8,110 matches
-
și cu o diferență apreciabilă Între gradul de cultură al bărbaților și femeilor, iarăși o trăsătură tipică de tradiționalism: 70,4% bărbați știutori de carte, Însă doar 31% femei, cea mai accentuată disproporție din tot spațiul românesc). Slaba angajare În modernitate a permis supraviețuirea unui folclor extrem de viu, Oltenia oferind una dintre cele mai dense și mai originale variante de artă populară românească. De aici, din munții Olteniei, a plecat În lume Constantin Brâncuși; el avea să revoluționeze sculptura modernă, În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
istoric; În prezent, sub acest nume se cuprinde o regiune mai largă, În partea ei apuseană aflată În afara munților și având un caracter mai puțin tradițional și mai pronunțat urban. Habitatul rural și un mod de viață puțin atins de modernitate se păstrau mai bine În Maramureș ca oriunde În România (și Încă se mai păstrează, În ciuda industrializării și a urbanizării). Există o mulțime de elemente specifice: costumul, dansul, arta religioasă și populară, Îndeosebi meșteșugul cioplitului În lemn... Sunt faimoase porțile
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Câteva decenii mai târziu, aveau să scrie cu caractere latine, să se Îmbrace europenește și să vorbească franțuzește! O asemenea „schimbare la față“ pretinde o explicație. Doi factori au jucat un rol esențial: modernizarea și ideologia națională. Singurul model al modernității era cel occidental. Îl aplicase mai Înainte Rusia, Îl va aplica și Turcia, și chiar Îndepărtata Japonie. Tot o creație occidentală este și națiunea. Ideea unei națiuni române și a unui stat național românesc Însemna detașarea românilor de masa ortodoxă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
destul de semnificative, mai puțin sensibile la Început — În faza uniformizatoare a stalinismului —, dar tot mai pronunțate cu trecerea vremii. România a fost candidată pentru varianta cea mai proastă de comunism.<endnote id="2"/> Și-au spus cuvântul insuficienta angajare În modernitate și lipsa În profunzime a unei culturi democratice. Masa informă de „oameni ai muncii“, ruptă de orice tradiție, a putut fi ușor „reeducată“ și stăpânită. Singura instituție care s-ar mai fi putut opune statului era Biserica. Dar România nu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de dimensiuni modeste. Acum, urma să devină o țară de orășeni, cu mari industrii și cu construcții monumentale. Dincolo de nebunia individuală, proiectul ceaușist a corespuns și unei dorințe mai largi de depășire a României patriarhale. A fost un pariu cu modernitatea, Însă un pariu extravagant și, În cele din urmă, ratat. Gheorghiu-Dej concentrase puterea Într-o manieră relativ discretă (ca lider al partidului, iar din 1961 și ca președinte al Consiliului de Stat — președinția „colegială“ a României). Faptul că una dintre
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
A fost comunismul o soluție de modernizare? Acesta i-a fost scopul, Însă rezultatele s-au dovedit În bună măsură perverse, deloc În spiritul timpului. Numărul muncitorilor industriali a crescut enorm; dar acesta deja nu mai e un semn de modernitate; a fost cândva. Oameni cu diplome universitare sunt astăzi neînchipuit mai mulți decât În România precomunistă. Au fost Însă pregătiți pentru o societate Închisă și pentru proiecte dintre care multe nu mai au astăzi valoare (abuzul de inginerie și de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
necontestat. În Transilvania, ceva mai apropiată de Occident, și geografic, dar și ca sensibilitate, alegerile au fost câștigate de Emil Constantinescu. Iliescu a câștigat Însă În Muntenia și, masiv, În Moldova (provincia cea mai săracă și mai puțin angrenată În modernitate). Harta scrutinului prezidențial marca destul de net frontiera dinainte de 1918 dintre România și Austro-Ungaria: Constantinescu spre vest, Iliescu spre est! La București, scorul a fost aproape egal, cu un ușor avantaj al lui Iliescu. El pierduse Însă categoriile dinamice ale electoratului
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Occidentului. Dar astăzi se află și mai În urmă, cu mult mai În urmă. În timp ce Occidentul s-a modernizat rapid și În profunzime În ultima jumătate de secol, comunismul a lăsat În urma lui neașteptat de multe zone abia atinse de modernitate, În ciuda intensului său program de industrializare (sau poate tocmai din pricina acestui program, din care a rezultat o industrie artificială, incapabilă să tragă după sine Întreaga societate). Electrificarea completă a țării a fost proclamată obiectiv prioritar (și, firește, Îndeplinită cu succes
