7,642 matches
-
sovietice teritoriile până la linia Rarancea-Nestoria-Briceni-Edineț-Bălți-Țelenești-Cobâlca Vest de Chișinău-pârâul Valea Seacă-Berezina-râul Cogâlnic-Tătar Bunar; Etapa a IV-a - până la 1 iulie 1940, orele 12.00, se evacuează și se predau autorităților sovietice restul teritoriilor din Basarabia până la Prut. În vederea executării evacuării, formațiunile Jandarmeriei din Bucovina, Basarabia și Herța respectiv Regimentele 3, 4, 6 și 10 Jandarmi, Centrele de Instrucție 3 și 4 Jandarmi, Batalioanele 3, 4 și 10 Jandarmi, au trecut sub comanda marilor unități pe teritoriul cărora se aflau. Evacuarea Nordului Bucovinei
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
respectiv Regimentele 3, 4, 6 și 10 Jandarmi, Centrele de Instrucție 3 și 4 Jandarmi, Batalioanele 3, 4 și 10 Jandarmi, au trecut sub comanda marilor unități pe teritoriul cărora se aflau. Evacuarea Nordului Bucovinei, Basarabiei și a Herței de către Jandarmerie s-a executat în condiții grele deoarece trupele sovietice au surprins numeroase posturi, subunități și unități de jandarmi, cum ar fi Companiile 2 și 3 ale Batalionului 4 Jandarmi din Cernăuți, care nu au putut fi anunțate telefonic și evacuate
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
simpatizanții sovietelor. Populația românească din teritoriile părăsite de jandarmi a fost cuprinsă de disperare. „Ieșeau înaintea jandarmilor plângând și petrecându-i kilometri întregi în strigăte de jale (...) mulți spuneau cu lacrimi în ochi și smulgându-și părul din cap rugând Jandarmeria și Armata noastră să se întoarcă cât mai curând căci viața fără ocrotire care să le înțeleagă cerințele sufletești le este imposibilă”, consemna comandantul poliției județului Rădăuți, maiorul Drăgulescu C., în data de 22 iulie 1940. La suferința populației românești
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
sovietică era la fel de sumbru ca și al românilor. Toate unitățile și subunitățile de jandarmi evacuate din Transilvania au fost trecute în subordinea Armatei I, la 31 august 1940. În urma încheierii tratatului româno - bulgar din 7 septembrie 1940, Inspectoratul General al Jandarmeriei a început, la 21 septembrie 1940, procesul de evacuare a unităților și subunităților aparținând Legiunilor de Jandarmi Caliacra și Durostor din Dobrogea de Sud (Cadrilaterul). În condițiile amplificării stării de agitație interne provocate de acceptarea Dictatului de la Viena când „pentru
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
formarea noului guvern, Garda de Fier a considerat că a sosit clipa preluării puterii și instalarea unui guvern fascist. Seara zilei de 3 septembrie și noaptea de 3/4 septembrie 1940 au constituit un moment de violență extremă îndreptată împotriva Jandarmeriei și a altor instituții reprezentative ale statului. Legionarii, organizați în grupuri înarmate, manifestau agresiv în București și în alte localități din țară(Timișoara, Deva, Alba Iulia, Sibiu, Brașov și București). Tot în această noapte, sediile Inspectoratului de Jandarmi din Constanța
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
sediile Inspectoratului de Jandarmi din Constanța și cel al Legiunii mobile Constanța au fost atacate, iar ultimul a fost chiar incendiat de către legionari. În această noapte, la Constanța au fost omorâți 4 jandarmi, iar un jandarm a fost rănit grav. Jandarmeria a operat numeroase arestări în rândurile legionarilor, dar generalul Ioan Antonescu i-a eliberat a doua zi (4 septembrie) pe toți. Pentru a da satisfacție legionarilor, la 6 septembrie 1940, generalul Ion Antonescu îl scoate din cadrele active ale Armatei
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
