8,360 matches
-
platitudinii și locurilor comune. [...] Cu Sab[ina] mă împac din ce în ce mai bine și în curând îți voi trimete note biografice din cele mai interesante. Are aerul să considere pe Cinci ca proprietatea ei; îți voi scrie, imediat ce voi putea, foarte multe inedite; cred că-și închipuie că va afla de la mine adevărul în privința lui; vorbind de M[ira] Dav[idoglu] a spus: „Cred și eu că ar fi vrut să o cheme M[ira] Ros[etti]“ - la care i-am răspuns că
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
privitor la istoria evreilor din România și la psihologia populară israelito-română”. Prin aceasta, membrii fondatori ai Societății Înțelegeau nu numai „adunarea tradițiunilor [evreiești] din bătrâni” (articolul I-4) și „culegerea literaturei populare israelito-române” (art. I-6), dar și (ceea ce este inedit și lăudabil) „culegerea literaturei populare române cu privire la evrei” (art. I-7). Este un semn că intelighenția evreiască din România era interesată nu doar de cultura tradițională a evreilor din România, dar și de felul În care se oglindește „evreul real
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care Începe să cânte, să dea din aripi și să-i stropească pe evrei cu picături de zeamă clocotită, provocându-le pistrui pe corp (vezi capitolul „De ce au evreii pistrui”). Unele legende bucovinene de acest tip continuă Într-un mod inedit : „Cocoșul din blidul cu zeamă Învie și, bătând din aripi, Începu a cânta. Jidovii, văzând aceasta, se băgară În toate răcorile și, de spaimă, săriră ca fripți de la masă și voiră s-o taie la fugă. Cocoșul Însă, Înainte de ce
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acră, că păzește vinul de nu se acrește” <endnote id="(323, p. 121)"/>. Interesant este că folcloristul D.P. Lupașcu a cules astfel de rețete nu numai de la românii din Bucovina și Moldova, ci și de la evreii din această zonă (fapt inedit pentru culegătorii de folclor din epocă). Astfel, dintre cei 67 de informatori populari chestionați de Lupașcu, 8 (adică 12%) s-au declarat a fi evrei. În vin se punea și sulf („Este cunoscut că pucioasa oprește vinul de a se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de exemplu, În Cartea românească de Învățătură (Cazania) a mitropolitului Moldovei, Varlaam („din multe scripturi tălmăcită din limba sloveniască pre limba româniască”), tipărită la Iași În anul 1643. Comentariul la episodul evanghelic referitor la arestarea lui Isus introduce un element inedit. Veniți să-l prindă pe Isus, „jidovii” - „ca nește câini turbați” - au fost orbiți de acesta și „amorțiți” (adică „fură ca nește morți”) : „Iară Domnul Hristos orbi ochii lor cu puterea sa cea dumnezăiască și nu putea[u] să-l
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 147)"/>. Acest tip de legende (Adormirea Maicii Domnului) a fost atât de răspândit În spațiul culturii tradiționale românești, Încât imaginea Sfintei Marii, și așa complexă, a câștigat câteva tușe noi. Maicii Domnului i-a fost atribuită, de exemplu, calitatea inedită de a tămădui bolile de ochi <endnote id="(498)"/>. Vezi, de pildă, „descântecele de albeață”, atestate În Moldova, În care Maica Domnului era invocată să „curețe albețele/ și cețele/ De pe ochii lui Gheorghe” <endnote id="(183, pp. 217-219 ; 323, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sfinților, din lumina ochilor și presărau În ochii lor” <endnote id="(32, p. 494 ; vezi și 257, p. XVI)"/ Este atestat faptul că În Europa medievală se scrijeleau ochii evreilor de pe diferite imagini. Martin Luther Însuși a oferit, indirect, această inedită informație. Într-o lucrare publicată În 1520 - când Încă nu intrase În perioada sa virulent antisemită și când spera Încă În masiva convertire la creștinism a evreilor -, reformatorul german susținea că cei care Îi persecută pe evrei se aseamănă acelor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Așabec), ci mai curând asupra lamentației post factum a evreului este un simptom că detaliile narative ale legendei erau totuși cunoscute În zonă și În epocă. Pentru cele câteva reușite poetice (alături de nenumărate stângăcii) și pentru faptul că textul este inedit, Îl reproduc mai jos, in extenso : Vremea se duce fără-ncetare, Eu de viață sunt obosit, Dar pentru mine nu e cruțare, Umblu prin lume necontenit. Mi-este osânda nestrămutată, Prin toată lumea să rătăcesc, Călătoria-mi fu necurmată ; Mă obosește
