7,663 matches
-
răpunea pe rănit cu lovituri de archebuză, cel care Îi jefuia pe morți, câinele care devora cadavre, execuțiile, roata de tortură, copacul din care atârnau ciorchinii de trupuri ale spânzuraților. Răutatea mai presus de orice control al rațiunii și ca instinct natural al omului. Pictorul de război s-a oprit În fața scenei, privind-o. Necurat, spusese Carmen Elsken cu extraordinară luciditate ori intuiție. Acela era cuvântul, iar acum Îi șerpuia prin fiecare circumvoluțiune a memoriei, când Faulques a pus mâna pe
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
lentilele ochelarilor, Faulques i-a văzut profilul aplecat, ochii mijiți sub lumina flăcării. Era un moment bun, a gândit. Cinci secunde de orbire ar fi fost de ajuns ca să pună mâna pe cuțit și, folosindu-l, să termine cu toate. Instinctul lui antrenat a calculat unghiurile, volumele și distanța. Lua În considerare, fără patos, distanța cea mai potrivită, gestul care punea lucrurile la locul lor. În acest punct al istoriei, Faulques știa prea bine că Între a face o fotografie - un
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
aeroionilor negativi într-o încăpere. Aeroionoterapie. Tratament cu aeroioni negativi. Aerosoli. Sistem de particule lichide sau solide dispersate într-un gaz sau în aer. Aerosolii naturali sunt marini sau de pădure. Afrodisiace. Substanțe active sau specii de plante care stimulează instinctul sexual. Alergie. Reacție modificată a organismului la un contact repetat cu o substanță antegenică. Analgetice. Sau analgezice, substanțe active care au proprietatea de a suprima sau diminua temporar durerea. Antiflogistice. Substanțe care reduc procesul inflamator. Antifungice. Sau antimicotice, produse active
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
al casei Patou. Pentru bărbați: Kenzo Pour Homme, Vetiver de Guerlain. Pești Sensibile și visătoare, intuitive și complexe, vă acordați cel mai bine cu parfumurile verzi, cu vagi urme de vegetație acvatică. Afinitatea voastră este pentru parfumuri ce navighează deasupra instinctului feminin, aspirând spre conservarea a ceea ce e bine și frumos - toată vraja unei sirene. Parfumurile preferate: Vent Vert de la Balmain, Parfum D‘Eté de Kenzo, Diva de Ungaro, Dune de Christian Dior, Ocean Blue de Escada Margaritha Ley, L’Air
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
e alcătuit din Victor - inteligent, cult, hotărât, stăpân pe sine, tipul conducătorului; Ursu - forță, generozitate, putere de sacrificiu; Tic - ingeniozitate și neastâmpăr copilăresc; Maria - grijă echilibrată, prudență; Lucia - idealul îndepărtat de perfecțiune a frumuseții aflate în pericol ș.a.m.d. Instinctul autorului este de a-i face pe acești copii să acționeze în situații aproape arhetipale: lupta cu spionii, rătăcirea în peșteră, descoperirea unui castel bântuit de forțe malefice etc., în care determinarea istorică are un rol ce tinde spre zero
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]
-
de o dezbatere pe măsura violenței cu care dizlocă părți din realitate. Și totuși, În ciuda interdicțiilor, În ciuda blestemului bisericii, extrem de mulți scriitori se sinucid. Ce forță mai puternică decât educația religioasă, mai puternică decât experiența culturală și mai puternică decât instinctul de conservare Îi Împinge la gestul fatal? Spațiul ispitei suicidare Prea puțini dintre scriitorii autori de jurnale sunt și teoreticieni ai sinuciderii. Chiar dacă moartea ocupă un loc important În dezbaterile lor intime, aceasta e percepută drept un fapt metafizic. Nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Așadar, el nu-și motivează funcția terapeutică pe care psihanaliștii au invocat-o de atâtea ori. Oricare ar fi etapele parcursului suicidar, oricare ar fi ordinea lor („trecere de la gând la faptă”, „proces defensiv”, „proces punitiv”, „proces oblativ”, „proces ludic”, „instinct al morții”)14, ele pot fi regăsite, În doze diferite și cu motivații, literare chiar, diferite la oricare dintre scriitorii sinucigași. Firește, pentru orice analiză care Își propune să demonstreze tocmai literaritatea acestor secvențe, enunțate schematic, didactic, mai sus, se
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de jurnale intime ar putea fi incluși În cea de-a doua categorie. Jurnalul devine un loc al dezbaterii, o arenă de cuvinte În care se Înfruntă cele două tendințe contrarii din mintea sinucigașului: impulsurile morții, pe de o parte, instinctul de conservare, pe de alta. Însă chiar În momentele În care moartea, instinctul de conservare par Învinse, când cuvintele Înlătură primejdia letală, Însăși invocarea ei e un semn al pândei perpetue și al unei duble realități: una obiectivă, fizică, cea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Jurnalul devine un loc al dezbaterii, o arenă de cuvinte În care se Înfruntă cele două tendințe contrarii din mintea sinucigașului: impulsurile morții, pe de o parte, instinctul de conservare, pe de alta. Însă chiar În momentele În care moartea, instinctul de conservare par Învinse, când cuvintele Înlătură primejdia letală, Însăși invocarea ei e un semn al pândei perpetue și al unei duble realități: una obiectivă, fizică, cea de-a doua fictivă. Sinuciderea nu este - sau, mai exact: nu rămâne - niciodată