numeroase arestări în rândurile legionarilor, dar generalul Ioan Antonescu i-a eliberat a doua zi (4 septembrie) pe toți. Pentru a da satisfacție legionarilor, la 6 septembrie 1940, generalul Ion Antonescu îl scoate din cadrele active ale Armatei pe comandantul Jandarmeriei, generalul Ion Bengliu. În aceeași zi ofițerii, subofițerii și trupa (activi și de rezervă) de jandarmi depun Jurământul de credință, Regelui Mihai I și Conducătorului Statului. Cu această ocazie noul comandant al Corpului de Jandarmi generalul Ioan Topor afirma: „să
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
septembrie 1940, fiecare chestură de poliție a primit în sprijin câte un pluton de jandarmi. Din ordinul lui Ion Antonescu, Conducătorul Statului și Președintele Consiliului de Miniștri, la 12 septembrie 1940 s-a repus în vigoare „Legea de organizare a Jandarmeriei Rurale” din 1929. Corpul de Jandarmi a luat denumirea de Inspectoratul General al Jandarmeriei, iar regimentele de jandarmi au fost numite ulterior inspectorate. Tot la aceeași dată, a fost numit Inspector General al Jandarmeriei generalul de divizie în rezervă Constantin
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
jandarmi. Din ordinul lui Ion Antonescu, Conducătorul Statului și Președintele Consiliului de Miniștri, la 12 septembrie 1940 s-a repus în vigoare „Legea de organizare a Jandarmeriei Rurale” din 1929. Corpul de Jandarmi a luat denumirea de Inspectoratul General al Jandarmeriei, iar regimentele de jandarmi au fost numite ulterior inspectorate. Tot la aceeași dată, a fost numit Inspector General al Jandarmeriei generalul de divizie în rezervă Constantin Zeno Vasiliu în locul generalului de brigadă Ioan Topor. La puțin timp de la instalarea la
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
în vigoare „Legea de organizare a Jandarmeriei Rurale” din 1929. Corpul de Jandarmi a luat denumirea de Inspectoratul General al Jandarmeriei, iar regimentele de jandarmi au fost numite ulterior inspectorate. Tot la aceeași dată, a fost numit Inspector General al Jandarmeriei generalul de divizie în rezervă Constantin Zeno Vasiliu în locul generalului de brigadă Ioan Topor. La puțin timp de la instalarea la guvernare, legionarii au creat instituții paralele cu cele ale statului, cum ar fi "Poliția Legionară". Aceasta a început să-i
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
început să-i aresteze în întreaga țară, fără mandat și abuziv, pe cei pe care îi considera opozanți politici sau masoni. Așa-zisa politică de „asanare morală” a societății românești promovată de guvernul legionar a fost aplicată în Justiție, Poliție, Jandarmerie și în Armată. „Eliminarea dintre comandanți a elementelor evreiești și minoritare va trebui să întărească ideea legionară a elementului românesc la datorie și la jertfă pentru patrie, ca primă condițiune a coeziunii și tăriei naționale și odată cu ei și a
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
de ofițeri jandarmi, respectiv 1 colonel (Luca Alexandru, comandantul Inspectoratul Regional de Jandarmi Oradea), 6 locotenent-colonei, 37 de maiori, 9 căpitani, 2 locotenenți și 1 sublocotenent. În baza ordinului Ministerului Afacerilor de Interne nr. 352 din 20 ianuarie 1941, comandantul Jandarmeriei a ordonat unităților din subordine următoarele: „ocupați imediat, cu gărzi puternice, toate oficiile poștale, telegrafice și gările. În caz că se va încerca ocuparea lor de către alte persoane străine, se va face uz de prescripțiile regulamentelor în caz de tulburări.” Centrul de
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
