8,023 matches
-
să nu ne implicăm în situații riscante, de natură politică. Numai de a o căuta pe Linda cea răpită de teroriști nu ne ardea nouă atunci, dar reclamația trebuia rezolvată într-un fel sau altul, deși nouă nu prea ne mirosea a răpire conform spuselor mătușei fetei. În acele perioade mulți plecaseră de la domiciliul lor, luați de valul așa zisei libertăți și dorințe anarhiste, aventură sau rătăcire, prin cărările amorului liber. Mulți dintre aceștia nu mai dăduseră semne de existență. Am
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
fi drept un fapt divers sau normal. După venirea lui Nelu de la Brăila, gazda a urmărit când se adună toți patru și a cerut să participe și dânsa la o discuție interesantă, unde a fost acceptată cu plăcere,deși Gelu mirosise ceva care nu-i era pe plac. Nana Maria, a dat în vileag toată isprava celor doi, cu lux de amănute pe ore și minute, respectiv ora când a venit și plecat dimineața, domnișoara Mariana. Aceasta îmi povestise Gelu, care
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
simțim jenă atunci când privim o persoană aflată în încurcătură și că avem trăiri similare atunci când urmărim pe cineva care simte vină, poftă sau scârbă. Când participanții la experiment urmăreau cum cineva își schimba expresia feței din cauză că inhalase o substanță care mirosea urât, creierul acestora reacționa ca și cum subiecții înșiși ar fi trăit senzațiile olfactive respective.44 Aceste imitări și simulări se petrec rapid și involuntar, ceea ce înseamnă că e foarte posibil să aibă loc înainte să devenim conștienți de ele. Răspundem automat
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
update-uri ne interesează (desigur, nu toate) pentru că vor besc despre oameni pe care îi cunoaștem sau care ne sunt cumva familiari (desigur, nu toți, dar cine v-a pus să acceptați necunoscuți în lista de prieteni?). Lauda de sine chiar miroase-a bine Erik Qualman vorbește în Socialnomics despre comportamentul de tip „braggadocian“ favorizat de social media. Termenul vine de la Braggadocchio, numele unui personaj plin de sine din poe mul epic The Faerie Queene, de Edmund Spenser, publicat la 1590. În
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
părea să aibă treabă, totuși mi-l închipuiam în tot felul de situații lubrice, în pat (câteodată, când tocmai plecase de acasă și lăsase ușa deschisă ca să i se facă curățenie în odaie, intram să-i contemplu așternutul răscolit și mirosind încă a trup de bărbat), luând imaginar locul uneia dintre partenerele plăsmuite de fantezia mea deșănțată. Mătușă-mea Virginia îl ținea în pensiune („cost“, „vipt“), împreună cu alte două-trei persoane ce veneau din oraș, cărora în bunătatea-i nesocotită le servea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de dispreț. Majoritatea erau copii de țărani sau din rândurile ceferiștilor din apropiatul Teiuș, important nod de cale ferată (și unii, și alții făceau naveta ca să urmeze cursurile la Aiud). Mizerabil (sau doar rudimentar) îmbrăcați, mi se păreau murdari (unii miroseau îngrozitor a transpirație, ceea ce îmi producea greață la orele de educație fizică în sală) și, în general, erau de o vulgaritate pentru mine scandaloasă. Limbajul părinților mei a fost întotdeauna de o decență simplă, naturală, cuviincios burgheză și orice vocabular
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mele, să stau la o pen siune modestă pe malul unui lac, să am cu mine două cărți și ceva dulciuri. Îmi amintesc că pe la 16 ani ieșeam vara în grădină, stă team la umbra unui păr și priveam norii. Mirosea a fructe, a soare și a iarbă. Citeam Bacovia și Somerset Maugham. În cei 22 de ani de când muncesc am avut ocazia doar de vreo patru ori să mă odihnesc câteva zile. În concedii văruiam sau spălam covoare, prășeam în
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
foarte pioasă, care se opunea acestei primejdioase inovații. Susținea că odinioară unei persoane de bună condiție nu i-ar fi trecut niciodată prin cap să-și plătească medicul. Spunea, protestând împotriva prisosului de lenjerie de corp la femei: „Treaba asta miroase a femeie parvenită; noi, cele de la Curte, nu aveam decât două cămăși: le înlocuiam când se rupeau; ne îmbrăcam în rochii de mătase, nu aveam aerul unor grizete, ca domnișoarele acestea de acum.“ Doamna Suard, care locuia pe rue Royale
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
