7,384 matches
-
judicativ originar capătă sens toate elementele logos-ului formal; ceea ce înseamnă că toate caracteristicile dictaturii judicativului, multe dintre ele așezate deja într-o ordine a de-constituirii acesteia, dar și unitatea lor ca dictatură a judicativului ca atare, se vor lămuri prin reducția judicativă la timp. De altfel, aceste caracteristici nu pot fi primare, originare, față de unitatea judicativului, căreia îi corespunde un orizont de mișcare a gândului, rostirii, făptuirii, dominat de timp, pentru că toate "durează" (capătă durată) în el. Fiecare caracteristică
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
gândirii și făptuirii omenești și operant, încă, numai în măsura în care timpul îl constituie pe el însuși ca un "corp în carne și oase", timpul pierzându-și astfel "poziția" obiectuală în favoarea celei propriu-zis operaționale, "active". Desigur, termenii formulelor din urmă se vor lămuri pe măsură ce reducția judicativă și cea non-judicativă ale dictaturii judicativului vor fi operate ca atare. Se cuvine a mai face, totuși, o observație pe această temă: "forma" pe care o va îmbrăca reducția non-judicativă ar trebui să fie aceea a unei
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
intenționalități" și că o onorează pe aceasta, căpătând valori, fiind interpretați. Există însă diferențe notabile între funcțiunile logice asigurate de termenul S și cele asigurate de termenul P; ei reprezintă "poziții logice" diferite în judecată. Dar toate acestea se pot lămuri numai după o firească încadrare a lor în unitatea judecății și după ce sensul lor în judecată este reconstruit în așa fel încât identitatea lor să apară bine cumpănită în orizontul acestei unități, deja operaționale (cu înseși pozițiile logice constituite). Judecata
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
orizontul în care ele se află, fiecare "lucrează" în sensul acestei funcții proprii. De exemplu, timpul în-ființează, trecându-se pe sine din originaritatea ca atare, pe care am tot numit-o, în ordinea constituirii, "ființă", dar pe care nu am lămurit-o încă, fiindcă sensul funcției și lucrării ei nu s-a făcut prezent, în ființare determinată; iar această mișcare este neîncetată. Însăși în-ființarea capătă o direcție, de vreme ce primul său act este îndreptat către un subiect; dar un subiect care este
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acesta pentru a relua înaintarea pe o cale plină de urme, dar încă nedesfășurată în vreun fel în fața noastră, pentru că încă nu i-a fost deschis orizontul constituirii. Subiectul logic poartă cu sine o determinare judicativă este o "poziție" logică -, lămurită mai devreme, și aceasta este esențială pentru ființarea sa și, în consecință, pentru ipostaza temporală (durata) pe care o reprezintă: el este substrat și participă la un aspect al judecății (cel formal) caracterizat prin faptul de a fi posibil și
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ființărilor, pe care timpul le constituie, în-ființându-le, identificându-se cu fiecare în parte. Timpul, așadar, constituie subiectul; el îl face să fie obiect judicativ, adică poziție "logică", altfel spus, să participe la unitatea unei judecăți. Timpul este, însă, cum am lămurit, însuși subiectul, apoi însuși subiectul logic; dar el fiind tot una cu ființarea, însă, dacă se poate spune așa, fiind în cea mai mare măsură tot una cu ființarea conștientă este judecata în unitatea sa operațional-obiectuală, este judicativul, ca "timp
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
omului. De altfel, chiar dacă ar fi astfel, tot n-am ieși din "logica" aceasta a timpului tot una cu ființarea (cu ființarea cutare), mai bine spus, cu ființarea conștientă și, totodată, cu logos-ul, cu ființa. Desigur, aceste identități trebuie lămurite în mișcarea reducției judicative. Însă judecata are printre elementele sale formale și predicatul logic. Acesta, până la un punct, are același regim "temporal" ca și subiectul logic. Ceea ce au diferit a fost deja evidențiat, cel puțin din perspectivă funcțională; dar a
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
că elementele din structura judecății care nu sunt "obiectele" constituite ca subiect și predicat (verbul, cuantorii, alte determinări ale termenilor) corespund, obiectual, unei intuiții speciale, numită de el "intuiție categorială". Heidegger, de asemenea, angaja o veritabilă "analitică existențială" pentru a lămuri poziția lui "este", care nu trebuie asociată doar funcției de copulă, ci și statutului său propriu-zis existențial, legat de "destinul ființei". Dar ce operații mai angajează judecata, atâta vreme cât ea se arată, în primă instanță, drept "formă" a gândirii, rostul ei
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
