12,849 matches
-
-și taie sfârcul și să-l arunce-n flăcări. „Acum, bodogăni ea, aș vrea să știu și eu cum vor dovedi tovarășii că am semnat....“ Astfel că la Întoarcerea lui Nicanor acasă, pactul cu Anticristul fusese mistuit de foc. ... Se luminase de mult de ziuă. O lună străvezie ca vălul de pe fața unui mort atârna deasupra Râpei Roșii, unde oamenii duceau animalele secerate de molime și tot felul de gunoaie. Mașa o privi cu teamă prin deschizătura ușii: „Cine știe ce nenorociri mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
cunoscut? Îl Întrebă ea cu o jumătate de glas. - L-am cunoscut. Povestea lui este extrem de interesantă, iar imaginea s-a intersectat cu cea de-aici... Dacă timpul n-ar fi Întârziat ți-aș povesti-o... - Dar abia s-a luminat de ziuă. - S-a luminat de mult, spuse oaspetele. Trebuie să plec. - Credeam, spuse nu știu de ce Mașa, că dumneavoastră călătoriți pe Întuneric și că lumina zilei nu vă prea priește... Oaspetele surâse cu tristețe. - Lumina voastră pentru mine-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
o jumătate de glas. - L-am cunoscut. Povestea lui este extrem de interesantă, iar imaginea s-a intersectat cu cea de-aici... Dacă timpul n-ar fi Întârziat ți-aș povesti-o... - Dar abia s-a luminat de ziuă. - S-a luminat de mult, spuse oaspetele. Trebuie să plec. - Credeam, spuse nu știu de ce Mașa, că dumneavoastră călătoriți pe Întuneric și că lumina zilei nu vă prea priește... Oaspetele surâse cu tristețe. - Lumina voastră pentru mine-i Întuneric. De aceea mă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
mereu În dimensiuni, șobolănița se făcu nevăzută În aceeași gaură din care ieșise ceva mai Înainte. Ippolit mai bău două borcane de Royal, tot pipăind grivele În mână și așteptând ca animalul să se ivească din nou. Între timp, se lumina de ziuă, portul Începu să se anime și Subotin ieși din depozit să ia un pic de aer, ca să-și revină În simțiri. Răcoarea de afară Își făcu Într-adevăr efectul. Privind fluviul larg ce se unduia lin În stânga și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
gândească prea mult și, propietarul de terenuri desfăcu o mică servietă din care scoase oferind constructorului douăzeci mii dollars. „Pentru Început - preciză el. Iar pe măsură ce lucrul Înaintează, voi onora restul. Hai, bate palma...!!” Pus În fața faptului Împlinit, Tony Pavone se lumină la față În timp ce introducea banii În buzunar. „Când putem merge să vedem terenul?” „Desigur mâine, interveni anteprenorul. Biletele de avion au fost cumpărate În prealabil, eventual mai putem achiziționa unul, mai preciză el privind semnificativ la Atena. O mică dar
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
totuși era derulat cu sala plină deoarece alte recente creații cinematografice nu se mai aducea, filmele vechi erau prezentate publicului În reluare. Gică Popescu făcu un tur de orizont, privind În toate direcțiile. La un moment dat, fața i se lumină de bucurie, Îndreptându-se către un bărbat ce venea spre el. Acesta avea ochelari de vedere, părul oarecum cărund dovadă a celor patruzeci de ani iar configurația corpului Îl prezenta ca pe un sportiv al timpului trecut. Cu aceași fața
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de bucurie, Îndreptându-se către un bărbat ce venea spre el. Acesta avea ochelari de vedere, părul oarecum cărund dovadă a celor patruzeci de ani iar configurația corpului Îl prezenta ca pe un sportiv al timpului trecut. Cu aceași fața luminată la vederea persoanei așteptate, Gică Popescu făcu prezentările. „Dragă Paulică, dă-mi voie să ți-l przezint pe domnul inginer Tony Pavone. Cu acest prilej doresc să-ți fac o confesie. Apsolut toți tehnicienii tăi la un loc, nu valorează
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
mâinilor...!” „Nemaipomenit...!” - Îl ironiză Lct.Col.Tudose Ion. „Domnul „Hoț”, are tupeu, nu mai Încape discuție. Nu ceri să te servim și cu o cafea...?” Câteva momente anchetatorul Îl Înfruntă cu o privire suficient de aspră, apoi fața i se lumină și-l Încurajă glăsuind. „Chiar, dece să-l ținem legat...? Să i se desfacă cătușele...” Buga Nicolae Își frecă mâinile rostind. „Mulțumesc, domnule colonel...” „Uite vezi...” Îl apostrofă anchetatorul. „Noi putem fi Înțelegători cu acei ce ne ajută În munca
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
