7,539 matches
-
luat-o în considerație mai mult ca societas perfecta, posesoarea exclusivă a doctrinei despre «Dumnezeu și despre lucrurile divine», decât ca «semn» al unei noi umanități fraterne - mântuită întru iubire și pace - ce s-ar fi cuvenit să fie. Ezitările, neînțelegerile, incertitudinile în ceea ce privește «diferența» creștină și Cuvântul întrupat și proclamat de Isus din Nazaret, dar și distorsiunile pe latura instituțională, ne-au determinat să ne amintim că ecclesia semper reformanda. În ultimii ani, această stare de lucruri i-a scandalizat pur
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
propovăduire și inițiative. Persoanelor de acest tip le este greu să îmbrățișeze o virginitas dăruită, fără perspective. Nu trebuie să subestimăm faptul că o atare atitudine poate produce o mare suferință și poate fi cauza reală a multor tensiuni și neînțelegeri comunitare, ba chiar împotriviri, în special între surori, dar și între frații din determinate comunități. Dincolo de serviciile și gratificările justificate, mărturia pe care ar trebui să o dea consacrații în Biserică, spre folosul oamenilor, este aceea de a fi morți
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
caz contrar, sistemele de viață, oricât de bune și de perfecte ar fi ele din punct de vedere ideal, riscă să se transforme - fără vina niciunuia - în cei mai mari dușmani ai comuniunii, continuând să dea naștere unor conflicte și neînțelegeri în care se exercită, în mod necesar, o violență care produce suferință, creând un vârtej ce, uneori, devine un cerc vicios, în detrimentul unei vieți virtuoase. Comuniunea, ca semn al vieții Bisericii la toate nivelurile, a fost una dintre redescoperirile Conciliului
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
creștin și-a redescoperit botezul în contact cu islamul. Datoria noastră este aceea de a-l accepta pe celălalt, de a crea premisele unei înțelegeri reciproce. În momentul de față ne aflăm în fața unei mari provocări: fie contribuim la creșterea neînțelegerilor, fie punem bazele unei posibile înțelegeri între oamenii care nu sunt pe deplin umanizați, deși ei se consideră cât se poate de civilizați. În realitate, față de frații care trăiesc de cealaltă parte a așa-numitei mare nostrum, avem multe datorii
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
și slovacii apropiindu-se de percepția românilor, dar la nivelul unei medii de 39% (față de 60% În cazul românilor). Percepția obsesivă a populației devine o problemă serioasă În definirea unei politici de securitate realiste, mai ales când este coroborată cu neînțelegerea mediului geostrategic de către decidenți. Astfel, În 2000, când România era deja angajată În Planul Național de Aderare la NATO, un general al Armatei Române, șef al Statului-Major al Trupelor de Uscat (și viitor șef al Statului-Major General), estima, Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
admitere ca membru NATO. Ca un corolar, Într-o societate democratică, locul de Întâlnire a voinței politice cu voința militarilor este În cadrul procesului de formulare a politicii de securitate națională. Acesta este un proces care poate provoca tensiuni, dezbateri sau neînțelegeri dintre liderii politici și cei militari. Într-o democrație liberală, politica de securitate este transparentă și amplu dezbătută, iar judecarea unei politici de securitate se face de către electorat, În timp ce viabilitatea unei strategii poate fi supusă atât scrutinului politicienilor, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
al., 1999, p. 22). Instituțiile internaționale aduc avantaje În menținerea securității. Concentrându-se asupra calculului Între costurile conflictelor și beneficiile lor, ei sugerează că instituțiile internaționale mediază aceste procese, iar În baza normelor și a locurilor comune oferite de acestea neînțelegerile potențiale sunt atenuate, evitându-se astfel multe amenințări la adresa securității (Haftendorn et al., 1999). Conform acestei poziții, ilustrată de evoluția NATO În perioada de după Războiul Rece, instituțiile pot modifica perspectiva statelor asupra intereselor lor strategice și astfel pot crea o
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de aderare la NATO și UE a propulsat România pe drumul unei profunde transformări În ceea ce privește strategia de politică externă și de securitate. Dacă la Începutul anilor ’90 cele două documente ce se referă la strategia de securitate națională demonstrează clar neînțelegerea conceptului strategic și a dimensiunii strategice a acesteia, documentele care le-au urmat, sub influența factorului extern, au dovedit o reformare a sistemului de apărare națională, dar și a doctrinei securității naționale În ansamblul ei. Dacă pe parcursul anilor ’90 România
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
