12,265 matches
-
într-un stâlp al teologiei creștine. Iconoclasmul se fondează pe faptul că orice figură, și în special o figură umană, o figură făcută de mâna omului, este o necuviință și o blasfemie. (Besançon 27)43. Iată un dublu atac iconoclast - grec și vetero-testamentar − asupra reprezentării divinității, cu motivații contextuale diferite; tendința iconoclastă fusese deja contrazisă de Aristotel și de stoici, care "acceptau o interpretare morală a imaginilor, astfel încât doctrina lor nu se opunea religiei civice și nici manifestărilor sale plastice" (Besançon
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
al artei, în general. Trecerea figurală a divinului, ca invizibil, în vizibil, premerge teologia icoanei, servește artei imperiale romane și concepției naturii divine a împăratului și e un suport pentru interesul de mai târziu al gândirii renascentiste italiene față de filosofia greacă antică (am văzut cum s-a petrecut acest lucru în perioada principatului). "Teologia civilă", construită pe reformarea religioasă a Greciei chiar de către Homer (conform căruia lumea e populată de oameni "divini" și zei asemănători lor), a continuat să-și găsească
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
vor servi, cu modificări importante, programului prozelitismului religios (Mango 175-92, 290-319 și Bréhier 205-75). E adevărat și că, pe de altă parte, "teologia ortodoxă a lui Hesiod dă un fundament teologic naturii corporale a zeilor" (Besançon 25). De aici, lumea greacă derivă individualitatea fiecărei entități în cosmosul ordonat și stabil. Împotriva acestei pluralități, în care și-ar avea sorgintea răul, filosofia cetății propune Unul perfect, ființa reunificată, parmenidiană. Din tema acestui principiu cosmic, singurul care trebuie contemplat, se inspiră și Platon
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
apar se dezvoltă practic în paralel, se poate vorbi despre doi împărați co-domnitori, la început reprezentați separat, fie șezând pe cathēdra (jilț) − sau trónos mai târziu −, fie în picioare, unul (împăratul real) ținând lancea, celălalt (divin) ținând crucea greacă (Tristan 349). Tema portretului dublu se va cristaliza însă în timp, cu următoarea scenografie particulară - ce subliniază diferențele de grad și de substanță: Christos−Pantocrator este redat șezând pe jilțul ceresc al Judecății de Apoi, în timp ce împăratul, de-a dreapta sa
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
co-domnitori ai lumii creștine apar alăturate, reprezentare ce va deveni canonică). Iconografia puterii va renunța cu timpul − mai ales după epoca lui Iustinian I - la realismul expresiei umane și la exaltarea frumuseții fizice, cult moștenit de creștinismul timpuriu din sculptura greacă și din cea romană imperială. Dacă mozaicurile din basilicile Sant'Appollinare Nuovo, San Vitale și Sant'Appollinare in Classe de la Ravenna (realizate în secolul VI) sunt încă tributare artei portretistice romane, ulterior, cele din spațiul oriental al lumii creștine și
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
vechiului imperiul roman creștinat, numit de critica de specialitate "bizantin"46, se desparte cu timpul de Grecia antică (și pentru tot lungul ev mediu), atât în ce privește politicul, cât și imaginea (artistică). Religia civică și populară nu se înfruntase în lumea greacă cu filosofia civilă, ci suportaseră chiar un transfer conceptual, dat fiind că adeseori filosofii îl asimilau pe Zeus cu concepția lor despre divin (diferit doar ca explicație). Spiritul grec și imaginarul său nu ne apar azi scindate, ci mai curând
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