numai la costum probabil confecționat la “Casa de Modă”, de o eleganță desăvârșită și Împărțea la toată lumea țigări americane de parcă creșteau În grădina lui măsa...! Acum Îți aduci aminte...?” “Desigur, Îmi revine În memorie eleganța sufletească a acelui delegat...!” - se lumină femeia la față. “De fiecare dată când ridica marfă, Îmi oferea o garoafă și-mi plasa discret două pachete de țigări americane. Să-i de-a Dumnezeu sănătate. Țigările primite În dar, le ofeream doctorilor În vederea consultației medicale a celor
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
se dumiri unde se află. Îi era teamă să mai facă un pas să nu aibă vreo neplăcută surpriză. Se frecă la ochi, Încercând să pătrundă cu privirea Întunericul Încăperii. Fu necesare alte câteva secunte ca să realizeze totuși: Încăperea era luminată de un bec atârnat Într-o parte a peretelui și care oferea o lumină destul de palidă. Pardoseala Încăperii din ciment avea crăpături și pete de grăsimi ori de alte ingrediente, În timp ce Întreaga Încăpere nu puteai afla o bancă ori ceva
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
unde omul era socotit sclavul Dictatorului Suprem Nicolae Ceaușescu și-a slugilor acestuia ce rodeau oasele dela masa stăpânului...! Nu mai trecu mult timp după miezul nopții și, arestul temporar se umpluse până la refuz, În timp ce lumina singurului electric bec ce lumina difuz Încăperea, făcea ca În penumbră capetele arestaților să fie diforme, fantomatice. Arestul de o noapte se dovedi neâcăpător pentru ce-i peste trei sute de noi locatari ai Închisorii ce fuseseră aduși În timpul nopții, colectați din toate aresturile milițiilor capitalei
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
plac acești gardieni, luară cu asalt deținuții Încăperii Înjurând, mai mult lovind cu bastoanele de cauciuc urlând cât Îi țineu bojocii. „Se aude bă, nefericiților...? Traistele la verificare...!” Fură mânați dela spate precum vitele Într-o cameră alăturată oarecum mai luminată de un puternic electric bec, fiind obligați să răstoarne traistele În mijlocul Încăperii pentru a se verifica conținutul. Într-o hărmălaie și o Înghesuială dincolo de orice imaginație, sărmanii executară ordinul golind traistele cu iluzorii speranțe de a mai căpăta unele alimente
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
penetenciar. Terminând pledoria, gardianul aprinse prin vizetă ușii de intrare În arestul preventiv o țigară ca În secundele următoare sute de țigări să fie aprinse dela prima, arestații fumând cu așa o pasiune Încât În curând anemicul electric bec ce lumina destul de neconvingător Încăperea deveni inutil...! Puțin mai târziu, În momentul când fură Încolonați pentru a merge În sala de judecată miroseau a fum, de parcă cineva Îi așezase de vii la afumat...! Flancați doi câte doi legați În cătușe,Întreg convoiul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
suspenda-ți În culmea incredibilului...!! Cât era ziua de mare colindau acest pitoresc oraș așezat În inima Bavariei, căutând să Înregistreze tot ce vedeau. Vitrinele magazinelor nu erau echipate cu obloane de oțel pentru a proteja obiectele expuse, ele erau luminate multi color de o așa manieră Încât efectiv, nu mai știai care vitrină s’o admiri...!! Adeseori, Atena de mână cu Tony Pavone uitau de mănâncare dar cu toată foamea preferau să beneficieze din plin de adevăratul, miracol german. La
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cu pretenție alegând din grămadă mirosul care i se părea mai potrivit, Încercând s’o atragă și pe Atena să se delecteze gratis, Însă fata efectiv jenată,de fiecare dată refuza. Tot minunându-se de curățenia orașului, de vitrinele magazinelor luminate În cursul nopții, Tony Pavone fu de părere. „Dacă În Germania, țară ce a fost aproape total distrusă de război, putem afla o asemenea frumusețe ei bine atunci, ce putem vedea În America...? În mod sigur, străzile vor fi garnisite
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Chiar de erau insultați, Îndurerați, undeva sângerând, neexprimând pe larg nici o mânie, nici strigând de tristețe, ci traducând durerea din inimă În observații delicate, chiar pătrunzătoare. Particule În vântul strălucitor, zvârlite spre centrul orașului, acționau ca șmirghelul pe față. Soarele lumina de parcă nu exista moarte. Vreme de un Întreg minut, În timp ce autobuzul se apropia, Împroșcând aer, fu așa. Apoi domnul Sammler se urcă, ducându-se ca un bun cetățean În spate, sperând că nu urma să fie Împins mai departe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