să fac soției o surpriză nemaipomenită cu asemenea chilipir. Ea trebăluia în bucătărie în timp ce eu scoteam tiptil carnea și o așezam pe masă într-o poziție cât mai atrăgătoare ... așteptând "pieptos" laudele cuvenite. Dar ... dezastru. Ea o privește lung ... o miroase cu neîncredere și vine cu verdictul "ne-pri-ce-pu-tu-le, tu nu vezi că e carne de oaie ... și încă veche că miroase de la o poștă" (?!). Nu mi s-a apreciat nici buna intenție ... ba, întrucât nu putea fi oferită nici unor necăjiți ... am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
așezam pe masă într-o poziție cât mai atrăgătoare ... așteptând "pieptos" laudele cuvenite. Dar ... dezastru. Ea o privește lung ... o miroase cu neîncredere și vine cu verdictul "ne-pri-ce-pu-tu-le, tu nu vezi că e carne de oaie ... și încă veche că miroase de la o poștă" (?!). Nu mi s-a apreciat nici buna intenție ... ba, întrucât nu putea fi oferită nici unor necăjiți ... am primit umilitoarea sarcină de a o duce la câinii de pe maidanul din piața Sturzoaei. Au fost desigur multe alte situații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
artizanat și de agricultură. La țigănești, o vizitam pe Maica Epraxia, o bătrână călugăriță care ne primea cu ouă fierte din belșug și-mi dăruia plante frumos mirositoare pe care le cultiva în micuța ei grădină. Primăvara, sătucul din preajma mânăstirii mirosea frumos a mușețel, care creștea în tufe dese prin șanțuri. Mușețelul se combina cu tămâia din biserică și cu mirosul de mâl din lac, căci - ca orice mânăstire ortodoxă - avea și aceasta un lac, vestigiu al timpului când se pescuia
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
mult mai generală despre valoarea propriei poezii. „În poezia mea veți intra ca-ntr-un sat de munte; veți vedea întâi ‹‹neobișnuitul››. Veți remarca frumusețea sălbatică a locurilor, iarna veți simți în nări miros de lupi și de fum; vara miros de fân și de rășină- totul îmbibat cu ceva ce aduce a sudoare și a pământ - pământ adânc. Veți prvii luna mare, familiară și apropiată de pe cerul nostru nefiresc de senin, veți asculta toate poveștile cu stafii și strigoi, precum și
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
prăvălește tăvălugul războiului, apoi își proiectează umbra terifiantă anii de secetă. Oamenii sunt însă plini de vitalitate, într-o luptă surdă cu viața. Vorbind despre satul natal, Labiș va conchide mai târziu: „Lumea aceasta a noastră e viguroasă și tare, miroase a sudoare și-a sânge, a balegă de bou și-a balegă de urs, a fuste și a chiote besmetice seara pe dealuri...” Pe acest fond de vitalitate se încrustează filonul folcloric. Pe tiparul imaginii pe care i-o oferea
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
bis) Prinde pe Bujor între hoți băgat. Căpitanul Drepți! Un pas să nu mișcați, căci sunteți toți arestați. Haiducii cântă Moartea ne vine dar nu ne pasă Moartea haiducă este mult frumoasă Jurăm, jurăm, cu toți ca să murim! Căpitanul Ih! Miroase la mine un mic jambon de friptură, dus la Vodă în gură; Măi, haiduce, înarmat pe aici pe unde ai intrat, lângă ceată te-ai oprit și te-ai pus pe tălmăcit, spune-n grabă cine ești cu ce nume
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
se pupe la șezut, căci atunci, când va fi mare, va întoarce dosul celui care l-a pupat acolo. Copilului de țâțâ să nu i se șteargă gura cu cărpe de la fundul lui deoarece, când va fi mare, îi va mirosi tare gura. La un copil nu i se întărește moalele capului până nu va zice: Piatră! Din banii ce se câștigă la botez, să se cumpere o căldare, ca să trăiască mult copilul. Când copilul se scaldă pentru prima oară de la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
interpretare generică, în care grupul nominal nehotărît nu face referire la un individ, ci la o clasă: " Un consumator trebuie întotdeauna să fie neîncrezător". Cînd există o interpretare generică, grupul nominal poate fi reluat de pronumele asta. O mașină, asta miroase urît, asta poluează, asta ucide. Atunci de ce continuăm să le fabricăm?54 Publicitate Volvo Nu este surprinzător faptul că un GN (grup nominal) cu articol nehotărît poate să primească cele două interpretări, specifică și generică. Granița dintre ele nu este
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
și în intensitatea cu care se manifestă; - aderență exagerată pentru rutine și ritualuri proprii; - comportament motor stereotip și repetitiv, cu fluturarea mâinilor, rotarea lor și a întregului corp;preocupare pentru joc stereotip și părți ale obiectelor, sau cu obiecte nefuncționale;miroase, atinge cu limba, sau ascultă zgomotul obiectelor. Această simptomatologie nu poate fi atribuită altor tulburări pervazive sau întârzierii de dezvoltare mentală cu tulburări asociate emoționale sau de comportament și nici cu tulburările de limbaj date de stările socio-emoționale asociate sau