cele mai importante sunt principiul rezolvării pașnice a diferendelor și cel al limitării utilizării forței În relațiile internaționale. Carta Îndeamnă statele să prevină, prin dialog și respectarea unor norme și cutume internaționale, elementele de violență ce ar putea apărea datorită neînțelegerilor dintre ele (art. 2 și capitolul VI). Totuși, ea nu obligă statele să Își rezolve disputele pe cale juridică. Din acest motiv, temeiul În baza căruia acționează Consiliul de Securitate și Adunarea Generală a ONU pentru menținerea păcii și securității internaționale
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
pregătită pentru a răspunde unei situații de complexitatea celei iugoslave. În al doilea rând, statele membre UE aveau poziții diferite și dificil de reconciliat nu doar cu privire la posibilele modalități de acțiune, ci chiar În a stabili Însăși natura problemei 1. Neînțelegerea dintre statele membre a făcut ca UE să fie percepută drept o organizație indecisă care Întreprinde acțiuni lipsite de consistență. Incapacitatea Uniunii de a pune capăt violențelor după ce afirmase cu tărie că este o problemă europeană și trebuia rezolvată de
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Într-o structură de cooperare cu NATO care Îi va perpetua dependența față de resursele NATO1. Acest fapt poate diminua semnificativ capabilitatea Uniunii de a Întreprinde acțiuni autonome În situații În care resursele NATO nu sunt disponibile sau când o eventuală neînțelegere Între cele două părți va limita folosirea anumitor resurse de către UE. În fine, un alt factor care limitează generalizarea succeselor relative ale acțiunilor recente ale Uniunii În ceea ce privește crizele din Balcanii de Vest este, În același timp, unul din principalele motive
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
semnificații practice din punct de vedere matematic sau din punct de vedere aplicativ al rezultatului obținut. Astfel de operații nu pot fi efectuate însă întotdeauna sau nu au sens practic pentru ca să fie efectuate. Tocmai de aceea, pentru a evita anumite neînțelegeri sau confuzii, atunci când este vorba despre operații cu variabile aleatoare, se menționează în mod necesar: numai dacă operațiile au sens atât matematic (efectuarea calculelor este posibilă), cât și practic (calculele și rezultatele lor au semnificații practice precise). Definiția 3.3
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
realist (radical) nu reușește să atingă teza validității și necesității acestei metodologii. În sfârșit, potrivit celei de a patra concluzii, toate obiecțiile avansate în cruciada realiștilor, radicali sau moderați, împotriva "moralismului" sunt nesustenabile (de cele mai multe ori, ele fiind rodul unor neînțelegeri sau deformări grave ale poziției filosofilor acuzați de acest "viciu" metodologic: Isaiah Berlin, John Rawls, Robert Nozick, Ronald Dworkin, G. A. Cohen, Will Kymlicka, Adam Swift ș.a.). În esență, cartea prezintă principalele observații, intuiții și argumente ce sprijină, în opinia
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Political Philosophy?", în Metaphilosophy 43, 1-2 (2012), p. 58)) și că politica definițională uneori diferită a acestor termeni (i.e., tratarea lor ca termeni echivalenți vs. tratarea lor ca termeni ce se referă la realități diferite) este, de fapt, sursa multor neînțelegeri și dialoguri ale surzilor între moraliști și realiști, pe întreg parcursul cărții voi urma totuși politica dominantă în acest sens - mai ales printre realiști - și voi utiliza termenii "filosofie politică" și "teorie politică normativă" ca sinonimi. 2 Dintre multele referințe
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
2006), pp. 241-254, Robert Taylor, Reconstructing Rawls: The Kantian Foundations of Justice as Fairness (Pennsylvania State University Press, University Park, 2011) etc.). Am fost convins de Jonathan Quong, Alexander Kaufman sau Matthew Clayton că astfel de obiecții au la bază neînțelegeri ale liberalismului politic centrat pe rațiunea publică (Quong, Liberalism without Perfection, pp. 221-255, Alexander Kaufman, "Objectivity", în A Companion to Political Philosophy. Methods, Tools, Topics, (ed.) Antonella Besussi (Ashgate, Aldershot, 2012), pp. 29-40, Matthew Clayton, ",Liberal Equality: Political not Erinaceous
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Philosophy. Methods, Tools, Topics, (ed.) Antonella Besussi (Ashgate, Aldershot, 2012), pp. 29-40, Matthew Clayton, ",Liberal Equality: Political not Erinaceous", în Critical Review of International Social and Political Philosophy (2016), DOI: 10.1080/13698230.2016. 1146307). Cea mai importantă dintre aceste neînțelegeri este, din punctul meu de vedere, presupoziția, criticată cu precădere de Quong, că liberalismul politic aspiră să ofere o justificare "externă" liberalismului, i.e., să justifice liberalismul chiar și celor care nu împărtășesc convingeri liberale fundamentale precum principiul tratării tuturor indivizilor
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
