7,900 matches
-
niciodată în familiile noastre. După aceea, Aglae își văzu de treabă și, solidară cu orice se făcea în familia ei, pe cât de ostilă față de ce se petrecea la alții, începu să îngîne teoriile Aurichii. Aceasta găsi de cuviință să ceară lămuriri la preot și, cum îi era rușine de părintele oficiant, apelă la popa Țuică, pe care-l convocă la biserică pentru mărturisire. Era frig, afară ningea și biserica era rece. Popa Țuică își târâia pașii pe lespezi, stârnind ecouri haotice
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
1390. În noul document al tratatului se pune ca principal motiv al învoielii nu numai iubirea prietenească, ci și o legătură existentă de înrudire prin sânge între cei doi regenți, dar istoria nu ne dă despre aceasta din urmă nici o lămurire mai deaproape; ba chiar despre vro legătură pe cale nelegitimă, care s-ar cam potrivi cu feliul de trai al lui Mircea, nu ne putem pronunța din cauza lipsei de date. Supărarea lui Wladislaw pe Ungaria și legătura sa cu Mircea răsărise
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
damental a unor speții de drame și caractere principiul tempoului. Tot o așa relațiune are și gestul (Gebarde) ce zugrăvește, a cărui lege nu se poate înțelege daca nu anticipăm diferite stări ale sufletului și nu [le] (atragem) întrebuințăm spre lămurire. În dezvoltare însuși cine știe daca poate fi un moment care să poată fi priceput complect fără de-a avea nevoie într-un înțeles oarecare de anticiparea unei trepte mai nalte. Căci și aci, ca în orce dezvoltare științifică, treapta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
este aceasta. O mare parte, și poate cea mai mare, a ocupației rațiunii noastre consistă în disecțiunea noțiunilor ce le-avem despre obiecte. Această ocupație ni dă o mulțime de cunoștințe cari, deși nu sânt alta nimic decât explicări sau lămuriri a acelora ce erau cuprinse deja în noțiunile noastre (deși într-un mod confuz încă), totuși se prețuiesc cel puțin după formă ca niște cunoștințe nouă, deși după materia sau conținutul lor ele nu lărgesc noțiunile ce le avusem, ci
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
propedeutica la sistemul rațiunei pure. O asemenea [cercetare] n-ar trebui să se numească o doctrină, ci numai o critică a rațiunei pure, și folosul ei în privința speculației n-ar fi în realitate decât negativ, nu spre întinderea, ci spre lămurirea rațiunei noastre, spre-a o feri de erori, ceea ce-i un câștig destul de mare. Orice cunoștință a noastră care se ocupă nu cu obiectele, ci cu maniera și modul nostru de-a cunoaște obiectele, cu noțiunile noastre apriorice despre obiecte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
avea o realitate obiectivă, care aicea n-are loc defel, exceptat cazul daca această realitate se ia-n sens empiric, adică daca obiectul însuși e privit ca un fenomen: drept care să se recapituleze notița de mai sus a capitolului întîi. LĂMURIRE Împrotiva acestei teorii, care atestă realitatea empirică a timpului, contestă însă cea absolută și transcendentală, ni s-a făcut din partea unor oameni pătrunzători o obiecție în mod așa de unanim încît conclud dintr-asta că trebuie să se fi iscat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cuget e ocupat ceva mai mult decât numai facultatea de-a cugeta, și anume inteligența, și fiindcă ace[a]sta, ca o facultate de cunoștință căreia-i obstă a se referi la obiecte, are tot pe atâta nevoie de o lămurire a putinței unei asemenea referiri; de aceea vom trebui să cumpănim izvoarele subiective cari formează baza apriorică pentru posibilitatea experienței nu după constituția lor empirică, ci după cea transcendentală. Dacă fiecare reprezentație singulară ar fi străină de oricare alta, izolată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se creadă că pricep sub aceasta ceea ce se numește în genere physica generalis și care este mai mult o matematică decât o filozofie a naturei. Căci metafizica se deosebește cu totul de matematică și nici poate să ni deie atâtea lămuriri și priviri lărgitoare ca aceasta; este însă totuși însemnată în privirea criticei cunoștințelor intelectuale aplicînde asupra naturei, în lipsa acestei critice însuși matematicii, urmând unor noțiuni numite comune, dar în faptă metafizice, au îngreuiat pe nesimțite fizica cu ipoteze cari ar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a Întîmplat cu Hinton? — L-am eliberat, muștruluit bine și Îngrozit de sergentul Wendell White. — Da, dar ce voiai de la el? — Flăcău, tu ai secretele tale extraprofesionale, iar eu le am pe ale mele. O să avem curînd o ședință de lămurire. ACȚIONEAZĂ! — Nu. Voiam doar să știu cum stăm amîndoi cu cazul Nite Owl. Acum! — Edmund Exley, flăcău. Amîndoi sîntem În etapa Exley. — Poftim?... Speriat de moarte. — Edmund Jennings Exley. De la Crăciunul Însîngerat omul ăsta e pentru tine un raison d
