7,800 matches
-
Aveți grijă să nu întârziați mai mult de o lună. Cel ce va întârzia mai mult va plăti cu capul său!» Auzind acestea, servitorii au luat avuție multă din vistieria împăratului și s-au dus. Unul dintre ei, ca un nebun și rău ce era, n-a cumpărat lucrurile prețioase pe care le iubea împăratul și nici nu s-a întors curând, ci a cumpărat case, holde, grădini și moșii care nu-i trebuiau împăratului și nici vreun câștig plăcut Lui
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
sticliți de uimire” (p. 231) ; „...ce era ? se trezise de dimineață cu Lena Ceptureanu, prietena ei de inimă, voioasă peste poate, sărind și bătând din palme. Avea să-i ̀ mpărtă șească un secret mare : Ferdinand al Bulgariei era amorezat nebun de dânsa ! (...) Prințul se pasionase de vocea ei ! (...) Într-un salon cu lumina înăbușită, Lena singură cânta iar Ferdinand cu însoțitorul o ascultau din încăperea vecină lăsată în întuneric” (p. 226). A căuta „cheile”, modelele din viață ale unor personaje
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Sus. Radu Boureanu face parte dintre cărturarii români care înțeleg tradiția românească în spirit european, ̀ mpotriva mentalității vernaculare și xenofobe a trublionilor recurenți. Punctul cel mai înalt al poeziei lui Radu Boureanu îmi pare a fi atins de Planeta nebunilor (1979) și cu osebire de poemul care împrumută titlul culegerii. Superbul poem se deschide sub zodia „omului mulțimilor” al lui Edgar Allan Poe, pentru ca apoi să se desfă șoare o vastă viziune profetică, apocaliptică, adresând un avertisment umanității în ultimul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
niciodată !/ .../ formica lume de Solenoxis ca o cerneală se-ntinde/ pe continente, invadând, digerând, distrugând/ locul, casa și omul./ E timpul de moarte al fabulei răstălmăcite./ .../ ...oamenii fără de chip se ascund/ aruncând în urma lor nori de otravă ca sepiile ”. Planeta nebunilor, cartea poartă ca an de apariție 1979, când, dacă nu greșesc, poetul ajunsese septuagenar (poate un an-doi în plus ori în minus) ; poemul cu același titlu îl va fi scris nu cu mulți ani înainte. În tot cazul, poetul era
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
și umbla năuc. L-am întrebat „ce caută”și n-a fost în stare să spună. L-am poftit în cancelarie, a văzut arma cu baineta pusă, s-a repezit s-o ia și a zis către mine: „Na, mă nebunule, mă gândeam să mă sinucid”. În luna iulie,1944, eram cantonați la Gura Honț, și am fost trimis la Ineu ca instructor pentru elevii nou veniți. Pentru că toată noaptea am călătorit în condiții de mare aglomerație, pentru că de la ora 4
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
lumină din văzduh i-a zăpăcit pe toți. Exercițiul a fost compromis. Ofițerii mi-au cerut explicații. Unii dintre ei căutau chiar o explicație care să- mi micșoreze culpa. Atât am spus: „Nu știu de ce am tras”. M- au socotit nebun. Poate că chiar eram nebun. N-am fost pedepsit în nici un fel. Faptul că n-am fost pedepsit mi-a dat mult de gândit, în favoarea ofițerilor prezenți la exercițiu. O RĂBUFNIRE În iarna anului 1945, am aflat că se preconizează
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
zăpăcit pe toți. Exercițiul a fost compromis. Ofițerii mi-au cerut explicații. Unii dintre ei căutau chiar o explicație care să- mi micșoreze culpa. Atât am spus: „Nu știu de ce am tras”. M- au socotit nebun. Poate că chiar eram nebun. N-am fost pedepsit în nici un fel. Faptul că n-am fost pedepsit mi-a dat mult de gândit, în favoarea ofițerilor prezenți la exercițiu. O RĂBUFNIRE În iarna anului 1945, am aflat că se preconizează o ședință legionară în cadrul Școlii
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
o păcăleală hormonală? Și nimeni nu iese „sănătos” din marea pasiune; de obicei, unul dintre cei doi moare sau și mai obișnuit e că însăși dragostea moare între cei doi. Sau mai bine spus: iubirea își ia valea, căutând alți nebuni ca să intre în foc cu ei și să ardă intens cum îi place. Stendhal, ca și Goethe au supraviețuit atât de elegant scriind cărți, ca și cum scriitorii (și alți artiști) ar primi o grație specială pentru suferința lor exagerată, pentru sângele
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
