8,467 matches
-
sub care satul este cunoscut și astăzi. Satele Solomoneți - pe Topolița, Munteni și Pântecești - pe Cracau, sunt pomenite documentar încă din anul 1400. Un document din 7 septembrie 1452 arată că Alexandru Voievod întărește Mănăstirea Neamț cu pământul situat între pârâurile Valea Seaca și Topolița, nu departe de Târgu Neamț. Pârâul Topolița apare în documente încă de la 1392. Așa cum preciza și istoricul Nicolae Iorga, se pare ca satul Topolița se află pe locul fostului sat Solomonești, și și-a luat numele
Netezi, Neamț () [Corola-website/Science/301655_a_302984]
-
Topolița, Munteni și Pântecești - pe Cracau, sunt pomenite documentar încă din anul 1400. Un document din 7 septembrie 1452 arată că Alexandru Voievod întărește Mănăstirea Neamț cu pământul situat între pârâurile Valea Seaca și Topolița, nu departe de Târgu Neamț. Pârâul Topolița apare în documente încă de la 1392. Așa cum preciza și istoricul Nicolae Iorga, se pare ca satul Topolița se află pe locul fostului sat Solomonești, și și-a luat numele de la pârâul Topolița. Satul Topolița s-ar zice că ar
Netezi, Neamț () [Corola-website/Science/301655_a_302984]
-
Seaca și Topolița, nu departe de Târgu Neamț. Pârâul Topolița apare în documente încă de la 1392. Așa cum preciza și istoricul Nicolae Iorga, se pare ca satul Topolița se află pe locul fostului sat Solomonești, și și-a luat numele de la pârâul Topolița. Satul Topolița s-ar zice că ar fi luat ființă prin amplasarea unor așezări care adăposteau arendașii și robii de pe moșia ce aparținea Mănăstirii Agapia. În satul Topolița își are începuturile și Mănăstirea Văratec, strămutata pe la 1785 de maica
Netezi, Neamț () [Corola-website/Science/301655_a_302984]
-
construită pe locul uneia mult mai vechi. În cadrul bisericii și-a dormit o parte din somnul de veci capul lui Miron Costin ce a fost strămutat apoi la Iași. Acest sat se află pe pârul Brănișteni (de la Brănișteanu), afluent al pârâului Valea Neagră. Satul Brănișteni este contopit și cu un alt sat (Bărboși), iar astăzi poartă numele de Miron Costin. Prima atestare documentară este la 1400, august 4, când se pomenește de Dragomir Brănișteanu, un vechi stăpân al satului din secolul
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
vechi stăpân al satului din secolul al XIV-lea. Apoi, la 1455, august 29, Petru Aron dă și întărește satul lui Todor a lui Libădulce, ocinile lui, satele anume: Brănișteni, unde este curtea lui, Giulești, Schei, Bărboși, Bisicurești, Frățești pe pârâul Negru, Măsteacănul pe pârâul Negru și pe pârâul Neamț (Ozana): Groși, Moisești, Lisetul, Iubănești. Satul Brănișteni a fost stăpânit, în partea a doua a secolului al XV-lea, de către Ieremia vistiernic, care în 1499 zidește o biserică. În secolul al
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
din secolul al XIV-lea. Apoi, la 1455, august 29, Petru Aron dă și întărește satul lui Todor a lui Libădulce, ocinile lui, satele anume: Brănișteni, unde este curtea lui, Giulești, Schei, Bărboși, Bisicurești, Frățești pe pârâul Negru, Măsteacănul pe pârâul Negru și pe pârâul Neamț (Ozana): Groși, Moisești, Lisetul, Iubănești. Satul Brănișteni a fost stăpânit, în partea a doua a secolului al XV-lea, de către Ieremia vistiernic, care în 1499 zidește o biserică. În secolul al XVI-lea, satul a
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
-lea. Apoi, la 1455, august 29, Petru Aron dă și întărește satul lui Todor a lui Libădulce, ocinile lui, satele anume: Brănișteni, unde este curtea lui, Giulești, Schei, Bărboși, Bisicurești, Frățești pe pârâul Negru, Măsteacănul pe pârâul Negru și pe pârâul Neamț (Ozana): Groși, Moisești, Lisetul, Iubănești. Satul Brănișteni a fost stăpânit, în partea a doua a secolului al XV-lea, de către Ieremia vistiernic, care în 1499 zidește o biserică. În secolul al XVI-lea, satul a fost dat lui Ilie