În vremea aceea Iuda(fratele lui Iosif pe care-l vîndu-se madianiților iar aceștia l-au vîndut în Egipt) a părăsit pe frații săi și a tras la un om din Adulam, numit Hira(în limba română cuvîntul hîră: ceartă, neînțelegere, tuse rea, mătreață, boală de piele). 38,2 Acolo Iuda a văzut pe fata unui canaanit numit Șua(braț, proprietate), a luat-o de nevastă și s-a culcat cu ea. 38,3 Ea a rămas însărcinată și a născut
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
o mișcare de gherilă poate recurge la transa posesiei, că schimburile "globale" sub formă de transporturi de orice fel, de migrații, transferuri de bunuri pe distanțe lungi și pe durate îndelungate nu datează de la inventarea mașinii cu abur. Trebuie eliminată neînțelegerea care persistă în a considera antropologia fie ca o căutare a originilor sau a paradisurilor pierdute, fie ca inventarul rezistențelor față de occidentalizare. Rolul antropologilor nu este de a descoperi grupuri necunoscute, nici de a acoperi lacunele atlasului cultural mondial, ci
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
și sensul apropierii mele de opera lui Mircea Eliade și decepțiile care i-au urmat. Mă grăbesc totuși să precizez: vinovat personal nu este însă de fapt nimeni. Doar sistemul și situația generală, represivă, care duceau pe multe planuri spre neînțelegeri, ambiguități și conflicte inevitabile. Să privim deci întreaga situație în față cu răceală. Nu este chiar foarte simplu, dar să încercăm. 1. Autor inițial interzis, Mircea Eliade intrase, ca să mă exprim astfel, în planul de recuperări al regimului Ceaușescu, alături de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de orice categorie. Nu o dată, în baza conștiinței valorii și competenței sale, el ar dori să joace însă un rol mai activ și în forurile de decizie. Or, începând tocmai de la acest nivel, al practicii politice interioare de partid, încep neînțelegeri și antagonisme latente sau declarate. Riscul respingerii reciproce este mare. Omul politic, să-i spunem de tip activist, empiric, are dificultăți și rezerve reale de a colabora efectiv cu intelectualii, care vin într-un partid sau altul. Iar aceștia din
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Dan Pavel discipol declarat și deocamdată cel mai personal și productiv al pontifului politologiei românești actuale de care am amintit: Vladimir Tismăneanu, cu volumul Etica lui Adam sau de ce rescriem istoria 6 și Alina Mungiu, Românii după '89. Istoria unei neînțelegeri 7. Despre unii din acești autori am și scris câte ceva, despre ceilalți ne propunem să revenim pe larg. c. Apariția, în sfârșit, a primelor reviste specializate românești de politologie: lunarul Sfera politicii (ed. Stelian Tănase) și Polis. Revistă de științe
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
categorie foarte restrânsă. Pentru restul populației reprimate, tenacitatea reprezentărilor de toate tipurile ale vechii Românii a produs un blocaj definitiv și profund tragic. în această stare de spirit, am citit și recitit, foarte atent, cartea Românii după '89. Istoria unei neînțelegeri 5 de Alina Mungiu. Neînțelegere efectivă, gravă, deoarece comportamentul liber exprimat al românilor după 1989 pare, la prima vedere, straniu și aberant: Un mister românesc. Autoarea, medic psihiatru de formație, pune un diagnostic exact, direct, chiar brutal, pentru unii greu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
populației reprimate, tenacitatea reprezentărilor de toate tipurile ale vechii Românii a produs un blocaj definitiv și profund tragic. în această stare de spirit, am citit și recitit, foarte atent, cartea Românii după '89. Istoria unei neînțelegeri 5 de Alina Mungiu. Neînțelegere efectivă, gravă, deoarece comportamentul liber exprimat al românilor după 1989 pare, la prima vedere, straniu și aberant: Un mister românesc. Autoarea, medic psihiatru de formație, pune un diagnostic exact, direct, chiar brutal, pentru unii greu de suportat, dar de o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Dalsi, 1995). 5 Sorin Antohi, Civitas imaginalis. Istorie și utopie în cultura română (București, Editura Litera 1994). 6 Dan Pavel, Etica lui Adam sau de ce rescriem istoria (București, Editura Du Style, 1995). 7 Alina Mungiu, Românii după '89. Istoria unei neînțelegeri (București, Humanitas, 1995). 8 București, Albatros, 1994; în același sens: Balul mascat. Un dialog cu Mircea Mihăieș (Iași, Polirom, 1996). 9 Sibiu-Brașov, 1991, pp. 5-8. 10 Irepetabilul trecut, pp. 36, 42. 11 Fantoma..., p. 189. 12 Irepetabilul trecut, p. 104
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de carte, in: Tribuna Ardealului, II, 107, 2 iunie 1993. 8 Expres Magazin, 44, 1994. 9 G. Călinescu, Scrieri despre artă. Ediție îngrijită de George Muntean (București, Meridiane, 1968), I, p. 108. 10 Alina Mungiu, Românii după '89. Istoria unei neînțelegeri (București, Humanitas, 1995), pp. 89-90. 11 De ex., George Pruteanu, Poticnelile căderii în prezent, in: Dilema, III, 153, 15-21 decembrie 1995. 12 România liberă, 7 iulie 1995. 13 Gheorghe Caragiani, Riflessioni sulle traduzioni e la ricezione della letteratura romena in
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]