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
prin mișcări stereotipe frecvente precum “fâlfâitul mâinilor”, “țopăit”, “mers pe vârfuri”, “legănat”. Cei mai mulți dintre ei au: un grad crescut de hiperactivitate motorie; gesturi, atitudini, mișcări faciale sau posturi, stereotipe pe care le poate menține un timp îndelungat; examinează obiectele străine mirosindu-le sau atingându-le cu limba, pipăindule structura; ascultând zgomotul pe care îl fac și par uneori fascinați de ceea ce descoperă; pot repeta în mod stereotip diferite sunete fără valoare de comunicare sunete pe care le pot înlocui cu altele
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
abțină să vorbească despre aceasta la muncă sau în mediile sociale (D. Papalia, S. Wendkos-Olds, 1986, p. 317). Cultura în care trăim tratează această problemă ca pe una ce ține de igienă, alimentând preocupările fetelor de a rămâne curate si mirosind plăcut și nu se preocupă de feminitatea lor. Cum se poate stimula atitudinea pozitivă față de acest subiect? Încurajând discuțiile pe această temă încă de când încep să se dezvolte sânii și să crească părul pubian, spunându-le fetelor că își pot
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
bis) Prinde pe Bujor între hoți băgat. Căpitanul Drepți! Un pas să nu mișcați, căci sunteți toți arestați. Haiducii cântă Moartea ne vine dar nu ne pasă Moartea haiducă este mult frumoasă Jurăm, jurăm, cu toți ca să murim! Căpitanul Ih! Miroase la mine un mic jambon de friptură, dus la Vodă în gură; Măi, haiduce, înarmat pe aici pe unde ai intrat, lângă ceată te-ai oprit și te-ai pus pe tălmăcit, spune-n grabă cine ești cu ce nume
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
se pupe la șezut, căci atunci, când va fi mare, va întoarce dosul celui care l-a pupat acolo. Copilului de țâțâ să nu i se șteargă gura cu cărpe de la fundul lui deoarece, când va fi mare, îi va mirosi tare gura. La un copil nu i se întărește moalele capului până nu va zice: Piatră! Din banii ce se câștigă la botez, să se cumpere o căldare, ca să trăiască mult copilul. Când copilul se scaldă pentru prima oară de la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
a mai putut revedea munții cei dragi. Ostașul vârstnic a fost repartizat la muncă de birou. Tocmai transporta niște acte cu colegii, când, după trecerea frontierei, camionul s-a răsturnat. Maderspach nu se așezase în cabina șoferului - aerul de acolo mirosea urât (spunea el), și călătorea întotdeauna pe platforma camionului. Peste el au căzut toate actele și i-au rupt coastele. A fost dus la spitalul din Debrețin (Debrecen), numai că - cel puțin așa știa familia- coastele rupte i-au perforat
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
să le folosești astfel încât să genereze în mintea telespectatorilor imaginea cât mai exactă a evenimentelor pe care le aduci la cunoștința lor. Folosește cuvintele care descriu ceea ce vezi, folosește-te de simțurile tale când este cazul, spune-le oamenilor cum miroase scena unui incendiu stins cu puțin timp în urmă sau explică-le concret care este vizibilitatea pe un drum învăluit în ceață. Înlocuiește cuvintele care nu transmit nimic cu vorbe concrete, palpabile, cu putere de evocare. În loc să spui un monument
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
multe detalii, folosește-ți tot arsenalul de cunoștințe și simțuri pentru a contura o imagine cât mai exactă a evenimentelor. Spunând simțuri, mă refer la senzațiile tale din acele momente, cu mențiunea că a spune ce vezi, ce auzi, ce miroși nu înseamnă să încalci punctul 3 și să te lansezi în speculații personale. Prezintă-le telespectatorilor lucruri pe care ei nu le pot vedea la televizor, dar pe care tu le simți și care oferă informații suplimentare importante. Explică-le
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
destul de puțin la pericol și trăiești în febra evenimentelor. Abia când analizezi retrospectiv ajungi să vezi că a fost periculos. Dar acolo... nu mi s-a părut așa de rău. Atâta timp cât radiațiile nu se văd, nu se simt, nu se miros, eu m-am simțit ok acolo pentru că n-am simțit pericolul concret. Deplasările din Afghanistan sau Irak au fost mult mai dure din punctul ăsta de vedere și țineți cont că eu n-am fost ca alți jurnaliști în mijlocul luptelor
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]