pentru mine, o surpriză ca antologator al prozei scurte, generos reprezentată în două volume. Se achită onorabil de această sarcină, dând o imagine convingătoare a prozei scurte basarabene. Primul volum e ocupat cu texte de George Meniuc, șaizeciștii Ion Druță, Vasile Vasilache, Aureliu Busuioc, Vladimir Beșleagă, Vlad Ioviță, Serafim Saka
Regiunea Literară Autonomă Basarabia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11345_a_12670]
-
considerabilă din poezia conștiinței naționale și patriotice este sacrificată. Pe de altă parte, observ că procedând astfel, printr-o drastică restrângere a selecției, nu se văd marii poeți ai Basarabiei, care ar fi avut nevoie de un spațiu ceva mai generos, pentru a convinge în privința eventualei lor anverguri tematice și expresive. Antologia lui Eugen Lungu e prea democratică și, prin urmare, uniformizatoare, dând fiecărui poet câte puțin. Principalul defect al antologiei de poezie acesta ar fi: nu privilegiază într-un mod
Regiunea Literară Autonomă Basarabia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11345_a_12670]
-
Basarabia să reprezinte o literatură specifică", pentru că ,literatura moldovenească era obligată să se înscrie într-un circuit specific al așa-numitei literaturi sovietice, care ea însăși era perimată" (p. 77). Nici bilanțul prozei scurte, deși desfășurat în două volume (mai generos în selecție decât în judecata critică), nu-l încântă, considerând genul ,abia la începuturi", iar antologia ,are o conotație mai degrabă negativă", pentru că descoperim fără mari satisfacții ,o proză fără școală și mediu fertil, o proză modelată de o critică
Regiunea Literară Autonomă Basarabia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11345_a_12670]
-
după cât de mult sau de puțin îți trebuie până să ajungi sub masă, acolo ești promovat sau, dimpotrivă, eliminat din jocurile de interese ale comunității. La polul opus, ,braseria" s-a dovedit, cel puțin în ultimii cincisprezece ani, neașteptat de generoasă la capitolul efectelor politice. Dacă ne amintim, una din echipele de mare influență a primei etape post-Ceaușescu se numea ,grupul de la Trocadero", după localul frecventat de junii ce aveau să formeze în jurul lui Ion Iliescu o veritabilă falangă a comunismului
Clubbing pe canapeaua lui Freud by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11358_a_12683]
-
are valori de vârf (privighetori), comparabile (în felul în care am arătat) cu valorile poeziei contemporane din România. Necazul este că ora astrală a poeziei ca gen privilegiat a trecut. E un contratimp dureros pentru șansele de receptare adecvată și generoasă a poeziei basarabene la noi. Cu totul altul ar fi fost ecoul poeziei basarabene în urmă cu două-trei decenii, dacă regimurile comuniste o lăsau mai devreme să treacă Prutul, în toată diversitatea ei. Acum, din ignoranță sau din rea-voință, privighetorile
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
ideea de competiție n-a intrat niciodată în vocabularul nostru activ și, cu atît mai puțin, în inventarul nostru moral. Trăind la limita precarității și, de multe ori, la aceea a supraviețuirii, doar din schimburile elementare cu o natură excesiv de generoasă, am avut suficient timp liber să ne autocontemplăm extatici și să constatăm că suntem unici, că suntem blînzi, că iubim codrul care ne este frate, că suntem ospitalieri, că ne pălește aleanul mai ceva ca o ghiogă păgînă, că avem
Frica de a fi român by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11397_a_12722]
-
Genet sau Nabokov. Goliarzii optzeciști iau astfel în stăpînire un teritoriu aproape virgin... Și, în final, să revenim la Marin Mincu, ale cărui merite în detectarea, urmărirea și ,sponsorizarea" critică și sufletească a ,generației 2000" sînt în afara discuției. Salutăm fața generoasă a acestui atît de egotic exeget. Totuși, în alcătuirea cărții de care ne-am ocupat mai sus, d-sa etalează o incongruență amuzantă. Dacă multe din propozițiile tinerilor antologați sînt mai mult decît neconvenționale, exempli gratia: , Nu poți să sugi
Douămiiștii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11385_a_12710]
-
apoi câteva dintre marile imprimări discografice ale epocii, imprimări aparținînd diferitelor perioade istorice, într-un cuvânt muzica enesciană... se constituie într-un veritabil principiu ordonator atent urmărit de autorul scenariului. Este un principiu imperios menționat de Ada Brumaru în cuprinsul generosului pliant ce însoțește un dublu CD, un mijloc atât de util, care reia pentru publicul larg, imprimare ce prelungește în timp și în spațiu, menirea ediției radiofonice. Magda Duțu în calitate de producător, Atila Vizauer în calitate de redactor, Patricia Prundea și Milica Creiniceanu
Enescu - 50"... istorie și legendă" by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11414_a_12739]
-
se propune organizarea unui regim uman de educație pentru aceste viețuitoare și colonizarea lor ordonată. Inteligența lor e stimulată până acolo încât din rândul lor se ridică un savant în geometrie neeuclidiană, a cărui erudiție o încântă pe celebra și generoasa doamnă Maria Dimineanu (sic!), pasionată militantă pentru cauza salamandrelor. Presa, foarte activă în exagerări propagandistice, scria despre ,Secolul de aur al Salamandrelor". Paroxismul fenomenului e și punctul maxim al construcției romanului, după care, anticipând, în cunoștință de cauză asupra creșterii
Un roman al ecologiei umane by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11418_a_12743]
-
