9,535 matches
-
față - „destinate mai mult urmașilor decât contemporanilor” - sunt inedite și de o mare importanță - psihologică și documentară - nu doar pentru cazul particular al autorului lor, nici doar pentru atât de controversata istorie legionară, ci și pentru istoria generală a perioadei interbelice, culturală și politică deopotrivă, căreia autorul (membru al Mișcării Legionare din 1932, iar din 1937 comandant legionar) - cadru universitar, director al Muzeului Național de Antichități, referent la Direcția Presei și Informațiilor de pe lângă Președinția Consiliului de Miniștri, secretar general în Ministerul
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
multe dintre reflexele comportamentale devenite o a doua natură. 2. Socializarea membrilor actualelor partide (cu excepția celor de vârsta a treia), s-a produs în perioada comunistă când această retorică elitistă despre mase și autosacrificiul conducătorilor atinsese cote paroxistice. Nici retorica interbelică nu abunda în idei de genul politicii și administrației ca profesie între altele, profesie în care activitatea în binele public este conținută de fișa postului. Cu alte cuvinte, profesie în care politicianul și funcționarul public sunt priviți ca prestatori de
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
PDSR și, în primii ani de după 1989, de FSN), axată pe daruri din banii publici - apartamente vândute ieftin chiriașilor, măriri nejustificate de salarii - și politica restitutivă a conservatorilor de dreapta (reprezentați mai ales de PNȚCD), obsedați de refacerea marii proprietăți interbelice și de lichidarea moștenirii comuniste, nu am făcut altceva decât să alegem sistematic să ne diminuăm statutul de cetățean contribuabil. Noi înșine am devenit cetățeni cinici. Pretindem să ni se dea, nu și să ni se ia. Tratăm statul ca
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
o așeza sub ancilaritate religioasă. Cu modul nostru nostalgic de a ne submina viitorul, nici nu-i de mirare că, după ce ne-am tot întors spre diverse trecuturi - de la socialismul cu față umană al anilor ’70, la Vârsta de Aur interbelică - vom ajunge chiar mai departe: la gloriosul Ev Mediu sau ceva mai încolo: la modelul fundamentalist islamic, unde distincția dintre religie, filosofie, morală și politică se dizolvă sub dictatura adevărului unic. Text publicat în Curentul, 25 martie 1998 Noi, imbecilii
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
un mixaj inedit de conservatorisme: cel de stânga, spre care trage partea populației despre care am vorbit, precum și reflexele dirijist-centraliste ale ministeriabililor ambelor legislaturi (cu mici excepții) și cel de dreapta, spre care trage, invocând dreptatea restitutivă și tradiția culturală interbelică, o bună parte a guvernanților actuali. PNȚCD este campionul ei, odată ce are și miniștri care fost bucuroși să tragă spuza pe maximalism statal. Sondajele anului 1996 asupra autorității dădeau prevalență copleșitoare Bisericii și armatei. La ora actuală li se alătură
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
al cărui titlu este Societatea retro. Acest titlu reflecta ceea ce consideram că este tendința principală a societăți românești: orientarea spre diverse categorii de trecuturi convenabile care își ancorau „vârsta de aur” fie în anii ’70 ai comunismului, fie în perioada interbelică. Din aceste tendințe au rezultat politici ale victimismului. Primul deceniu a fost competiție pentru statutul de victimă privilegiată, fie a tranziției și pe aceasta au câștigat-o sindicatele marilor industrii falimentare, fie a comunismului, și pe aceasta au câștigat-o
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
dacă nu am avea în minte că acordul de gen la profesii ne micșorează însemnătatea. Eu sunt doamna „profesor”, fiindcă sunt universitară. Cum să îmi spun doamna profesoară, să creadă lumea că predau la învățământul preuniversitar? Dacă trăiam în perioada interbelică și eram între puținele învățătoare femei, mi-aș fi spus doamna învățător. Cum aceasta nu este de ajuns, ne mai complacem și în apelative profesionale cu diminutive: decăniță, rectoriță, redactoriță, doctoriță, șoferiță, poștăriță. Această complacere, pe care unii o scuzăm
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
bine exploatate și bine vândute, adică din ceea ce umanitatea produce dincolo de „natură”: creațiile minții oamenilor, întruchipate în civilizație și cultură. Cu câteva excepții, bogații mari ai României capitalizează mai ales din „osânza” naturii și din cea a trecutului comunist și interbelic. La noi „lecția” este aceea că investiția în istovirea eficientă a minții omenești din care rezultă creații spectaculoase care, odată vândute, fac lumea să progreseze este o contrarețetă de succes social și material. Guvernările împărtășesc și încurajează tacit această idee
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