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fie că ați fost creștini, evrei sau sceptici și necredincioși, veți fi judecați prin ce ați Înțeles din povestea mea...” În mare, la Mircea Eliade, legenda este cea clasică, dar modul În care prozatorul Îl interpretează pe Jidovul rătăcitor este inedit. „Ahasverus - explică Dayan - e un fel de anima mundi, de Spirit al Lumii, dar e mult mai simplu și mai profund. Pentru că, În realitate, Ahasverus poate fi oricine dintre noi. Pot fi eu, poate fi unul din colegii mei, puteți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ben-Ami și Joseph Dan, The Magnes Press, Ierusalim, 1983. 128. Andrei Oișteanu, „Myth and Rite in Romanian Children’s Folklore”, În International Journal of Rumanian Studies, vol. 6, nr. 1, Amsterdam, 1988. 129. Mihai Eminescu, Scrieri politice și literare. Manuscrise inedite și culegeri din ziare și reviste, vol. I (1870-1877), Editura Minerva, București, 1905. 130. George Călinescu, Istoria literaturii române, de la origini până În prezent, ediția a II-a, Editura Minerva, București, 1982. 131. Francisc Nistor, Măștile populare și jocurile cu măști
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Sionului, text integral tradus și comentat de Ioan Moța, Editura Alma, București, 1997 (prima ediție, prin 1930). 305. Veronika Görög-Karady, „The Dialectics of Stereotypes and Commonplaces in Folklore. The Jewish Figure in the Hungarian Version of Two Fairy Tales”, studiu inedit. 306. Constantin Țoiu, „Les Juifs bien et les Juifs ordinaires”, România literară, nr. 20, 27 mai - 2 iunie 1998. 307. Giuseppe Cocchiara, Il Mito del Buon Selvaggio. Introduzione alla storia delle teorie etnologiche, Messina, 1948. 308. Mircea Eliade, Myths, Dreams
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
boieri mari !”. Colinde din județul Maramureș, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996. 714. Dan Octavian Cepraga, Graiurile Domnului. Colinda creștină tradițională. Antologie și studiu, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995. 715. Florentina Afloroaie, Structuri identitare În sfera obiceiurilor calendaristice de iarnă. Receptarea evreului, lucrare inedită, disertație de masterat, coordonator Andrei Oișteanu, Centrul de Studii Ebraice, Universitatea din București, 2002. 716. Andrei Cornea, Cuvintelnic fără frontiere, Editura Polirom, Iași, 2002. 717. Cătălina Macovei, Nicolae Grigorescu, Parkstone Press, 1999. 718. Ruxandra Cesereanu, „Zavistia. Imaginarul lingvistic violent al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Co, București, 1895-1903. 797. Informația de la Iași provine dintr-un raport privind „starea de spirit a populației” elaborat În 1946 de Siguranța Statului. Acuze similare de „omor ritual” la adresa evreilor sunt atestate În zona Brașovului, prin 1965, conform unui Memoriu inedit al fostului rabin șef Moses Rosen către Departamentul Cultelor. Se vor bește despre „niște evrei care omoară copii”, despre „30 de copii creștini uciși”, despre descoperirea a „două butoaie de sânge” etc. Vezi Liviu Rotman, Evreii din România În perioada
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nr. 6, 2001, pp. 161-189. 818. Speranța Rădulescu, „Pan-Balkan Waves in Romanian Oral Music”, În idem, pp. 133-143. 819. Tudor Pamfile, Dragostea În datina tineretului român, volum Îngrijit de Petre Florea, Editura Saeculum I.O., București, 1998 ; editarea unui manuscris inedit din 1915. 820. Cesare Lombroso, L’anthropologie criminelle et ses récents progrès, Félix Alcan, Paris, 1890. 821. Ligia Livadă-Cadeschi, „Un francez În Valahia anilor 1830. Alphonse Royer și amintirile sale de călătorie”, În Symposia. Caiete de etnologie și antropologie, nr.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
toate alte fermecătorii, ca să facă gogoșile pline de mătase curată, spre slava și lauda Ta”. Vezi Emanuela Timotin, Descântecele manuscrise românești (sec. XVII-XIX), Editura Academiei Române, București, 2010, pp. 81-84, 274-275. 910. Florin Pădurean, Stereotipuri etnice În arta românească (1848-1947), lucrare inedită, teză de doctorat la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj- Napoca, Facultatea de istorie și filosofie, coordonator științific prof. dr. Sorin Mitu, Cluj- Napoca, 2011. Pentru reprezentarea stereotipă a femeilor de diverse etnii (inclusiv evreice) În arta vizuală românească, vezi pp. 73-124
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
necesitatea utilizării documentelor de arhivă în reconstituirea vieții evreiești. Prin tema noastră, Comunitatea evreilor din Dorohoi între anii 1919 și 1945, urmărim o altfel de istorie a evreilor, cu accent pe reconstituirea vieții evreiești, atât cât o îngăduie interpretarea surselor inedite și edite, pentru a surprinde aspecte care privesc: organizarea evreilor, instituțiile evreiești, participarea lor la viața economică, socialpolitică, problemele cu care s-au confruntat, reacții și atitudini ale evreilor în diferite conjunturi politice. Structura lucrării cuprinde patru capitole. Deși există