transformarea mai adîncă a lui Eliade se vede în scrisul său, în opera sa creatoare, în istoria și teoria miturilor anume încă de la Goga (1932) încoace. Acolo metamorfozează el resentimentele și dubiile unei generații în teorie umanistă de amplă și generoasă deschidere, așa cum nu aveau să o facă nici Noica, nici Cioran, ale căror reușite și merite în alte zone trebuiesc căutate"? Să rețin și această concluzie lucid remarcabilă: "Eliade, Noica, Cioran, toată generația lor, de la Vulcănescu pînă la Țuțea, aparțin
Solidaritate confraternă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16594_a_17919]
-
de neputința actualilor guvernanți de a duce la bun sfârșit Reforma, foruri europene conjugate pun guvernului ce se va alcătui după alegerile din noiembrie 2000 un termen imposibil pentru încheierea aceleiași înapoiate Reforme, atunci când un răgaz de zece ori mai generos încă n-ar fi suficient. De pe ultimul loc pe lista candidaților U.E. există riscul real și major de a ne trezi în plutire liberă, cum s-ar spune, pe aripi de vânt. Din păcate, acesta știe încotro bate, în buna
Pragul de jos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16606_a_17931]
-
și chestiunea intenționalității, ori cea a finalității. Felul în care le tranșăm depinde de criteriile selectate, nu de un ideal abstract de cunoaștere. Cel mai interesant aspect al cărții este cel analitic, sau interpretativ. Ca om de cultură în sensul generos al termenului, Krausz face observații remarcabile despre texte literare, arta plastică, muzică. Dar poate și mai interesant este felul în care un aparat conceptual și terminologic aparent atît de arid și abstract se dovedește aplicabil la însăși experiența cotidiană a
Limitele interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16635_a_17960]
-
și un legitimist, neaderent la formula schimbării prin violență a întocmirilor sociale. De fapt este un sceptic, cum s-a observat, un spirit neiluzionat de sloganele libertății, egalității, fraternității și de celelalte lansate de Revoluția franceză, atât de nobile, de generoase, dar și atât de puțin apte să fie transpuse întocmai în act. Vede peste tot, dimpotrivă, cum sunt deturnate și chiar transformate în opusul lor, acoperind și cauționând crima, uciderea adversarului real sau numai închipuit. "Fiți fără milă!", îndemnase Robespierre
Un mare roman ignorat by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16642_a_17967]
-
de la simbolistica ferestrei preluată din romanul mai sus amintit. Deși merită încercată o lectură independentă a acestor proze, textele sunt, cu două-trei excepții, evidenți sateliți ai romanului. Cei fascinați de metode structuraliste ar putea găsi la acest autor o materie generoasă. Ca și în Ferestrele zidite, oamenii care populează aceste povestiri sunt strâns legați de casele în care locuiesc. Bătrâna din Jilțul și bătrânul din Clopotul se retrag în case pe măsură ce-și interiorizează tot mai mult viața și simt
Recuperări by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13105_a_14430]
-
în 1987). Nimic interesant într-o astfel de prezentare neutră a unei fișe de viață civilă. Neutralitatea și lacunele o coboară în banalitate. Miezul subiectiv al dramei personale a tânărului Dimov se află în textul scrisorilor de dragoste, nesperat de generos în dezvăluirea, directă sau indirectă, a numeroase secrete. Leonid Dimov se născuse la 11 ianuarie 1926, în Basarabia, la Ismail, dintr-o mamă rusoaică, Nadejda Dimov, devenită Nadia, și un tată evreu, Naum Mordcovici, într-o căsătorie ce se va
Viața amoroasă a tânărului Dimov (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13088_a_14413]
-
AMINTINDU-MI DE PICTORUL CĂLIN ALUPI Fiind refugiată din Basarabia, începând cu toamna anului 1945 și până la absolvirea cursurilor Secției de artă decorativă din cadrul Universității de artă plastică din Iași, am fost adăpostită în casa generoasei familii a generalului Ernest Ballif, din str. Sărăriei nr. 30, Iași. Sanda, nepoata generalului, era fiica talentatului pianist Radu Constantinescu, fost rector al Academiei de muzică și artă dramatică din Iași. Prin strădania acesteia, a luat ființă, la 1 iunie
Amintindu-mi de pictorul Călin Alupi. In: Curierul „Ginta latină” by Victoria Semendeaev () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2235]
-
are afinități - decât de demonismul goethean. Cât despre Faust, tenorul Stelian Negoescu și-a rostit partitura în forță, fără să dea impresia că personajul său ar fi mistuit de marile probleme ale existenței. În Margherita, Roxana Briban cu timbrul ei generos a susținut o linie a cântului tensionată, cu deschideri luminoase în acut și accente emoționale ce denotă o fibră de adevărată tragediană. Nu am înțeles de ce regia a cerut Feliciei Filip, în Elena din Troia - întruchipare a iubirii ideale, bântuită
O jumătate de secol by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13118_a_14443]
-
este cât opera unei instituții întregi sau departament guvernamental. Domnul Toma Istrati susține oamenii locurilor natale, acordând burse pentru elevi, manuale, cărți de literatură, construcții de așezăminte, donații pentru biserici și mănăstiri. Trebuie să recunoaștem că și Cerul a fost generos cu d-l. Toma Istrati, dăruindu-l cu harul poetic și al elocinței, calități pe care le-a pus în serviciul confraților săi, în apărarea pământului, a neamului și a limbii române. La împlinirea celor 80 de ani de viață
O viață închinată românității. In: Curierul „Ginta latină” by Vlad Bejan () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2267]