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Ceea ce nu Înseamnă că nu s-au Înmulțit În România computerele și — mai ales! — telefoanele mobile. În vreme ce unii români se luminează Încă la lampa cu gaz, alții navighează pe Internet. România pare făcută din bucăți distincte: amestec de tradiționalism, de modernitate de secol XIX, de modernitate comunistă și de postmodernitate. Altminteri, țara dispune de un nivel de educație și de o intelectualitate care se prezintă ceva mai bine decât condițiile materiale ale societății. De aici, tot felul de frustrări și chiar
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
s-au Înmulțit În România computerele și — mai ales! — telefoanele mobile. În vreme ce unii români se luminează Încă la lampa cu gaz, alții navighează pe Internet. România pare făcută din bucăți distincte: amestec de tradiționalism, de modernitate de secol XIX, de modernitate comunistă și de postmodernitate. Altminteri, țara dispune de un nivel de educație și de o intelectualitate care se prezintă ceva mai bine decât condițiile materiale ale societății. De aici, tot felul de frustrări și chiar o doză de disperare. Te
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Îi deosebește net de variantele occidentale de fascism (nazismul și fascismul italian s-au manifestat cu totul independent și chiar ostil față de Biserică). Antisemitismul Îi apropie de nazism, dar este antisemitismul specific al unei societăți tradiționale, care refuză fermentul de modernitate reprezentat de evrei (și În genere de elementul străin). țărmuri Îndepărtate Nu am menționat Încă Anglia și cultura britanică printre țările și culturile care au Însemnat ceva pentru România. Aceasta deoarece Anglia a rămas multă vreme pentru români o insulă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
al pământului“ și al esențelor elementare (pe care de altfel romantismul german nu le contrazicea câtuși de puțin). El trăiește cufundat Într-un soi de atemporalitate, aproape dizolvându-se În cosmos, În natură și Într-o istorie imobilă, impermeabilă la modernitate. Este naționalist și „reacționar“ (În toate sensurile, inclusiv politic). Unele dintre versurile lui, dar mai cu seamă articolele politice (a fost redactor la ziarul conservator Timpul, unde a promovat Însă mai puțin ideologia conservatoare cât propria lui ideologie) exprimă refuzul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Este naționalist și „reacționar“ (În toate sensurile, inclusiv politic). Unele dintre versurile lui, dar mai cu seamă articolele politice (a fost redactor la ziarul conservator Timpul, unde a promovat Însă mai puțin ideologia conservatoare cât propria lui ideologie) exprimă refuzul modernității și teama de străini. Eminescu visa la o Românie ancestrală și eternă. A scris fără Încetare, dar Își cizela la nesfârșit fiecare vers, așa Încât poeziile se succedă În nenumărate variante, rămase În manuscris. Opera publicată se rezumă la un unic
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
el nu poate fi desprins de mediul pe care l-a zugrăvit, privindu-l și lucid, din afară, dar și cu Înțelegere, din interior. În felul lui, Caragiale ilustra teza maioresciană a „formelor fără fond“. Românii se jucau de-a modernitatea, pe care nu aveau intenția să o aplice În formele ei rigide apusene. Privită cu severitate, România putea să pară neserioasă. S-au reținut vorbele indignate ale lui Raymond Poincaré, un domn foarte serios, viitor președinte al Franței: „Domnilor — a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Eroii lui Caragiale sunt din specia celor care Îl scoteau din sărite pe Poincaré. Scriitorul este un colecționar sârguincios al slăbiciunilor omenești, prezente pretutindeni, dar apărând cu relief sporit În dezechilibrata societate românească aflată În zona nesigură dintre tradiție și modernitate. Opera lui Caragiale, complexă, oferă și o dimensiune mai puțin veselă, chiar tragică, Însă nota dominantă, ca și receptarea curentă, se află În registrul ironiei și umorului. Umorul rezultă, În primul rând, din contrastul dintre aparență și esență, universal fără
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
multiplele disfuncționalități făceau și mai fac din România un loc privilegiat al absurdului, așa cum apare Încă din schițele lui Caragiale. Caragiale-Urmuz- Ionescu, filiația este logică. În al doilea rând, România tradițională oferea, prin arhaismul său folcloric, o importantă sursă de modernitate artistică, exploatată de Brâncuși. Și, În sfârșit, ponderea evreilor În avangarda literară și artistică este iarăși un fapt; ei aduceau propriile lor tradiții, inclusiv un folclor specific, impregnat de umor și absurd, și totodată o atitudine de nonconformism și de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și artistică este iarăși un fapt; ei aduceau propriile lor tradiții, inclusiv un folclor specific, impregnat de umor și absurd, și totodată o atitudine de nonconformism și de răzvrătire. Din toate acestea a rezultat paradoxul unei țări slab angajate În modernitate, dar care În plan literar și artistic și-a depășit propria condiție. Se așteaptă acum afirmarea tinerei generații de scriitori, care se remarcă deja printr-o expresie originală. Drumul e deschis, aproape neașteptat și spectaculos, de tinerii cineaști (un domeniu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