te simți jignită de vorbirea mea vulgară. E apa simplă care face aceste zgomote dezagreabile în foc.” Ai ghicit cine este? Bineînțeles, e Louis Aragon care-i vorbea Elsei. El chiar se numea „le fou d’Elsa”. Sunt și alți nebuni, cu mai puțin talent decât Louis Aragon, dar cu aceeași voință de a-și da „du mal de vivre”. Eu sunt unul dintre ei: un nebun pe bicicletă! Am coborât de pe bicicleta mea, o cameră din roată a explodat! Este
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
-i vorbea Elsei. El chiar se numea „le fou d’Elsa”. Sunt și alți nebuni, cu mai puțin talent decât Louis Aragon, dar cu aceeași voință de a-și da „du mal de vivre”. Eu sunt unul dintre ei: un nebun pe bicicletă! Am coborât de pe bicicleta mea, o cameră din roată a explodat! Este a cincea din ziua de azi. Nu merită să mai repar această cameră de cauciuc, e prea uzată. Voi cumpăra una nouă. Nu în seara asta
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
grosolan se numește fericire, e a scăpa de tot ce se găsește în adâncul sinelui, de dreptatea supremă. Rămâne nebunia, „nebunia pe care o închidem”, cum s-a spus atât de bine. Asta sau alta... Fiecare știind, într-adevăr, că nebunii sunt internați din cauza unui număr de acte condamnabile și că, în afara acestor acte, libertatea lor nu s-ar mai pune în joc. Că ei sunt într-o oarecare măsură victime ale imaginației lor sunt gata să recunosc, în sensul că
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
o sursă de plăcere neglijabilă. Senzualitatea mai bine ordonată își va găsi partea ei, știind că vor domestici seri de-a rândul acea mână frumoasă care, în ultimele pagini de inteligență de Taine, se dedă unor curioase fapte rele. Confidențelor nebunilor le voi da viață pentru a le provoca. Sunt oameni de o onestitate scrupuloasă, a căror inocență nu are egal decât propria mea inocență. A fost nevoie să plece Columb cu nebuni ca să descopere America. Și vedeți cum această nebunie
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Taine, se dedă unor curioase fapte rele. Confidențelor nebunilor le voi da viață pentru a le provoca. Sunt oameni de o onestitate scrupuloasă, a căror inocență nu are egal decât propria mea inocență. A fost nevoie să plece Columb cu nebuni ca să descopere America. Și vedeți cum această nebunie a făcut corp și ea durează. Și în nici un caz nu e frica de nebunie, care ne va forța să lăsăm în bernă drapelul imaginației.” Iartă-mi citatul mai degrabă lung, dar
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
vorba mereu despre iubire, obsesia mea de o viață. Se scrie negru pe alb: „Trebuie să fii nebun ca să iubești”. Adevărul pur: de aceea foarte mulți oameni se feresc de iubire, de catastrofalele urmări ale faptului de a „permite” acestei „nebunii” speciale să intre în corpul și sufletul tău. Cicatricele mele de iubire (văzute și nevăzute) sunt numeroase. Simt uneori „atacul” nebuniei cu numele iubire, simt ca o lovitură care mă transformă ca sub bagheta unui magician: totul se transformă în
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
pe la copii. Îți mulțumesc din partea lor, că ei nu știu s-o facă. De mine se zice c-aș fi puțin nebun, dar nici cu dumneata nu-i altfel.Tot ce nu intră în obișnuințele celorlalți e neapărat lucru de nebun”. Era un bărbat foarte frumos, înalt, cu păr bogat și ochi iscoditori care împreună cu fruntea lată și bombată dovedeau multă inteligență. Cutele de pe frunte și dintre sprâncene dovedeau însă firea abrașă. Am mâncat împreună, am băut și spre sfârșit a
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
ale neamului pe care îl reprezintă el, un produs uman în ușoară alunecare.” Apropos, îmi mai zice, dacă mă vezi la crâșmă la Broscoi că beau cu țiganii și dacă am și lăutarii alături să te ferești că atunci sunt nebun. Mda. Cum stai cu lemnele? Sigur că prost!” A scris pe o foaie de bloc-notes cu litere mici, nervoase: ”Vasile, cauți 2-3 tânjale cu boi voinici și duci la școală la domnul învățător atâtea lemne cât să ardă trei ani
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
-i la mine în buzunar ca la melc. Aha. Vrei să treci la sovietici. Te aranjăm noi. și m-au aranjat la masă. Mâncare ca lumea, nu ca la spital. Văzând că-mi place, plutonierul mi-a spus că-s nebun de mă tot agăț de învățământ. Fă armata, dom'le, și te reangajezi ca subofițer! Aha. Nu te ia că ai debilitate?! Păcat. Mare păcat. Are verișoara o nepoată frumoasă, cam curvuștină, dar cu avere. Păcat, mă, păcat. După două