făcând concesii În fața fragilității unui bătrân și a tensiunii situației. Se gândi: tipul este un gentleman. Lăsându-și capul În jos În cușca de metal antifonată, la adăpostul pânzei perforate izolatoare, Sammler cedă Îndemnului oriental: „Fie ca soarele să vă lumineze chipul. Să vă aleagă din mulțime (imaginându-și hindușii adunați mereu În mulțimi: ca mările invadate de bancuri de pești) mulți ani de-acum Înainte“. Sammler era hotărât ca Shula să nu facă rău nimănui altcuiva În afara lui Însuși. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
era gata să creadă că ar putea avea un efect de dezmeticire asupra speciei, În acel moment extrem de tulburată. Violența putea să scadă, ideile mărețe puteau să-și recapete importanța. O dată ridicați deasupra condițiilor telurice. Rolls-ul avea un bar arătos; luminat de un mic bec În interiorul decorat cu oglinzi. Wallace Îi oferi bătrânului alcool sau un Seven-Up, dar nu voia nimic. Încadrând umbrela Între genunchii Înalți, trecea În revistă o seamă de fapte. Călătoriile În spațiu erau posibile datorită colaborării dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
respectabilul chirurg și soția lui casnică crescuseră doi copii și se jucaseră badminton pe acea plăcută pajiște. În 1947, ca refugiat, Sammler fusese uimit să-i vadă cu ce poftă se jucau - adulți cu rachete și fluturași. Pajiștea era acum luminată de lună, care i se părea lui Sammler proaspăt rasă; pietrișul, fin, alb, mic, scrâșnea plăcut sub roți. Ulmii erau groși, bătrâni - mai bătrâni decât vârstele tuturor Grunerilor adunate laolaltă. Ochi de sălbăticiuni se iveau În lumina farurilor sau străluceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Sammler lăsă lama jos, se opri pentru o clipă și se uită lung la sine În oglindă, fața mică, uscată, „tăbăcită“ fiindu-i năpădită de un val puternic de culoare. Până și ochiul stâng, umflat, opac, de guvid i se lumină oarecum. Unde se duseseră toți? Deschise ușa și ascultă. Nu se auzea nimic. Ieși În grădină. Mașina doctorului Lal nu mai era acolo. Se uită În garaj și acesta era gol. Dispăruseră, fugiseră! O găsi pe Shula În bucătărie. — Au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
fi unul dintre evreii ăia care-și sacrifică ani întregi din viață ca să analizeze un singur fragment din Talmud. E întotdeauna un spectacol s-o privești. E așa de plăpândă zilele astea și totuși, când începe să vorbească, i se luminează ochii și parcă se face mai înaltă! Câteodată se întristează și apar lacrimi. Dar nu cred că vorbitul îi face rău. De fapt, cred că îi face chiar bine. Nu e nimeni altcineva căruia Sheba să-i poată povesti lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
spate. Jina o cunoștea de nouă ani, o văzuse supraponderală și dependentă de pastile de slăbit, mămoșind copiii altor oameni și pretinzând că n-o deranja să stea singură acasă. Dar niciodată n-o mai văzuse așa. Cu ochii căprui luminați până la nuanța chihlimbarului. Mirosind a fericire. Eu o fac, a anunțat Mary. Mike a așezat shish kebab-ul, care deja începuse să se răcească, pe masă. Poftim ? O să mă dau cu barca pe Salmon. Super ! a explodat Danny. Mamă, dacă tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
unei fetițe. Ploaia a continuat să cadă până când noaptea s-a instalat pe deplin, apoi, dintr-o dată, s-a oprit. Norii au fugit în goană către est, ca și când s-ar fi temut de frig. Cerul până atunci negru s-a luminat într-un spectacol magnific - era ca un planetariu cu plafon prietenos spuzit de stele. Jina le-a găsit pe boltă Taurus și Auriga, constelațiile de toamnă, dar pe Cassiopeia, care se afla în cel mai înalt punct. A mai descoperit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
n-au fost decât câteva secunde. Au stat așa, la distanță de-un pas, amândoi pledând pentru o cauză în care nu credeau până la capăt, amândoi susținând ceea ce nu puteau să îndure. Au rămas pe loc până când cerul s-a luminat devenind cenușiu. Umerii lui Zach s-au lăsat în jos și-atunci, disperată, Jina a știut că ieșise câștigătoare. Aș putea să-l aduc pe Danny aici verile, a spus ea. O să-i ia ceva ca să accepte ideea că, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
îmi răcorească gândul. Leagănă-mă, leagănă... Caierul tu scarmănă, Răsucește firul vieții Pe cărarea dimineții. Spune-mi iar poveștile Până răsar zorile, Alintă-mă cu-n sărut Să nu pot să te mai uit! Leagănă-mă, leagănă... Gândurile-mi vindecă, Luminează crucea nopții, Alungă norii tristeții! Leagănă-mă, leagănă... Toarce timpul iernile Toarce timpul în fuioare Printre stele călătoare, Norii-și plâng ninsorile Peste toate zările. Toarce timpul fir de lacrimi Peste câmpul plin de patimi; Cărările se sfârșesc, Sub zăpezi
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]