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
-și frustrările Într-o arguție plină de venin: Ce fericit că nu mai sunt Însurat, când văd nevasta câte unui scriitor Îmbrățișându-i toate micile certuri și ticuri, partizană, exagerând și trădându-i toate defectele. Femeia trădează Întotdeauna bărbatul. Ce instinct bun m-a făcut să mă tem Întotdeauna de femei. Iată de ce am ales bordelul. Cuvinte ale unui misogin, fără Îndoială. Însă aceeași pană scrie cuvinte de-o mare delicatețe despre femeile pe care le-a iubit. De altfel, fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ireductibilă și ca un punct de răscruce dintre Înăuntru și În afară, e de la sine Înțeles că el nu-și poate justifica nici una din prejudecăți. Secretul, Închiderea, opacitatea se dovedesc forțe inerte, pasive, ușor Înfrânte de un involuntar dar atotprezent instinct al comunicării. Intimul (și intimismul) nu se epuizează niciodată În spațiul limitat al paginii. Formule comunicaționale prin excelență (ne relevăm intimitatea nu pentru a o ascunde imediat În adâncimi Încă mai mari - ar fi mai simplu să o „tăcem”! -, cât
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
sinuoasă a confesiunii) din „ritmurile universalității”25 Îngăduie centrarea pe adevărata esență a personalității subiectului care se confesează. Abstras presiunii sociale a convenției instaurate mai Întâi de limbaj și apoi de funcția acestuia de a comunica, autoadresarea (teoretică, firește) relaxează instinctele agresive care fac din scriere o formă de alienare a subiectului de propria sa substanță. În acest imperiu al democrației... involuntare, rearanjarea temelor, a subiectelor și a obsesiilor Îngăduie instituirea unor relații În care lucrurile obiectiv grave se așază firesc
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
i se vor ierta întotdeauna păcatele (minciunile inclusiv) mai mult sau mai puțin grave. Apariția Evei în desfășurarea scenariului biblic a permis instituirea primelor relații interumane, relații pe care textul biblic le reduce inițial la manifestarea a două tipuri de instincte: cele "natural-biologice" (de maturizare și de înmulțire) și cele de "putere" (de stăpînire). "Creșteți, înmulțiți-vă spune textul biblic umpleți pămîntul și supuneți-l; și stăpîniți peste peștii mării, peste păsările cerului și peste orice viețuitoare care se mișcă pe
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
parametru: cel al contextului (CÎND/UNDE?) în care se comunică [Stănciulescu, 1988]. 24 Încercările de sociobiologie ale lui Edward O. Wilson [1975] încearcă să acrediteze cu argumente științifice ipoteza că o serie de conduite umane (sociale inclusiv) cum ar fi instinctul de putere, de cooperare, de ierarhizare socială etc. sînt determinate (favorizate, am spune mai degrabă) de factori genetici. Să cuprindă cu adevărat structura noastră biologică și o "genă a minciunii"? Greu de argumentat cu alte mijloace decît cele speculative ale
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
determinate (favorizate, am spune mai degrabă) de factori genetici. Să cuprindă cu adevărat structura noastră biologică și o "genă a minciunii"? Greu de argumentat cu alte mijloace decît cele speculative ale hermeneuticii. În termenii acesteia, să recunoaștem că nici unul din "instinctele" mai sus amintite nu se desfășoară în plan social fără de adjuvantul minciunii. Potrivit dogmaticii ortodoxe, vorbind despre o adamică "genă a minciunii" nu ar trebui să gîndim în termeni strict juridici sau biologici la existența unei "pete a vinovăției" genetic
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
se fundamentează pe mai multe aspecte. În primul rând, recunoaștem o prelungire a concepției epistemologice conservatoare și empiriste, întrucât gânditorii conservatori consideră că nu rațiunea este cea care caracterizează natura umană ci, dimpotrivă, pasiunile. Rațiunea creează artefacte, pe când sentimentele și instinctele umane dau naștere unor obiceiuri tradiționale firești, care se impun prin autoritatea lor. Experiența și tradiția sunt cele care îndreaptă omul spre ceea ce este natural, îndepărtându-l de capcanele idolilor făuriți de rațiune. Autoritatea tradiției se impune și în plan
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
tot ceea ce a scris, o profundă cunoaștere a realităților etnografice din numeroase zone, acumulată prin cercetarea directă ori prin intermediari. Din bogata culegere rezultată a apărut postum o selecție reprezentativă: Literatură populară (1982). În studiul (de asemenea postum, 1994) De la instinctul de autoorientare la spiritul critic axat pe tradiția autohtonă. Reflecții asupra conceptului despre specificul etnic în literatură, ca emanație a sursei folclorice, admite existența nu doar a spiritului critic în cultură, examinat de G. Ibrăileanu în lucrarea sa din anul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