imaginea (artistică). Religia civică și populară nu se înfruntase în lumea greacă cu filosofia civilă, ci suportaseră chiar un transfer conceptual, dat fiind că adeseori filosofii îl asimilau pe Zeus cu concepția lor despre divin (diferit doar ca explicație). Spiritul grec și imaginarul său nu ne apar azi scindate, ci mai curând complementare, în ciuda viziunilor politice diferite din cetatea antică sau a distanțelor dintre filosofi, guvernare și comunitate. Constantinopolul integrează în identitatea sa culturală și spirituală o parte importantă din moștenirea
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
comune, fundamentale pentru organizarea imperiului). Teologia icoanei (altfel spus: filosofia creștină a imaginii) ajunge în timpul iconoclasmului, pentru prima oară în gândirea monoteistă, la rădăcina vetero-testamentară a interdictelor dogmatice; acest lucru se petrece după ce iudeo-creștinismul depășește anumite dificultăți moștenite din gândirea greacă și din speculațiile de ordin ontologic asupra opiniei (dóxa), mímēsis-ului și fenomenului (noūmen). Cum această filosofie pornește din Grecia antică și din meditația "elinilor" asupra ființei și asupra limbajului, creștinismul bizantin, care le-a prelucrat cel
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
imaginarul creștin. Legitimat atât de texte, cât și de iconografia religioasă (cu mult mai persuasivă într-o cultură predominant orală), purgatoriul devine soluția compensatorie prin excelență. Interesant este însă că promisiunea lasă totuși să acționeze liberul arbitru; și la filosoful grec, și în dogma creștină, nu zeii decid, ci ființa supusă alegerii. Spre diferență de omul antic, care putea alege calea dreaptă doar cu ajutorul practicii filosofice și a accederii la cunoașterea divină (la bine și la adevăr, deci tot la divin
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și materială a oikonomiei, a moștenit și a mai păstrat caracterul rațional al proiectului antic de formare a societății politice. În ce îi privește pe autorii medievali români, este limpede că nu au cunoscut direct teoriile politicului din filosofia antică greacă, dar au avut acces, mai ales prin intermediul isihasmului palamit, la interpretările date imaginii sacre în linia moștenirii platoniciene, la formulări și proiecții imaginative cu un puternic caracter simbolic și paidetic. Teoria și practica politică medievală au stat sub semnul modelului
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
tocmai doctrina trinității, teoreticianul isihasmului s-a opus atât metodei scolastice cu care Varlaam, în preajma dezbaterilor ce au avut loc la Constantinopol în 1333 și 1334 între ortodocși și catolici, a interpretat termenul filioque, cât și afirmației conform căreia filosofii greci ar fi putut avea experiența unei anume iluminări prin Dumnezeu. Triadele lui Palamas (cele nouă discursuri isihaste), răspunsuri date opozantului său unionist, se refereau la limitele cunoașterii divinității de către om, la participarea sa prin "îndumnezeire" la puterea divină, prin trăirea
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
2005. Cizek, Eugen. Mentalități și instituții romane. București: Globus, 1998. [1987] Cornea, Andrei. Mentalități culturale și forme artistice în epoca romano-bizantină (300-800). București: Meridiane, 1984. ---. Scriere și oralitate în cultura antică. București: Humanitas, 2006. ---. O istorie a neființei în filosofia greacă. București: Humanitas, 2010. Corsi, Pasquale. La spedizione italiana di Costante II. Bologna: Patron, 1983. Cox Miller, Patricia. The Corporeal Imagination. Signifying the Holy in Late Ancient Christianity. Philadelphia: U of Pennszlvania Press, 2009. Arh. Crysostomos. Relațiile dintre ortodocși și romano-catolici
