KorAP: Find »[drukola/base=masiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...288 289 290 ...454 >

11,339 matches

Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472

mondial de aur, Statele Unite au mai răscumpărat și cea mai mare parte a titlurilor americane pe care le posedau europenii și au împrumutat 10 miliarde de dolari țărilor beligerante. De acum înainte americanii vor fi cei care vor face investiții masive în țările nou create, mai ales în America Latină. Desigur, imperiile coloniale ale puterilor învingătoare au ieșit aparent fără pierderi din primul conflict mondial, Franța și Regatul Unit și-au rotunjit chiar substanțial posesiunile obținînd de la Societatea Națiunilor încredințarea prin "mandat

Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
acele țări europene a căror economie se bazează pe schimburile comerciale: este cazul Regatului Unit și al Germaniei. Dar mai ales reducerea creditului internațional al cărui volum se micșorează la jumătate în cursul celor doi ani de după crah și retragerea masivă a capitalurilor americane investite în Europa vor accelera procesul ilc propagare a crizei. Țările germanice, care din 1924 au beneficiat mai mult decît altele de creditele americane, sînt cele care suferă cel mai repede și cel mai intens. Prima este

Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
de piețele sale de desfacere externe. Din 1929 în 1931, producția a scăzut deja cu 30 % iar vînzările externe s-au redus la jumătate. Balanța devine deficitară, ceea ce provoacă o pierdere mare în aur și mari dificultăți monetare. În urma retragerilor masive de capital american și a falimentului băncii Kredit Anstalt, unde erau plasate numeroase fonduri britanice, băncile apelează la Banca Angliei, care, pentru a salva lira, trebuie la rîndul ei să ceară ajutorul lui Federal Reserve Board American și al Băncii

Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
toate, în ajunul crizei, cel mai influențat era deja Partidul Național Socialist Muncitoresc German (PNSMG)22 a lui Adolf Hitler. Deci criza va servi brusc drept trambulină acestor adversari ai Republicii. În Germania, ea a fost deosebit de violentă din cauza retragerii masive a capitalurilor americane și a supra-cchipării industriale pe care tocmai acestea au făcut-o posibilă. Ea a avut mai ales consecințe sociale catastrofale. În 1932, erau 6 milioane de oameni la care trebuie să adăugăm 8 milioane de oameni parțiali

Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
al doilea război mondial, Europa pare să fie în plin declin. Chiar dacă Conferința de la Yalta nu a fost o "împărțire a lumii", raportul de forțe duce la o divizare a continentului. Acesta este aproape distrus: pierderile umane, distrugerile materiale, scăderea masivă a producției, prăbușirea financiară, criza morală cauzată de masacrele războiului și de genocid i-au zdruncinat din temelii valorile și fundamentele pe care-și sprijinea puterea. În această situație dificilă, începuturile războiului rece sapă o prăpastie între cele două Europe

Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
suferit pagube considerabile, dar au fost salvate rapid de Statele Unite. Germania în schimb suportă în 1945 efectele conjugate ale ocupației, al distrugerilor recente, ale jafurilor înfăptuite de ruși, ale lipsei de mînă de lucru și de materii prime, ale exodului masiv al populației sosite din fostele provincii orientale. Inflația, foameta, piața neagră, pericolul epidemiilor fac aici ravagii ca și în Austria. În centrul continentului european se instalează astfel un adevărat haos. Bilanțul moral al conflictului este tot atît de dezastruos. Primul

Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
Albă. Cu toate acestea, "noul aspect diplomatic" adoptat de administrația republicană va consista doar într-un containment intensificat, aplicat mai ales în Orientul Mijlociu unde rușii încep să-și bage nasul, și completat cu o nouă doctrină strategică numită a "represaliilor masive". De acum înainte, un atac comunist împotriva oricărei țări va provoca o ripostă nucleară imediată, putîndu-se interveni în orice punct al blocului socialist, în această perspectivă, Europa se situează în avanposturi, protejată desigur de "umbrela nucleară" americană, dar riscînd distrugerea

Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
oarecare măsură Elveția, a căror creștere industrială este evidentă, trei țări intră în această categorie din motive diverse. Mai întîi Republica Federală Germană care are toate atuurile și pe deasupra și cel care îi este atribuit ca și Italiei de ajutorul masiv al Statelor Unite și care nu se confruntă cu problemele legate de decolonizare: un puternic consens social, o monedă puternică și atractivă pentru capitalurile străine, o rețea bancară de o mare eficacitate, și venituri fără egal în CEE datorită stăpînirii axei

Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
context de revoltă muncitorească pe care sindicalismul clasic face mari eforturi să o canalizeze. Explicația acestui fenomen constă în consecințele pe care recentele schimbări produse în societatea italiană le au asupra celor două categorii implicate. Pe de o parte prezența masivă pe băncile universităților a generației baby boom a provocat în Italia o blocare mai puternică decît în țările unde dezvoltarea economică s-a realizat mai încet și în mod puțin anarhic dar și frustrări profunde în rîndurile unei populații de

Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
începînd din 1934 și unele dintre cerințele împotriva "comuniștilor corecți și ai șefilor militari considerați dușmani ai poporului". El mai denunță unele după altele "cultul personalității", folosirea sistematică a abuzului de putere, a terorii, incompetența "mareșalissimului" în pregătirea războiului, deportările masive ale unor populații întregi, intransigența în legăturile cu celelalte state socialiste și se încheie cu concluzia necesității de a "aplica în totalitate principiile leniniste despre democrația socialistă". Altfel spus, greșelile și crimele lui Stalin sînt prezentate ca o îndepărtare de la

Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
latente, într-o situație de criză. Dezvoltarea accelerată și generalizată a determinat într-adevăr țările industrializate să crească cumpărările de materii prime, deci să provoace o creștere a cursurilor și aceasta chiar în momentul cînd seceta din Sahel și achiziționarea masivă de cereale de către Uniunea Sovietică duceau la o creștere importantă a prețurilor agricole. Pentru a frîna starea economică amenințată de inflație, guvernele au adoptat politici deflaționiste care au contribuit la răsturnarea situației. Șocul petrolului din 1973-1974 va juca în acest

Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
navele, siderurgie care suferă de lipsă de modernizare și restructurare și sînt lovite în plin de concurența Japoniei și a "noilor țări industrializate" din Asia. Comerțul internațional dă înapoi, falimentele se înmulțesc iar numeroase întreprinderi sînt obligate să facă concedieri masive inclusiv cele din ramurile care rămîn subvenționate, ca industria de automobile și aeronautică. Șomajul este manifestarea "clasică" cea mai concretă a crizei, dar și cea mai periculoasă pentru echilibrul societăților europene. Între 1973 și 1983, 15 milioane de locuri de

Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
deciziei supreme. Se înțelege că această "regionalizare" a Europei, nevoită să joace un rol de mîna a doua în momentul în care era amenințată cu denuclearizarea (în sensul că în momentul parității strategice și a "răspunsului flexibil", eventualitatea unei riposte masive a Statelor Unite în cazul unui atac sovietic devenea cu totul ipotetică) nu avea nimic care să-i poată entuziasma pe partenerii occidentali ai Republicii imperiale și să-i facă să accepte proiectul lui Kissinger. Cu excepția olandezului Joseph Luns, secretarul general

Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
categoriilor mijlocii sau modeste către promovare și către principiul "egalității șanselor", iar în democrațiile populare de orientările egalitariste ale puterilor comuniste. Acesta s-a manifestat peste tot printr-o creștere fără precedent a efectivelor nivelului secundar și printr-o pătrundere masivă a tinerilor în universități, unde, în treizeci de ani, înmulțirea cu 10, 20 sau 30 a numărului studenților în funcție de țară, a pus și pune încă mari probleme de spațiu de încadrare, de metode și de finalitate a învățămîntului sau chiar

Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
întreprinderi industriale și financiare, regulă care în multe privințe s-a aplicat în sudul Italiei sau în Europa de Est unde proiectele urbanistice și arhitectonice erau subordonate direcțiilor partidului. Așa încît, în majoritatea statelor din Europa Occidentală, după o perioadă de reconstrucție masivă în care au coexistat aspectele bune cu cele mai puțin bune, a urmat o adevărată confuzie urbanistică: imobile stereotipizate, orașe-dormitoare prost amplasate față de locul de muncă sau de cel în care se petrece timpul liber și degradate rapid, zone "renovate

Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760

e ca o divină cupolă unde stelele o luminează (ne place să credem că acolo se află și steaua fiecăruia dintre noi), pentru Prometeu stânca de care era înlănțuit era sub cerul Caucazului. Legendele create de populațiile de la poalele versanților masivi au lăsat imaginea uriașului încătușat, din Kuban până în Armenia acesta era reprezentat de Amirani (izbitor prin asemănarea cu Prometeul grecilor). Acest Amirani, așa cum ne este înfățișat de caucazieni (georgieni, armeni, azeri, ceceni ș.a.) este eroul cu nimic mai prejos decât

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444

vorbindu-se de un loisir frenetic. Ritmul loisir-ului, opinează unii analiști, pare mai epuizant decît ritmul muncii! Dar mass-culture (sau "a treia cultură"), ca echivalent cultural al societății de masă înseamnă "a doua colonizare" (Edgar Morin). Pornită ca un masiv curent în S.U.A. ea s-a aclimatizat pretutindeni și prin industrializarea spiritului, prin introducerea vieții particulare în circuitul comercial creează "o ciudată noosferă". Ea, nota același Edgar Morin (în 1962!) tinde să corodeze celelalte culturi, cărora li se adaugă; am