filosofie, a fost întotdeauna însoțită de o tematizare propriu-zis ontologică; așadar s-au aflat în atenția filosofului și teme despre ființă și ființare, despre diferența dintre acestea, despre relația lor etc. Nu este întâmplătoare, desigur, această situație. Acum o putem lămuri, ținând seama de faptul că timpul este "originea non-originară" (a priori "universal" în orizont "istoric") a dictaturii judicativului. Filosofia, urmărind întotdeauna ceea-ce-este-originar, ceea ce este anterior și constituie ceea ce urmează, adică a priori-ul, se ocupă, desigur, și cu timpul; de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cercetări vor fi ele însele evaluate în cele ce urmează, tematizând problema modalităților de gândire, rostire și făptuire proprii ideologiei. 5.2. Reluarea reducției judicative pornind de la fenomenul celei de-a doua timporizări. Părtinire, ordonare și autorizare ideologică A fost lămurit în contextul reducției judicative faptul că a doua timporizare se răsfrânge asupra tuturor elementelor judecății și că acest fenomen este hotărâtor pentru saltul de la judecată la judicativ. Dar tocmai pentru că saltul în cauză nu are doar un aspect tehnic-constitutiv, reprezentat
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lucru nu este posibil oricum, ci numai cu condiția ca timporizarea secundă să fie, în fapt (dar paradoxal!), prima și să o condiționeze pe cealaltă; sau măcar să reprezinte, într-un sens strict formal, "impulsul" primei timporizări. Acest fenomen va fi lămurit în cele ce urmează. Oricum, structura-formă care cuprinde cele trei acte părtinirea, ordonarea și autorizarea cuprinde constrângător tot ce ține de gândirea, rostirea și făptuirea umană; și tocmai pentru că forma, idea (gr.) este gândită și rostită, întrucâtva și făptuită, ea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
că sunt acceptate ca având un anumit sens expresii de felul: "este fără ființă", "nu este fără ființă", "fără ființă fiind", "este ființă", "nu este ființă" etc. Diferența ontologică evocată mai devreme ne ajută, într-o oarecare măsură, în a lămuri astfel de expresii, sau cel puțin în a înțelege cum sunt ele posibile ca formule "bine formate" ale rostirii judicative. Ea propune o distincție între ființă și ființare, dar ființa exprimă un maximum de constituire obiectuală care nu poate fi
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
reguli, adică ceva ce corespunde "individualului-universal" care nu este un substrat pregătit să primească fel de fel de "determinații ale generalului", constituie ființa. Individualul-universal, ființa, adică, păstrează, cum vedem, sensurile "ontologice" (numite astfel după ființa însăși; acest fapt va fi lămurit mai departe), nu, în mod direct, pe cele logice. Cumva, ființa susține, prin sensurile sale, "poziția" subiectului (și sensurile logice asociate acesteia). Ea pare a concentra tot ce a căpătat semnificație până acum, de-a lungul reducției judicative, de vreme ce "poziția
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
exercițiul justificator al unei gândiri care capătă autonomie față toate celelalte elemente ale unei unități de viață. În felul acesta, ni se dezvăluie nu încă posibilitatea unei de-constituiri propriu-zise a dictaturii judicativului, cât o cale de urmat pentru a lămuri statutul regulativității judicative, adică a unui aspect al dictaturii judicativului care s-a aflat continuu în zona izvoarelor acesteia și care poate păstra și, desigur, evidenția, în anumite condiții, ceea-ce-poate-fi non-judicativul. Neîndoielnic, sensurile pe care reducția judicativă ni le-a
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
unei "teorii a elementelor", în diferență de o "metodologie", pentru că aceasta din urmă nu mai este posibilă, din anumite motive, în contextul precizat). 101 CRP, II, p. 101. 102 Toți acești termeni: paralogism, antinomie, ideal, regulativ, aparență etc. vor fi lămuriți în partea a doua din această prezentare a analiticii și dialecticii transcendentale kantiene. 103 CRP, II; (1994) p. 274. 104 Cf. CRP, partea finală a Analiticii transcendentale, Apendice: Despre amfibolia conceptelor reflecției care rezultă din confundarea folosirii empirice a intelectului
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
așa cum rezultă din intenția de enumerare a documentelor :"însoțită de următoarele documente". Prin modificarea adusă de pct. 19 al art. I din ORDINUL nr. 17 din 28 ianuarie 2009 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 66 din 4 februarie 2009, se lămurește faptul că legiuitorul ar fi avut intenția anterior să modifice doar partea introductivă și nu întreg alin. (7) al art. 24. Secțiunea 3 Îmbunătățirea calității și igienei laptelui de vacă destinat procesării pentru atingerea standardelor de calitate din Uniunea Europeană Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184414_a_185743]
-