ocuparea lor de către alte persoane străine, se va face uz de prescripțiile regulamentelor în caz de tulburări.” Centrul de Instrucție Nr. 3 Jandarmi a fost însărcinat special numai cu paza Președinției Consiliului de Miniștri. În perioada 21 - 24 ianuarie 1941, Jandarmeria s-a angajat cu toate efectivele și mijloacele sale specifice în reprimarea "Rebeliunii legionare". Deoarece efectivele de jandarmi nu făceau față situației din București, Inspectoratul General al Jandarmeriei și-a suplimentat efectivele cu 500 de elevi jandarmi de la Școala de
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
cu paza Președinției Consiliului de Miniștri. În perioada 21 - 24 ianuarie 1941, Jandarmeria s-a angajat cu toate efectivele și mijloacele sale specifice în reprimarea "Rebeliunii legionare". Deoarece efectivele de jandarmi nu făceau față situației din București, Inspectoratul General al Jandarmeriei și-a suplimentat efectivele cu 500 de elevi jandarmi de la Școala de Subofițeri Jandarmi Drăgășani. Inclusiv clădirea Jandarmeriei a fost atacată de legionari, dar nu a putut fi ocupată. Fiind considerată o clădire sigură în acele momente de violență extremă
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
efectivele și mijloacele sale specifice în reprimarea "Rebeliunii legionare". Deoarece efectivele de jandarmi nu făceau față situației din București, Inspectoratul General al Jandarmeriei și-a suplimentat efectivele cu 500 de elevi jandarmi de la Școala de Subofițeri Jandarmi Drăgășani. Inclusiv clădirea Jandarmeriei a fost atacată de legionari, dar nu a putut fi ocupată. Fiind considerată o clădire sigură în acele momente de violență extremă aici și-au găsit refugiu numeroși oameni politici printre care și fostul prim-ministru Gh. Tătărăscu. Întregul efectiv
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
aici și-au găsit refugiu numeroși oameni politici printre care și fostul prim-ministru Gh. Tătărăscu. Întregul efectiv de jandarmi concentrat în capitală pentru înlăturarea pericolului legionar s-a ridicat la aproximativ 6000 de oameni. Într-un bilanț al Serviciului Jandarmeriei (structură care coordona activitatea informativă a Jandarmeriei) desfășurat la sfârșitul anului 1941, s-a raportat că pe timpul "Rebeliunii legionare", organele Jandarmeriei au arestat aproximativ 2500 de legionari, apoi alți 1145 până la 1 martie 1941, pentru ca alți 66 de legionari să
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
politici printre care și fostul prim-ministru Gh. Tătărăscu. Întregul efectiv de jandarmi concentrat în capitală pentru înlăturarea pericolului legionar s-a ridicat la aproximativ 6000 de oameni. Într-un bilanț al Serviciului Jandarmeriei (structură care coordona activitatea informativă a Jandarmeriei) desfășurat la sfârșitul anului 1941, s-a raportat că pe timpul "Rebeliunii legionare", organele Jandarmeriei au arestat aproximativ 2500 de legionari, apoi alți 1145 până la 1 martie 1941, pentru ca alți 66 de legionari să fie reținuți până la 1 septembrie 1941. Totodată
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
în capitală pentru înlăturarea pericolului legionar s-a ridicat la aproximativ 6000 de oameni. Într-un bilanț al Serviciului Jandarmeriei (structură care coordona activitatea informativă a Jandarmeriei) desfășurat la sfârșitul anului 1941, s-a raportat că pe timpul "Rebeliunii legionare", organele Jandarmeriei au arestat aproximativ 2500 de legionari, apoi alți 1145 până la 1 martie 1941, pentru ca alți 66 de legionari să fie reținuți până la 1 septembrie 1941. Totodată, s-au confiscat, din sediile legionare, 903 puști de vânătoare, 104 puști și carabine
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
Totodată, s-au confiscat, din sediile legionare, 903 puști de vânătoare, 104 puști și carabine, 877 de revolvere, 2 mitraliere, 2 pistoale mitralieră și 620 de pistoale de diferite calibre. În cursul operațiunilor întreprinse atât de Armată, cât și de Jandarmerie cu scopul de a înăbuși "Rebeliunea legionară", și-au pierdut viața, numai în București, 21 de ofițeri, subofițeri și soldați, iar 53 de militari au fost răniți. În întreaga țară au fost ucise 374 de persoane și 380 au fost