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Marcel Aderca. Postfață Cornel Mihai Ionescu. București: Univers Enciclopedic, 1998. [1960] ---. L'Immaginario. Scienza e filosofia dell'immagine. Como: RED, 1996. [1994] Ferluga, Jarlan. Bisanzio. Societa e stato. Milano: Sansoni, 1974. Ferraris, Maurizio. L'immaginazione. Bologna: Il Mulino, 1996. Filosofia greacă până la Platon. 2 vol. București: Ed. Științifică și Enciclopedică, 1979 și 1984. Finley, Moses I. L'invention de la politique. Démocratie et Politique en Grèce et dans la Rome républicaine. Paris: Flammarion, 1985. [1983] Flower, H. I. Ancestor Masks and Aristocratic
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de cult Jupiter Capitolinul), prima jumătate sec. I î.Ch. Muzeul Vatican, Roma. Fig. 2.b. Alegoria Romei. Monedă (verso) din timpul domniei lui Nero (54-68 d.Ch.). Monetăria Romei. Fig. 3. Ludovisi Mars (probabil Ahile). Copie romană după o statuie greacă (Scopas), 340-30 î.Ch. Palatul Altemps Roma. Muzeul Național Roman, Roma. Fig. 4. Mars Ultor, prima parte sec. II d.Ch. (copie). Templul augustean al lui Mars Ultor, Roma. Fig. 5. Augustus, ca Pontifex Maximus (27 î.Ch-14 d.Ch.). Palatul Massimo
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
papa Onorio III (1216-27) prosternat (detaliu). Mozaic, sec. XIII. Meșteri venețieni. Basilica San Paolo fuori le mura, Roma. Fig. 9.c. Încoronarea lui Ruggero II (1130-54) de către Iisus. Mozaic, secolul XII. Basilica Santa Maria dell'Ammiraglio (San Nicolò dei Greci) "La Martorana", Palermo. Fig. 9.d. Încoronarea lui Wilhelm II (1166-89) de către Pantocrator. Mozaic, 1166. Domul din Monreale, Palermo. Fig. 10.a. Împăratul Theodosius I (345-95), însoțit de fiii săi, Arcadius și Honorius, și de împăratul Valentinianus II (375-92) al
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Philippe Romanul poetico-filosofic, Adela Hagiu Simbolismul, George Bădărău Slavici sau Iubirea ca mod de viață, Steliana Brădescu Teme și motive de poetică, Magda Jeanrenaud Teoria narațiunii, Franz K. Stanzel Termenii-cheie ai analizei teatrului, Anne Ubersfeld Tragedia clasică, Bruno Clément Tragedia greacă, Christophe Cusset Un secol intoxicat, Andrada Pintilescu LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas, str. 1 Decembrie 1918, bl. M10, tel. 0258.826007 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257.284749
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
cu ziuă: tempestivum convivium banchet început de ziua (Guțu 562). 22 Vezi: făbula, ae f. 1. vorbe; subiect de vorbă: fabula fui am fost subiect de vorbă (Guțu 230). 23 Vezi: fabula Aesopi fabula lui Esop (Guțu 230). În literatura greacă, fabula apare la Hesiod, Arhiloc, înainte de a fi consacrată de Esop (sec. VII-VI î.Ch. - prima culegere, atribuită lui Esop, îi aparține lui Demetrius din Phaler, sec. IV î.Ch). La romani, fabula esopică este imitată de Babrios și
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
cristianesimo, creando la storia ecclesiastica, e ha posto I fondamenti di una teologia politica cristiana, derivata da quella pagana, che fu alla base dell'ideologia imperiale bizantina. (61). Vezi și 11-71. 42 Înaintea lui Platon, Xenofan (B XXIII, în Filosofia greacă până la Platon. Vol. I, partea II) și Anaximandru (comentat în Jaeger, La naissance de la théologie 38) criticaseră antropomorfizarea divinului, impunând astfel o viziune teologică negativă. Din arché, principiul originar al lumii, derivau ápeiron, cel ce determină orice devenire și este
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
patristică ale categoriilor din Logica sa, precum și fragmente preluate din filosofia elină sau din teologia bizantină clasică, a Sfinților Părinți. V. Mazilu 35-36. -------------------------------------------------------------------------2 1 269 UITAREA ROMEI Cuvânt-înainte Este posibilă o arheologie a imaginarului? SEMANTICĂ ȘI RITUAL Ritualul funerar grec și mitul memoriei Funcția ceremonială romană : funus imaginarium Un "bazin semantic" greco-roman GÂNDIREA GREACĂ, DESPRE POLITIC ȘI IMAGINE Elemente de teorie a politicului în filosofia greacă Controverse ale imaginii IMAGINARUL PUTERII CREȘTINE DE RIT BIZANTIN Imaginarul puterii creștine de rit