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
90. În capitolul 6 explic cum pot fi folosite instrumentele de lucru ale studiilor culturale în critica producțiilor legate de "Războiul din Golf" pentru a oferi o citire critică și a ajuta la explicarea efectelor sale asupra publicului și a masivului sprijin obținut. În ultima decadă, cultura media a jucat un rol crescînd în alegerile politice, în luptele politice și în legitimarea sistemului politic. Evenimente media globale precum Războiul din Golf au demonstrat eficacitatea armelor americane și a hegemoniei puterii militare

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
Războiului Rece. După al doilea Război Mondial, țările comuniste și cele capitaliste au început cursa pentru cucerirea puterii economice, politice și militare. Forțele din ambele blocuri au promovat Războiul Rece și războiul efectiv, fapt ce a avut drept rezultat militarizarea masivă, dar și un conflict mascat sau deschis între surogatele oferite de aceste superputeri. Instituții militare monstruoase create de ambele părți și armele de distrugere în masă au indus tensiune și teamă în epocă, în care tehnocrații și demagogii cinici au

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
în care o ideologie conservatoare poate încorpora figuri și modalități prin care neutralizează și chiar inversează conotațiile originale. Filmul mai încorporează discursuri și imagini radicale îndreptate împotriva statului, căci adevăratul dușman al lui Rambo este "mașinăria guvernamentală, cu tehnologia sa masivă, regulamente nesfîrșite și motivații politice venale. Rambo este nonconformistul antibirocrat care se opune statului, noul activist individualist" (Berman, 1984: 145). Așadar, Rambo este un erou-suplinitor, un reprezentant al spiritului întreprinzător care arată cum reușește ideologia Reagan să asimileze figuri contraculturale

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
voi încerca să arăt că există o legătură între anxietățile sociale și hegemonia conservatoare și voi susține că aceste fenomene se află chiar într-o strînsă legătură. Deceniul 8 a însemnat o perioadă de accentuată luptă de clasă și o masivă redistribuire a bogăției dinspre clasa muncitoare și clasa de mijloc spre cei foarte bogați, o perioadă marcată de teama de șomaj, de o mișcare decadentă și de criză pentru clasa muncitoare 4. În vreme ce, în anii '70 s-a remarcat un

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
drogurile și atitudinea misogină, alți interpreți contestă aceste intervenții problematice, folosindu-și muzica pentru articularea unor valori și opinii politice cu totul diferite. Deși au existat interpreți de rap și în anii '70, stilul a fost conștientizat, căpătînd o popularitate masivă, abia în anii '80. Anii '80 au constituit o perioadă de declin în ceea ce privește condițiile de viață ale negrilor, datorată unei administrații conservatoare care a sărăcit și mai mult pe cei săraci, îmbogățindu-i și mai mult pe bogați, care a

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
început imediat să-și construiască acordul general pentru intervenția militară, apoi să lanseze soluția militară la rezolvarea crizei respective, iar principalele mijloace de informare în masă s-au dovedit a fi niște complici ascultători. Cînd administrația Bush a trimis trupe masive să se desfășoare în regiune, principalele mijloace de comunicare în masă au salutat aceste acțiuni și au devenit un mijloc subtil de mobilizare a sprijinului pentru politica SUA. Săptămîni în șir, în media s-au ridicat doar cîteva voci contra

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
că postul ABC, în emisiunea "Prima zi în direct" nu a folosit niciodată fotografii făcute prin satelit orașului Kuweit ocupat la începutul lui septembrie. Achiziționate de ABC de la agenția comercială rusă prin satelit Soyez-Karta, fotografiile trebuiau să arate prezența unei masive concentrări de trupe irakiene în Kuweit, dar nu au dezvăluit nici pe departe numărul mare de trupe stabilit de administrația Bush. ABC a refuzat să mai folosească aceste fotografii, iar Heller a determinat ziarul ei să achiziționeze fotografiile despre Kuweit

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
americane în Arabia Saudită. Militanții pentru pace și presa fără orientare politică au adus argumente contra acțiunii de concentrare a trupelor militare și au pledat pentru trimiterea în regiune a unei formațiuni însărcinată cu menținerea păcii în zonă, decît a unei masive forțe militare americane, dar această poziție nu a avut nici un răsunet în principalele mijloace media (FAIR, Press Release, ianuarie 1991). Mai mult, liderii Partidului Democrat nu au mai criticat concentrările de forță armată, iar presa a ajuns să nu mai

Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]