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Ed Își scoase blocnotesul. — Miller Stanton ne-a spus o parte din lucrurile esențiale. Patchett și Dieterling erau parteneri cînd au avut loc crimele Atherton și tu știi că Îl Învinuiesc pe Mertens pentru ele. Continuă. Dacă am nevoie de lămuriri, Îți spun. Timmy spuse: — Bine. Dacă nu știai, fotografiile trucate cu cerneală sînt similare cu rănile victimelor din cazul Atherton. Pierce nu știa cînd a văzut albumele. Cred că doar polițiștii au văzut fotografiile de la dosarul cazului. Nu știa nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
de astă dată spre istorie, gîndindu-ne la clipa când vom fi chemați la Judecata de Apoi a culturii universale. Să sperăm că Dumnezeul culturii ne va chema laolaltă cu celelalte țări din Europa. G. L. JURNALUL DE LA PĂLTINIȘ 1977 - 1981 LĂMURIRE Paginile ce urmează pot fi înțelese drept un model laic al tipului de căutare care se petrece pe baza unei prealabile găsiri. Însă pentru ca o asemenea căutare și o asemenea găsire să poată avea loc este nevoie de un sistem
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
din nou la Păltiniș, cu Noica și, de astă dată, și cu Andrei. Același tren de 945, același Relu Cioran aducîndu-i lui Noica în gară la Sibiu bunda și căciula, apoi trecerea cu autobuzul prin Rășinari către Păltiniș, cu aceleași lămuriri și ghidaje, adresate de astă dată lui Andrei - îmi amintesc că pe același drum, acum câteva luni, l-am invocat, întrebîndu-ne cum va arăta după Germania -, totul s-a repetat pentru a pregăti din timp reântâlnirea cea bună cu un
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în șase zile, traducând câte douăzeci de pagini dactilo pe zi!), iar Sorel, pe lângă Parmenide al lui Platon, lucrează zilele astea la câteva pagini de prefață. Ni le va citi la sfârșit. Miercuri, 21 ianuarie 1981 Mă apropii de sfârșitul Lămuririlor preliminare la Phaidros; am terminat de scris paragrafele privitoare la "autenticitate", la "perioada compunerii dialogului" și la "personaje". Îmi rămân doar notele la text. Literatură imensă, din care nu am la dispoziție decât o mică parte. Tot ce pot face
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în joc bunătatea proastă. Binefăcătorul sfârșește cu scoaterea carului din noroi și cu ratarea Ființei. Era însă vorba de bilanțul săptămînii: Sorel a făcut deci prefața la Logica autorității a lui Bochenski și a tradus din Parmenide. Gabi a scris Lămuririle preliminare la Phaidros, iar eu am terminat Interpretarea la Phaidon. Am pornit, cu Phaidon, de la această idee: în timp ce presocraticii au toți un perì physeos, Platon obține, primul, un perì psychés: o ridicare a lui anima la animus, spun eu, a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de ușurare când lovitura care părea să întîrzie se va face în cele din urmă simțită. Ea o va transforma în ceea ce își dorise din capul locului să fie: o victimă fericită. CUPRINS ÎN LOC DE PREFAȚĂ 5 JURNALUL DE LA PĂLTINIȘ 17 LĂMURIRE 19 21 martie - 24 martie 1977 21 2 octombrie - 12 octombrie 1977 33 12 noiembrie - 19 noiembrie 1978 51 11 decembrie - 28 decembrie 1978 65 17 februarie - 25 februarie 1979 81 27 septembrie - 5 octombrie 1979 105 21 ianuarie - 26
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
am aflat în ultima clipă că trebuie să vorbesc și a trebuit să le scriu pe drum, în avion." Uimirea mea ia acum chipul unei tăceri pioase. Par că mai vreau să spun ceva, că mai vreau să cer o lămurire pentru a înțelege cât de cât miracolul, dar în ultima clipă mă răzgândesc ― cum se pot scrie niște pagini atât de elaborate și sensibile în avion? ― și mă retrag la locul meu, înfrînt, copleșit, îndreptîndu-mi iarăși trunchiul și coborând în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de trădător. Cei o sută de invitați se perindau prin fața lor, arhitectul la modă cu soția lui, o Susan puțin mai ștearsă, era fericit cînd Îi auzea că Întreabă cine e artistul care a făcut casa de cristal, le dădea lămuriri, nu avea destulă sticlă ca să facă atîtea case de cristal: ce era Facultatea de Arhitectură, o porcărie, ce era vocația și ce erau principiile și soția lui știa să se poarte și astfel, gata să dea explicații cînd i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