de câștigat. Relevând o plăcere, ca de șezătoare, a istorisirii, suita narativă Din povestirile unui vânător de lupi (1912), cam simpluță altminteri, e înviorată de buna intuiție a sufletului infantil. Povestind, autorul își exercită pornirea de a instrui, de a lămuri pe cei înțeleniți în neștiință. Și, totodată, de a tâlcui întâmplările pe care se apucă să le depene. Copilăria, cu ingenuitățile și șăgălniciile ei, este evocată în volumul Zori de iulie (1912) cu un surâs cât duios, cât amuzat (Din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
furculiță de fier albă, 1 cântar englezesc, 1 pereche "pirostroae", 1 poloboc de murat "curechi" și altele, printre care 4 "pestelce" (șorțuri). Reținem deci că masa cuprindea și carne, iar numărul mare de ustensile de prelucrat carnea ne face să lămurim că alimentația era una similară cu aceea de la azilurile și ospiciile timpului. De altfel, în documentele timpului și în protestele unor umaniști, uneori vehemente, nu ne amintim să fi întâlnit lamentări asupra alimentației din ospicii. Am văzut că la Neamț
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
înroși, a se însănătoși, a se însenina, a se întări, a se înteți, a se întrema, a se întuneca (cerul), a se învechi, a se învineți, a se jerpeli, a se juli, a se jupui, a se lăbărța, a se lămuri, a se lichefia, a se limpezi, a se lovi, a se lumina, a se luxa, a se magnetiza, a se majora, a se materializa, a se maturiza, a se măcina, a se mări, a se metamorfoza, a se micșora, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de pe scaune se jupoaie după o lună de folosire tranz.: Ion jupoaie pielea de pe scaune part. jupuit, -ă nom. jupuirea, jupuitul A SE LĂBĂRȚA Hainele se lăbărțează tranz.: Ion își lăbărțează hainele part. lăbărțat, -ă nom. lăbărțarea, lăbărțatul A SE LĂMURI Statutul lui Ion se lămurește cu trecerea timpului tranz.: Ion lămurește problema part. lămurit, -ă nom. lămurirea, lămuritul A SE LICHEFIA Gazul metan se lichefiază tranz.: Microorganismele lichefiază depozitele de grăsimi part. lichefiat, -ă nom. lichefierea A SE LIMPEZI Vinul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
o lună de folosire tranz.: Ion jupoaie pielea de pe scaune part. jupuit, -ă nom. jupuirea, jupuitul A SE LĂBĂRȚA Hainele se lăbărțează tranz.: Ion își lăbărțează hainele part. lăbărțat, -ă nom. lăbărțarea, lăbărțatul A SE LĂMURI Statutul lui Ion se lămurește cu trecerea timpului tranz.: Ion lămurește problema part. lămurit, -ă nom. lămurirea, lămuritul A SE LICHEFIA Gazul metan se lichefiază tranz.: Microorganismele lichefiază depozitele de grăsimi part. lichefiat, -ă nom. lichefierea A SE LIMPEZI Vinul se limpezește la câteva zile
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
jupoaie pielea de pe scaune part. jupuit, -ă nom. jupuirea, jupuitul A SE LĂBĂRȚA Hainele se lăbărțează tranz.: Ion își lăbărțează hainele part. lăbărțat, -ă nom. lăbărțarea, lăbărțatul A SE LĂMURI Statutul lui Ion se lămurește cu trecerea timpului tranz.: Ion lămurește problema part. lămurit, -ă nom. lămurirea, lămuritul A SE LICHEFIA Gazul metan se lichefiază tranz.: Microorganismele lichefiază depozitele de grăsimi part. lichefiat, -ă nom. lichefierea A SE LIMPEZI Vinul se limpezește la câteva zile de la cules tranz.: Ion limpezește rufele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
îndelungatul război al condeielor, al muncitorilor cu tiparul, al cronicarilor și preoților cărturari, al poeților și predicatorilor, care timp de peste 300 de ani (de la Mihai Viteazul - n. ns., I. A.) au frământat necontenit sufletul neamului, l-au trezit, l-au lămurit prin scrisul lor [...], accentuând cu neîntreruptă stăruință că moldovenii și muntenii și ardelenii, fiind de aceeași origine, formează un singur neam”. Marii noștri geografi au procedat la descrierea și caracterizarea acestui teritoriu, precizând, fără nici o urmă de revizionism, că statul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Ucrainei asupra teritoriului cuprins între Prut și Nistru, cel puțin motivele pentru care guvernul Republicii ar vrea - așa cum o spune fără ambiguități în nota sa nr. 2928 - să încorporeze Basarabia la Ucraina chiar acordându-i o autonomie cu care Basarabia, lămurită prin propria sa existență, n-ar avea ce face, pentru că ea n-a uitat nici promisiunile de autonomie deplină și întreagă ce i s-au făcut în 1812, nici autonomia atât de redusă și mai degrabă de formă ce i
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
justiției. Dosarul acestui proces este, cu începere de azi, deschis oricui: instrucția orală, depunerile martorilor, documentele, corpurile delicte, rechizitoriul, ca și pledoariile sunt la dispoziția tuturor cercetărilor. Justiția a încheiat misiunea și guvernul poate vorbi fără nici o stânjenire pentru a lămuri Parlamentul. Și nu numai Parlamentul; anumite interese au denaturat, sistematic, în ultimul timp, faptele în legătură cu acest proces, căutând să deformeze adevărul. Pentru susținerea unei anumite teze și pentru utilitatea unei anumite cauze, s-au făurit, pe de-a întregul, versiuni
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]