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
cu funeralii naționale, a întemeietorului Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, Horia Sima - noul comandant legionar și adjunctul lui Ion Antonescu, Conducătorul Statului național-legionar - a ordonat personal arestarea unui număr de foști fruntași politici și înalți funcționari incomozi, „carliști”, inclusiv comandantul Jandarmeriei, generalul Ion Bengliu și o serie de ofițeri și gradați jandarmi, care ar fi avut vreo legătură cu asasinarea „Căpitanului” Codreanu și i-a internat la penitenciarul Jilava („Penitenciarul București”, folosit de diferitele guverne române pentru încarcerarea deținuților politici, a
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
65 deținuți, politicieni și ofițeri superiori ai armatei și poliției. Dintre cei 65 de arestați au fost asasinați 64, dintre care jandarmii: Speriat de răzbunările sângeroase ale legionarilor împotriva jandarmilor, colonelul Constantin Tobescu, numit de Ion Antonescu la conducerea Serviciului Jandarmeriei din I.G.J. (19 septembrie 1940), a demisionat, trecând în rezervă (31 decembrie 1940) și s-a ascuns în Banat, apoi în Iugoslavia. A revenit în funcția din care demisionase imediat după eșecul Rebeliunii legionare, la 24 ianuarie 1941. La 12
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
în Banat, apoi în Iugoslavia. A revenit în funcția din care demisionase imediat după eșecul Rebeliunii legionare, la 24 ianuarie 1941. La 12 iulie 1940 regele Carol al II-lea contopește Direcția Generală a Poliției, Prefectura Poliției Capitalei și Corpul Jandarmeriei. Acest act este anulat la 12 septembrie 1940 de nou numitul prim-ministru, generalul Ion Antonescu care repune în vigoare legislația din anul 1929. Până în noaptea de 21/22 iunie 1941, Jandarmeria își mobilizase deja întregul său efectiv pentru război
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
Generală a Poliției, Prefectura Poliției Capitalei și Corpul Jandarmeriei. Acest act este anulat la 12 septembrie 1940 de nou numitul prim-ministru, generalul Ion Antonescu care repune în vigoare legislația din anul 1929. Până în noaptea de 21/22 iunie 1941, Jandarmeria își mobilizase deja întregul său efectiv pentru război, începând cu contingentul 1934. În zona armatelor de operații se găseau 23 de legiuni de jandarmi, o legiune mobilă, 195 de secții de jandarmi și 1044 de posturi de jandarmi, cu un
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
zona armatelor de operații se găseau 23 de legiuni de jandarmi, o legiune mobilă, 195 de secții de jandarmi și 1044 de posturi de jandarmi, cu un efectiv de aproximativ 10.000 de jandarmi. Pe data de 24 iunie 1941, Jandarmeria a înregistrat, alături de forțele armate, primele pierderi. Sediul Legiunii de Jandarmi Constanța a fost bombardat de aviația sovietică, iar în urma acestui raid au rezultat 26 de morți și 8 răniți. În aceeași zi, tot în urma unui bombardament al aviației sovietice
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
acestui raid au rezultat 26 de morți și 8 răniți. În aceeași zi, tot în urma unui bombardament al aviației sovietice, Legiunea de Jandarmi Botoșani a înregistrat 1 mort și 12 răniți. La numai o zi de la tragicul eveniment de la Constanța, Jandarmeria a înființat primul lagăr de prizonieri ruși din România în cazarma Centrului de Instrucție nr. 2 Jandarmi Găiești. În urma luptelor din zona orașului Cernăuți, trupele rusești au fost înfrânte și s-au retras din oraș. Primii care au pășit în
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]