oglinjoare de argint, foarte mică. — Din pricina numărului ăsta a avut scandal cu Comitetul de femei al municipiului, comentă Vlăjganul. — Animalule, Îi zise Santiago, zîmbind. Cucoanele alea care vor să le pedepsească pe fetele noastre... Dar Vlăjganul Își Întrerupse glumeața sa lămurire, fiindcă În clipa aceea orchestra se opri din cîntat și deodată bateristul ocupă Întreaga scenă, cățărîndu-se pe toba cea mare, nu altceva, mîngîind-o ca o maimuță care desface o banană uriașă și anunțînd cu trei lovituri joase și sonore, cîteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
a manipula opinia publică ? Mai grav, însă, mi se pare ca un președinte ANAT să se întrebe, deloc retoric: “Ce-o fi în Bucovina de vin atât de mulți turiști ?”. Necunoaștere, rea-credință, tupeu cu accente grotești, interese oculte ? Sucevenii așteaptă lămuriri din partea doamnei președinte ANAT, odată cu scuzele ce se impun a fi adresate tuturor bucovinenilor. De altfel, doamna președinte a primit deja o invitație oficială de a vizita acest ținut magic al mănăstirilor, Bucovina, pe care sperăm să o onoreze cât
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
După mărturia prietenului său Ollănescu-Ascanio - traducătorul lui Horațiu căruia dramaturgul i-a cerut să compună notița biobibliografică din deschiderea piesei Fântâna Blanduziei -, Alecsandri recita cu ușurință din Eneida. Textul piesei este însoțit de numeroase note redactate de autor care aduc lămuriri privitoare la istoria, geografia, instituțiile, obiceiurile, gastronomia, mentalitățile, mitologia, religia, superstițiile, sărbătorile, arhitectura și literatura vechii Rome. Astfel de precizări nu mai însoțesc și piesa Ovidiu, ceea ce nu înseamnă că documentarea autorului ar fi fost mai puțin riguroasă. Corespondența lui
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
încearcă. Supune-te încercărilor trimise de ei (I 1). Cu experiența catastrofelor trecute, Oedip rămâne însă neîncrezător în promisiunea actuală a salvării din partea celor care i-au pricinuit toate vechile nenorociri, căci presimte că îl vor face să plătească scump lămuririle lor : mi-e teamă de prețul pe care mi-l vor cere zeii pentru a răspunde la întrebarea mea (I 1). El nădăjduiește să întâlnească un trecător în stare să-i arate drumul pentru a nu mai fi silit să
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
a păstrat vreo scrisoare în care dramaturgul să fi răspuns comentariilor și sugestiilor formulate de prietenul său. Un articol teoretic al lui Radu Stanca din 1960, Tra gedia și modalitatea ei scenică în perspectiva actualității , oferă însă o serie de lămuriri referitoare la felul cum înțelegea autorul modernizarea unui gen literar consacrat de antici. Spre deosebire de Tudor Vianu, care, în Estetica sa din 1934, înscria tragedia între speciile desuete, alături de epopee, epistolă didactică sau satiră, Radu Stanca este convins de vitalitatea acestei
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
pe altul, personajele refuzând cu obstinație să comunice și astfel să se salveze (scena 14). Când Ifigenia încearcă să afle de ce și de unde au venit în Taurida străinii desemnați să-i devină victime, Oreste refuză cu brutalitate să-i dea lămuriri : Nu trebuie să știi tu. Nu te privește pe tine. La observația ei că e păcat de familia și mai ales de sora lui - în caz că aceasta există -, dat fiind că el urmează să moară, tânărul se arată dornic să încheie
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
anunțată ca o lovitură de teatru (I, p. 352). Aflat sub imperiul emoției, generalul declară că cel mai bine-i acasă, femeia pare doar intrigată de prezența soțului când locul eroilor este-n istorie (I, p. 353). Ea îi oferă lămuriri cu privire la scena uciderii lui. În urma plecării bărbaților în război, singura resursă a țării a fost povestea născocită de trei tineri pletoși și dornici de faimă care au ridicat primele tragedii pe seama cadavrului suveranului : Nu a mai rămas nimic de exploatat
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Dintr-o dată, însoțit de o ceată de tineri înarmați, a dat buzna Tarquinius (I, p. 26). Uneori, la solicitarea celor aflați în preajmă, chiar protagoniștii își expun isprăvile, fapte consemnate de istoricul latin. Astfel, Brutus este rugat să-i dea lămuriri tânărului neinformat cu privire la delegația de la Delfi : Câte n-ai putea să-i povestești, de pildă, despre Delphi, despre Pythia... când ai făcut călătoria aceea faimoasă (I, p. 27). Cel în cauză spune cum a depus pe altar un ciomag cu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]