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Să ia cineva clasa iar dumneata, acasă, la copil. Era pe vremea când se înmormântau doi-trei copii pe zi. Un alt inspector era Theodor Gheorghiu. Mic, cu mustață, nas mare coroiat, vârsta de prag de pensie. I se zicea Gheorghiu Nebunul. Pe unde trecea nu zicea decât rău, rău, rău iar procesul-verbal se încheia deobște cu foarte bine. Venind într-o inspecție a observat că Steluța era însărcinată. - De ce nu pleci în concediu de maternitate? Vrei mata să naști aici? Sau
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
că în România. Avea doar trei lămpi dar un Phillips costa o avere. Radiourile mergeau cu acumulator și 30 de baterii de câte 3,5 V. Mai era nevoie de doi stâlpi de câte 14-15 metri pentru antenă. Dar ce nebun ar fi înotat prin noroi să aducă de la Ismail catargele? și le-au adus cu butucii roților ascunși de vedere, sub hleiul drumului, moș Filip Cebotarenco și Sava Mataman. Erau peste poate de mândri de parcă aduseseră în sat moaștele vreunui
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
să curăț calul și șareta de mâl unul dintre cei care m au scos din apă m-a însoțit până la sediul C.A.P., unde o profesoară mi-a dat haine uscate. Nu știu ce-a fost cu Negru, parcă era nebun, i am spus inginerului șef. Nu a înnebunit, tovarășa primăriță. Era mort de sete și s-a dus direct acolo unde știa că este apă. Nenea Turuianu a uitat sau nu a vrut să-l adape. Să nu mai plecați
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Moldovă. Mulți flămânzi, bolnavi și morți, dar în cele din urmă a trecut, iar azi e doar aduceri aminte. S-a semnat PACEA mult dorită, au căzut capete, s-a schimbat felul de conducere și multe altele. Schimbarea domnului, bucuria nebunilor Prin actul abdicării regelui, conducerea deplină a României a fost luată de PCR, care a hotărât noua numire a statului: Republica Populară România, în care organul suprem și local al noii orânduiri va fi M.A.N.și Sfaturile populare
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Moldovă. Mulți flămânzi, bolnavi și morți, dar în cele din urmă a trecut, iar azi e doar aduceri aminte. S-a semnat PACEA mult dorită, au căzut capete, s-a schimbat felul de conducere și multe altele. Schimbarea domnului, bucuria nebunilor Prin actul abdicării regelui, conducerea deplină a României a fost luată de PCR, care a hotărât noua numire a statului: Republica Populară România, în care organul suprem și local al noii orânduiri va fi M.A.N.și Sfaturile populare
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
orele 16:05. O, Sublime Cavaler, Vă voi anunța telefonic de atentatele care se pregătesc. In hoc signo vinces! (urmează o cruce). NU TRECEȚI NOAPTEA PE LÂNGĂ SINAGOGA PĂRĂSITĂ PE CARE AȚI BINEVOIT A O DESCRIE." * Sunt anunțat deci, de un nebun (nu este nici o îndoială), cu privire la un eveniment care pentru mine nu înseamnă nimic, nici o amenințare. Totuși: autorul scrisorii mă cunoaște și a citit cu atenție o carte a mea care a apărut acum doi ani; autorul știe că mă aflu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cred nimic, dar îmi place misterul. Recitesc de mai multe ori scrisoarea, seara o examinez la lumină puternică cu o lupă mare; îmi face plăcere jocul, simțindu-mă un personaj angrenat într-un roman de Agatha Christie. Puțintel ciudat, oarecum nebun, schemă transparentă, acțiune previzibilă și sfârșit simplu și logic. Contează atmosfera. Mâine dimineață voi fi la gară. Și voi repeta figura, dacă va fi necesar. * Dis de dimineață am ascultat, atent, trenurile, uruitul lor inconfundabil, cu semnalele sonore care îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
este cel mai atractiv mister. Dar și literatura, ca proces de creație, care își poate permite orice sfidare a realului, este un miracol, un mister. Amândouă nu pot fi desprinse una de alta, oricât de bine știm că nu toți nebunii sunt scriitori și nici toți scriitorii nu sunt nebuni. Într-un anumit sens, acești oameni creatori se aseamănă. Ei se și diferențiază, bineînțeles; diferențele constau în nuanțe, să zicem în capacitatea de a reveni spontan la realitate, capacitate de care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]