insistă asupra valențelor tabloului Masturbarea de Salvador Dali. Două bătrânele care o încadrează ascultă cu multă atenție. Renunț, după ce mai străbat câteva săli cu abstracționiști și cubiști. După impactul Prado, ceea ce văd aici mi se pare o palidă replică a modernității, de care acesteia ar trebui să-i fie rușine. Contrastul e prea mare. Din două una: sau căile pe care le-a urmat pictura occidentală în ultimul secol n-au fost cele mai inspirate, sau se răzbună în mine o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Aerul festivist, de kitsch la comandă, al organizatorilor ruși contrastează flagrant cu realitatea. Kaliningradul e un oraș sinistru, o ruină jegoasă. Nimic nu amintește de faptul că urbea istorică peste care s-a suprapus, cu o nesimțire tipic rusească, „amprenta modernității” a fost întemeiat de nemți. Cred că ar fi chiar util să transcriu aici câteva date despre acest loc, pentru a face mai elocvent contrastul despre care vorbesc. Vechiul nume al localității provine de la Castelul Königsberg, ridicat la 1255 pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și psihologic; dar și pentru că aș vrea să reabilitez acest cuvânt, „carieră”, ce a făcut o uriașă... carieră în secolul al XIXlea, sub imboldul și presiunea unui scriitor, Balzac, „scriitorul burgheziei născânde”, e adevărat, admiratorul monarhiei și unul dintre titanii modernității, cel care, alături de un Stendhal, Gogol și Tolstoi, a întronat romanul, până la ei o lectură de divertisment, în marele scaun al regalității literare. Azi, acest cuvânt, „carieră”, e privit puțin cruciș, dacă nu ocolit, impregnat de un negativism pe care
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
regalității literare. Azi, acest cuvânt, „carieră”, e privit puțin cruciș, dacă nu ocolit, impregnat de un negativism pe care nu ni-l explicăm prea bine. Ambiția însăși, motor al multor personaje balzaciene și stendhaliene, ambiția socială a devenit în ochii modernității un păcat, o calitate negativă, deși statele și instituțiile fundamentale fac apel la „ea”, la capacitatea individului de a voi mai mult, de a persevera, de a-și depăși strictele obligații sociale și familiale. Sigur, tineretul de azi - când spun
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cele trei mari provincii românești” o singură națiune, în ciuda istoriei lor, seculare încă o dată, în vecinătatea și în dependența a trei mari Imperii: Austriac, Rus și Turc. Cei ce vin azi, impetuos, cu un deget acuzator față de aceste culmi ale modernității noastre culturale, un Călinescu, Vianu, Sadoveanu, Ralea, Cioculescu, sunt sau tineri lipsiți de vocație sau prea tineri pentru a fi trăit din plin presiunile din interiorul lumii literare sau inși emigrați, precum dl Virgil Ierunca, semnatar al unei interesante, judicioase
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
lumea intelectuală - Viața și opiniile lui Zaharias Lichter -, roman ce cunoaște interes și reeditări și după revoluție. În America, profesor vreo trei decenii la Indian University, a publicat câteva volume de comparatistică, cel mai relevant, cred eu, Cinci fețe ale modernității. Lui Matei îi sunt recunoscător până azi pentru multe, multe lucruri, nu numai scriptice; el a scris despre unele romane ale mele, cât era în țară, mi-a prezentat Francisca pe coperta a patra cu câteva fraze care „au scandalizat
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
spune undeva că nu putem vorbi de geniu decât după moartea unui creator, și-l dă, pare-mi-se, exemplu pe Michelangelo care, după patru sau cinci secole, a format, a impregnat generații întregi, chiar dacă, adaug eu, unii creatori în modernitate l-au „sărbătorit negându-l”, cum a fost cazul lui Rodin. (Anecdota primează, ca la Junimea: fiind student la filozofie în ’53 și ’54, unul dintre „reproșurile-acuză” ce mi s-au adus și chiar de decan, profesor de marxism, evident
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
acestei „școli”, de un mare talent, cum au fost, de pildă, T. Mazilu sau Mugur, „accentele” inoculate la „școală” și în această epocă „revoluționară” nu s-au șters, total, niciodată. Tot ce venea din tradiția modernă autohtonă, ca și din modernitatea occidentală „mirosea prost”. Un Blaga, Ion Pillat sau Th. Mann, de Nietzsche să nu mai vorbim! Raicu mi-a fost și mie prieten și complice literar, a scris câteva cronici splendide la primele mele romane, din păcate, după întoarcerea mea
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]