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
teologia bizantină clasică, a Sfinților Părinți. V. Mazilu 35-36. -------------------------------------------------------------------------2 1 269 UITAREA ROMEI Cuvânt-înainte Este posibilă o arheologie a imaginarului? SEMANTICĂ ȘI RITUAL Ritualul funerar grec și mitul memoriei Funcția ceremonială romană : funus imaginarium Un "bazin semantic" greco-roman GÂNDIREA GREACĂ, DESPRE POLITIC ȘI IMAGINE Elemente de teorie a politicului în filosofia greacă Controverse ale imaginii IMAGINARUL PUTERII CREȘTINE DE RIT BIZANTIN Imaginarul puterii creștine de rit bizantin Imaginea antică a divinului - imaginea filială divină - imaginea basileului Imaginarul puterii creștine și
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
UITAREA ROMEI Cuvânt-înainte Este posibilă o arheologie a imaginarului? SEMANTICĂ ȘI RITUAL Ritualul funerar grec și mitul memoriei Funcția ceremonială romană : funus imaginarium Un "bazin semantic" greco-roman GÂNDIREA GREACĂ, DESPRE POLITIC ȘI IMAGINE Elemente de teorie a politicului în filosofia greacă Controverse ale imaginii IMAGINARUL PUTERII CREȘTINE DE RIT BIZANTIN Imaginarul puterii creștine de rit bizantin Imaginea antică a divinului - imaginea filială divină - imaginea basileului Imaginarul puterii creștine și imaginea basileului Oikonomia creștină Valori ale antichității grecești în gândirea isihastă În loc de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
nu în Romeo și Julieta ci în Ramon Novarro și Greta Garbo." Romancierul trebuie, în consecință, să îmbrace smokingul și costumul de baie, să frecventeze ringul și barul etc. Cartea nunții e, după opinia autorului, "un roman liric, la modul grec, luând ca model Daphnis și Chloe de Longos, Schematism psihologic, descripție de atmosferă, chiar elemente de o certă facilitate, în scopul petrecerii, erau prevăzute și păreau îngăduite într-o literatură stăpânită de proza lirică a lui Sadoveanu și în care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sa letopisețul până la sfârșitul domniei lui Șerban Cantacuzino, de unde numirea de Cronica Cantacuzinilor dată acestei porțiuni (1654-1688). Stilul e savuros vulgar, cu citații răzbunătoare și văietături comice. Mihnea vine cu tătarii "ca niște draci". El "au fost de neamul lui grec cămătar, tată-său l-au chemat Iane Surdul". Stroie vornicul Leurdeanul și Dumitrașco velvistier Țărigrădeanul sunt "două vase rele, unul românesc, altul grecesc", sfătuite de "diavolul, pizmașul neamului omenesc". Că adevăr, cum nu se poate face din mărăcine struguri și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Nici e putință Ncît cel ce-o are Acel ce pere Să-și roage moarte, Să-ți dea credință, N-ai ce să faci! Trebui să taci! Mult celebrata Într-o grădină, socotită traducere din Goethe, vine dintr-un izvor grec. Alecu, fiul lui Ienache, strânge și el, într-o "condicuță" pentru "trebuințele" lui, câteva strofe, caracterizate printr-un patos jălalnic: De lacrămi vărs pîrae Cu groaznică văpaie. Și poeziile lui sunt cântece de lume, cu un mic totuși proces de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
magazin de bric-à-brac cuprinzând orice obiect artistic, de la descripția exactă de amator a unui tablou până la cuplet. Farmecul stă în scandalul de a surprinde un om atât de serios schițând cancanul pe scara rulantă a bibliotecii lui înțesate de autori greci, sau de a ascunde litografii libertine în sala cu marii maeștri ai picturii. Odobescu trebuie să fi lucrat, în adevărat savant, cu fișe, strângând într-un pachet de pe drumul ocupațiilor lui tot ce avea vreun raport cât de superficial cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]