în următoarea perioadă, sub presiunea competiției și cererii de competențe în economia de piață. Se reface treptat legătura între venituri și merit. Trăim în cea mai educată dintre Românii. Avem cea mai educată populație din întreaga istorie a României. În interbelic, succesul cel mai mare a fost generalizarea învățământului primar obligatoriu. În comunism, succesul cel mai mare a fost generalizarea învățământului de 10 clase și creșterea înrolării populației tinere în învățământul superior până la nivelul de 8-10% dintre absolvenții tineri. Acum studiile
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
începem să existăm pe harta culturilor, fără să fim obligați să emigrăm în societăți „vizibile”. Trăim în cea mai bună poziționare geo-politică posibilă. Cel puțin pe o perioadă previzibilă nu ne mai amenință nici fascismul legionar, la fel ca în interbelic, nici comunismul, la fel ca acum 60 de ani. Suntem parte a lumii dezirabile sub scutul protectiv al NATO și, foarte curând, ca parte a Uniunii Europene. Libertatea noastră nu este garantată doar de legile statului, nu este la cheremul
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
studiile literare, Dumitru Tucan În căutarea naratorului perfect, Dragoș Varga Literatură și convertire, Adrian Vasile Sabău Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre Marile teorii ale teatrului, Marie-Claude Hubert Miorița. Cântec aulic din secolul al XVI-lea, S.Th. Botnaru Modernismul interbelic, George Bădărău Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica în
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Iacob Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poetica teatrului modern. Luigi Pirandello și Matei Vișniec, Nicoleta Munteanu Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Romancieri interbelici, Livia Iacob Romantismul englez și german, Mihai Stroe Romanul, Gilles Philippe Romanul poetico-filosofic, Adela Hagiu Simbolismul, George Bădărău Slavici sau Iubirea ca mod de viață, Steliana Brădescu Teme și motive de poetică, Magda Jeanrenaud Teoria narațiunii, Franz K. Stanzel Termenii-cheie
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
mai ales, în orizontul desfășurării manifestărilor artistice și culturale, de preferință permanetizate, din cadrul școlii. Unele aspecte ale creativității se manifestă de la o vârstă foarte fragedă, îndeosebi în domeniul artelor plastice și al interpretării coregrafice, dar și în literatură, în perioada interbelică (în România) publicându-se creații ale copiilor bazate pe dicteul suprarealist. Aceste realizări nu s au impus decât foarte rar în circuitul general al valorilor și al opiniei culturale sociale (exemple: Shirley Temple, Roberto Benzi); stadiul respectiv de vârstă are
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
olari cu domiciliul permanent sau temporar în aproape toate localitățile. O statistică din 1863 situa județul Tutova pe locul 9 pe țară în privința olăritului. în cadrul cercetărilor de teren am constatat existența unor centre de ceramică dispărute treptat, începând din perioada interbelică, dar mai ales din anii ’50 încoace, odată cu procesul colectivizării. Astfel, la Puiești au existat mai multe ateliere de olărie, de asemenea în alte localități de pe Valea Tutovei, despre care astăzi se păstrează doar amintirea. La Chircești Miclești a existat
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
la rândul ei divizată în mai multe orientări. Aplicațiile în literatură, inițiate cu brio de formaliștii ruși, au fost însă prea puțin urmate în celelalte "momente" europene care s-au mărginit (praghezii, Hjelmslev ca și americanii), cel puțin în perioada interbelică, la simple sugestii, însuși Jakobson a "revenit" în poetică abia după al doilea război mondial", până atunci informând mai mult pe cale personală despre descoperirile rușilor. Traduși fragmentar în reviste americane de slavistică *7, ei au 12 cunoscut o "relansare" mondială
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
reacțiilor implicate în ea" (idem). Organizarea metrică a poemului, printre altele, este un mijloc al autorului de-a controla reacțiile cititorului (concepție foarte actuală și azi, utilizată și de Jakobson). Pe urmele lui Richards se dezvoltă în S.U.A., în perioada interbelică și după al doilea război mondial, New Criticism-ul, care analizează cu pătrundere funcțiile limbajului poetic, bazat pe ambiguitate, spre deosebire de limbajul referențial, univoc, în care fiecare cuvânt se referă la un singur obiect și numai la el. 13 Orice termen
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
nu poate constitui etalonul unei shakespearologii marxiste, cel puțin atât timp cât există excelenta monografie al lui Jan Kot, cu totul ignorat, pare-se, de Wellek și Warren. Critica marxistă actuală, în ansamblul ei, a încercat și încearcă să depășească exagerările perioadei interbelice. Apoi Garraudy, Gaetano Dalia Volpe, Ernst Fischer și atâția alții necitați nu sunt oare tot critici marxiști și încă de prestigiu ? Dezbaterile aprinse din presa noastră literară au certificat necesitatea unei critici care să aibă în vedere în primul rând