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a evoluat de la alterarea calității vieții evreiești, aproape la distrugerea ei, dar, este singura perioadă dificlă, pentru că, în ansamblul perioadei circumscrise temei noastre, evreii din Dorohoi au avut toate condițiile dezvoltării unei vieți evreiești proprii. 322 BIBLIOGRAFIE I. IZVOARE A. INEDITE Arhivele Naționale ale României, Direcția Arhivelor Naționale Istorice Centrale, București, fondurile: Președinția Consiliului de Miniștri: Cabinet militar 1940-1944. Ion Antonescu; Președinția Consiliului de Miniștri.Cabinet civil Mihai Antonescu; Subsecretariatul de stat al românizării, colonizării și inventarului; Inspectoratul General al Jandarmeriei
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
din România între anii 1940-1944, vol.II. Problema evreiască în Stenogramele Consiliului de Miniștri, prefață acad.prof Nicolae Cajal, volum alcătuit de Lya Benjamin, Editura Hasefer, București, 1996. Iancu, Carol, Shoah în România. Evreii în timpul regimului Antoescu (1940-1944). Documetre diplomatice franceze inedite, traducere de Cosmina Ghebaur, Iași, Polirom, 2001. Idem, Lupta internațională pentru emanciparea evreilor din România. Documente și mărturii, vol.II (1919-1939), traducere de Țicu Golstein, Editura Hasefer, București, 2004. Mamina, Ion, (ed.), Consilii de Coroană, București, Editura Enciclopedică, 1997. Parlamentari
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și dispuși să alimenteze rubricile, cît și să apeleze la colaboratorii cei mai adecvați pentru „colocvii” și „dezbateri”, în epoca respectivă mai dese decît azi. în plus, să facă loc, selectiv, unora ce ofereau - nesolicitați - articole, note de lectură, documente inedite etc., aceștia foarte nerăbdători să afle „verdictul redacției”. Eu am lucrat mereu la secția de „Critică și istorie literară”. Am fost deci obligat să efectuez diverse corespondențe, fie cu persoane cunoscute direct, fie cunoscute doar ca nume pe o carte
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
a spus, vorbind în numele celor sensibili, că . în cazul meu, vîrsta sugerată de această frază a venit mai devreme. în celălalt deceniu, am ținut și un curs despre Jurnale, memorii, corespondență, reușind - cred - să-mi conving auditoriul de orizonturile umane inedite pe care le deschid. Există - cunoscătorii mă vor aproba - scrisori care au un efect psihologic similar, sau chiar mai puternic decît al unor poeme și schițe. îndrăznesc să afirm că și între cele de față se găsesc de acestea. Ediția
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”27 august [1]966”> Dragă domnule Călin, Am ajuns cu bine și cu impresii dintre cele mai deosebite, care nu pot fi povestite. Rămîne să ne revanșăm. Îi acum noutățile în privința materialelor. Poezia inedită se dă la numărul care se face marți (e nr[-ul] cu Coșbuc, care va fi foarte fragil). Articolul rămîne pentru nr. următor . I-am spus domnului Andriescu foarte clar dorința ta: ori tot, ori altfel îl retragi, căci nu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
de Anul Nou! Ce ziceți? Familiei Călin, Sărbători fericite și mulți ani înveșmîntați în izbînzi, familia Drăgan Autograful fiică-mi (absolut autentic), la 5 ani și 8 luni[:] LĂCRĂMIOARA ELENA DRĂGAN. P.S. Aștept un răspuns grabnic. Promisesem odată niște scrisori inedite de la Jean Bart către Ibrăileanu. Te-ar mai interesa? </citation> (12) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”25 ianuarie 1967”> Dragă domnule Costel, îți răspund cu oarecare întîrziere la scrisoarea ta care a bucurat întreaga mea familie. Propunerea cu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Dragă Costică, De două zile am sosit la Soveja. în sfîrșit, am scăpat pentru cîteva zile de căldurile Iașului și de altele... N-am mai putut să-ți expediez de acolo ceea ce ți am promis. Mă execut de aici. Articolul inedit despre Slavici țin să apară neapărat în numărul pe august (de altfel e prea interesant ca să nu-l mîni imediat la tipar). Poți da la Breviar și scrisoarea inedită , dar dacă nu merge, las-o pentru septembrie. În așteptarea revederii
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
de acolo ceea ce ți am promis. Mă execut de aici. Articolul inedit despre Slavici țin să apară neapărat în numărul pe august (de altfel e prea interesant ca să nu-l mîni imediat la tipar). Poți da la Breviar și scrisoarea inedită , dar dacă nu merge, las-o pentru septembrie. În așteptarea revederii (pe care o vreau cît mai repede) te îmbrățișez cu toată prietenia, Mihai Drăgan </citation> (51) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”29 septembrie 1970”> Dragă Costică, La
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
aspecte ce vor fi în nr. 4) . Pentru nr. 4, un articol de actualitate ce urmează să-l scriu. Am vorbit cu Radu Cârneci și este de acord ca începînd chiar din nr. 1 să dăm mici (și spectaculoase) articole inedite Ibrăileanu, în vederea centenarului din mai, făcînd astfel campanie înaintea tuturor și mai ales lovind (loial) indiferența Iașului conservator și impasibil la amintirea marilor valori după care se ascunde la ocazii festive sau festiviste pentru a da impresia că și azi
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]