emfază și în irațional agită solilocviul din Cartea întunerecului (1940). Este, cu spasmele unui epic hipernevrotic, jurnalul unui sceptic, torturat de incertitudini, absorbit de reverii, glorificând „tensiunea astrală a nopții” care declanșează resorturile profunde ale vieții, dar și ațâță, demonic, instinctele. Romanul Avram Iancu (1940), cu o prefață scrisă de Liviu Rebreanu, îmbină ficțiunea cu documentul, într-o narațiune împinsă spre confiniile basmului. La moartea Regelui Munților, „durerea cuprindea cerul”, amplificând printr-o metonimie uriașă semnificația unui destin. SCRIERI: Acteon, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285576_a_286905]
-
Basarabia și Transnistria și partea de sud-est a Ardealului. Simbolistica micilor obiecte este o dovadă clară a unui cult religios elaborat, centrat pe imaginea sacră a crucii și dovedind că oamenii acelor vremuri trecuseră mult de faza hoardei și a instinctelor primare. O asemenea comunitate care cunoș-tea prelucrarea și arderea lutului, a realizării unor obiecte pentru a simboliza o gîn-dire abstractă, care știau că nu sînt singuri în existența lor, își venerau cu pioșenie străbunii și natura. În jurul cultului strămoșilor și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Sârbu, Florian, 1996). 5.2. Schimbări socio-economice Din punct de vedere economic, la începutul tranziției, populația rurală are o situație mai bună față de perioada comunistă, datorită faptului că a intrat în posesia pământului, ceea ce constituia totuși un capital. Însă satisfacția instinctului pământului nu garantează de la sine tranziția la o agricultură modernă, așa cum anticipa Ioan Drăgan în 1991. Așa se face că această situație de la începutul tranziției, nu a putut fi menținută de-a lungul primilor zece ani de tranziție, dimpotrivă, ea
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mărturie patetică a atașamentului față de casa părintească, de viața rurală. În volumele Prăpădul Solobodei (1943; Premiul Societatății Scriitorilor Români), Avizuha (1945), Turmele (1946), Valea hoților (1948) este prezentată în diferite situații o lume primitivă, dominată de obiceiuri ancestrale, superstiții și instincte, văzută în lupta, surdă și grea, pentru supraviețuire. Este o lume mereu tulburată de orice o abate de la obișnuințele sale, amenințată parcă permanent de nenorocire, dar și amenințătoare, trăind într-o întunecime tragică. O greutate telurică apasă această existență rudimentară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
Este o lume mereu tulburată de orice o abate de la obișnuințele sale, amenințată parcă permanent de nenorocire, dar și amenințătoare, trăind într-o întunecime tragică. O greutate telurică apasă această existență rudimentară. Mase de oameni se mișcă animate de un instinct gregar, satul părând mai degrabă o comunitate tribală. Natura fiind o componentă organică a traiului acestor oameni, totul este inserat, proiectat în semnificative peisaje (vizuale și sonore), realizate cu forță și amploare. Atmosfera tensionată, tonalitatea sumbră, clarobscurul în care apar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
mult. Din motive pe care le voi evoca mai jos și despre care am vorbit pe larg și mai înainte într-un interviu în Cotidianul 2 am fost pe punctul, de două ori, să distrug, exasperat, acest dosar. Un obscur instinct arhivistic m-a împiedicat totuși. Ca să nu mai fiu tentat, am donat întregul dosar Academiei. Dar întreaga experiență și aventură Eliade mi-a lăsat un gust amar. Foarte amar. Despre Hermeneutica lui Mircea Eliade, am, sincer spus, cele mai proaste
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
fost cel mai dur dintre toate țările din Est. Poate doar Albania să ne fi întrecut. El a instaurat constrângerea și teroarea la scară națională, tot mai perfecționate și în proporție de masă. Frica, oribila frică, dar atât de firească instinctului de conservare, a pătruns până în ultimele noastre fibre. Ea a făcut ravagii, fiindcă toți ne-am dat seama că în fața aparatului represiv individul era lipsit de orice apărare. El a fost transformat în tipul uman al dezarmatului perfect, integral, incapabil
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
spre valori etniciste, naționaliste, izolaționiste. Civismul democratic, deschis, pluralist, proeuropean este citadin, burghez și procapitalist prin definiție. Or, păturile mijlocii sunt încă într-o fază incipientă. Individualismul cel mai acerb, pe de altă parte, este rezultatul terorii polițienești totalitare. Când instinctul de conservare este mereu în alarmă, ce semnificație sau adeziune mai pot avea sau întruni valorile morale, caracterul și consecvența, curajul și cinstea? O societate, care se adaptase la ceaușism-comunism, așa cum a făcut de-a lungul istoriei și sub turci
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]