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
literare din veacul nostru. sunt comentate astfel diferite școli de interpretare sau simple idei, totuși, în mod curios, materialul literar propriu-zis rămâne constant "în urma" evoluțiilor recente ale poeziei și prozei. Se vorbește de modalitățile narațiunii, dar exemplele nu depășesc literatura interbelică, deși romanul "noului val", cu epicul său "nonfigurativ", ar fi putut aduce dezvoltări importante ale teoriei. Chiar scriitori ca Faulkner sau Kafka, fără a mai vorbi de Camus și Sartre, ori "teatrul absurd", sunt mult prea puțin utilizați față de ponderea
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
comerciale și industriale ale burgheziei. Curentul liberal s-a conturat pe fondul unor contradicții, unii dintre economiștii liberaliști considerând că dezvoltarea economică a țării trebuie să se bazeze pe agricultură, iar alții susținând ca fiind hotărâtoare dezvoltarea industriei. În perioada interbelică, pe fondul noilor evenimente, generațiile mai tinere de liberali (Mihail Manoilescu, Ștefan Zeletin) au propus amplificarea rolului statului în sprijinirea procesului de industrializare a țării și luarea în considerare a unor probleme sociale care au apărut ca urmare a efectelor
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
instaurează neîncrederea în documente, se discută despre imaginea generală a lui Eminescu, despre mitul Eminescu etc. Fiind lăsat deoparte omul, personalitatea sa, etc. Centenarul nașterii din 1950 nu vine decât să culeagă acest fruct copt cu adevărat încă din perioada interbelică. Un Ilie Torouțiu, de pildă, analizând exemplar traducerea piesei „Lais” de către Eminescu, găsise că textul vine dintr-un intermediar german,că adaosurile lui Maiorescu pe marginea manuscrisului eminescian sunt neinspirate dar nu putea nici în ruptul capului să accepte că
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
clipe grele. Sunt, așadar, motive ca amintirile lor să stea sub semnul atenției, să fie bănuite de nesinceritate, etc. în același timp, trebuie să ținem cont de faptul că ei au devenit nume cu oarecare importanță în cultură până în perioada interbelică: scriitori, ziariști (Ion Gorun: 1863 1928; Ilie Ighel: 1870-1938; Ion Popescu: 1862-1923, din 1890 va fi prim-redactor la Universul timp de 20 de ani, etc.), pe când Radu Popea rămâne un obscur ziarist, fără cărți proprii. Ei ar fi putut
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
atipică: ea nu se montează în ziar la 15 iunie, ci la 28 iunie amintind, într-un fel, nu de data morții poetului, ci de data excluderii sale din presă, acel fatidic 28 iunie 1883 ținut bine minte în perioada interbelică. Cert este că presa vremii semnalează, în acești ani, slaba prezență a publicului la întrunirile dedicate lui Eminescu și se ivesc diferite inițiative pentru atragerea lui. Perpessicius, de pildă, va spune (în Universul literar, suplimentul Universului) că abia dacă a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
alte ziare, dar, întrucât informația concordă în cea mai mare parte, rămânem la cota unde ne-am fixat. Momentul în sine este cu totul deosebit pentru că ne arată cum și l-a asumat clasa politică românească pe Eminescu în perioada interbelică. Redăm textul și pentru discursurile consemnate (unele dintre ele, doar în rezumat), dintre care atragem în mod deosebit atenția asupra aceluia al lui Zoltan Franyo, un mare iubitor al lui Eminescu dinspre cultura maghiară, cel care exprimă un punct de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
aminte cei câțiva ani „indecenți” ai lui Eminescu, Artur Enășescu devenind un fel de „Oedip viu” care-și plimbă orbirea de sine prin lume ca să se vadă tipul său de existență supus plenar celei mai reluate maxime eminesciene din perioada interbelică: „Poezie - sărăcie”. Se poate spune, conclusiv, că ceea ce s-a numit îndeobște „mal de siecle” pentru Europa, mai ales pentru Franța, a devenit, pentru noi, „răul de Eminescu”, adică spaima de boli intelectualiste. în acest covor de destine paralele în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
zi de sărbătoasre de la biserică și se supuneau obiceiurilor religioase în mod strict.” (p. 34-35) Corneliu Botez notează că deține informația de la doctorul Hyneck, un cunoscut al familiei Eminoivicenilor și al lui Mihai Eminescu. Leca Morariu a descoperit, în perioada interbelică, un document foarte importan: fotografia unui prieten al lui Mihai Eminescu, un oarecare Focșăneanu, pe spatele căreia stă scrisă dedicația: „Tenerelului gymnasist Michael Emineanu, 23 aprilie 1864”. Asta atestă că de Sf. Gheorghe se întâlneau la Ipotești rudele și prietenii
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]