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
XVI-lea, satul a fost dat lui Ilie și la alții, iar în veacul al XVII-lea exista satul Berbești, care s-a unificat apoi cu Brănișteni. Un alt sat inclus a fost Românești, al cărui nume îl poartă și pârâul pe care s-a aflat satul, iar Românești vine de la domnitorul Roman, tatăl lui Alexandru cel Bun. A mai fost satul Movileni, în hotar cu Românești, inclus în satul Miron Costin. În secolul al XVII-lea, satul era "în pâră
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
zapis părintelui Ghidion Mitropolitul să vândă moșiile cui a da bani la datoriile logofătului Miron și a fiilor săi". Biserica "Duminica Tuturor Sfinților" din Miron Costin (comuna Trifești) este situată la 8 km vest de Roman (DJ 157), pe valea pârâului Românești (Ghirva) și construită din piatră și cărămidă pe locul unei biserici mai vechi, în anul 1520. La 1499, Eremia Vistiernicul ce se înrudea prin căsătorie cu Ștefan cel Mare, este promovat, în timpul domniei lui Bogdan al-III-lea. Acesta il trimite
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
a scos la iveală un cimitir ce cuprinde oseminte umane și animale, fragmente de ceramică și catarame de fier. 12 martie 1437: Ilie Voievod, domnul Moldovei, a stabilit hotarul moșiei “Munții”, arătând că : “[...] hotarul am început a alege din gura pârâului Mustei , în sus de Cetatea Neamțului, până la drumul Neamțului [...], până la gura Peperigului, apoi drept în Slatina, apoi obcina către obârșia Largului și a Farcașei [...] până la muntele de sub Hălăuca și gura Hălăucăi, apoi până la vârful Pâțigaiei și până la vârful Sihlei, la
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
Poiana Teiului (în trecut, Călugăreni) este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Călugăreni, Dreptu, Galu, Pârâul Fagului, Petru Vodă, Poiana Largului, Poiana Teiului (reședința), Roșeni, Ruseni, Săvinești și Topoliceni. Comuna se află în nord-vestul județului, la poalele munților Stânișoarei, pe malurile râului Bistrița, imediat în aval de lacul Izvorul Muntelui. Pe teritoriul comunei, mai există încă
Comuna Poiana Teiului, Neamț () [Corola-website/Science/301665_a_302994]
-
având în total 2242 de locuitori. În comună existau 9 mori de apă, cinci biserici și o școală. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Galu, formată din satele Galu, Gura Dreptului, Pârâu Fagului, Pârâu-Galu, Poiana Răchiței, Ruseni, Săvinești, Topoliceni și Urși, cu 1701 locuitori. Existau și aici două biserici și o școală. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Muntele a aceluiași județ. Comuna Călugăreni avea 2340 de locuitori
Comuna Poiana Teiului, Neamț () [Corola-website/Science/301665_a_302994]
-
în plasa Muntele a aceluiași județ. Comuna Călugăreni avea 2340 de locuitori în satele Brânzeni, Călugăreni, Coroiu, Gălbezeni, Largu, Poiana Largului, Poiana Teiului și Roșeni; iar comuna Galu avea o populație de 1944 de locuitori și alcătuirea: Dreptu, Frumosu, Galu, Pârâul Fagului, Poiana Răchiței, Săvinești, Stejaru, Topoliceni, Bușmeni și Ruseni. În 1931, reședința comunei Călugăreni s-a mutat la "Poiana Teiului", și ulterior și comuna a luat numele noului sat de reședință. În 1950, cele două comune au fost arondate raionului
Comuna Poiana Teiului, Neamț () [Corola-website/Science/301665_a_302994]
-
Drajna este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Cătunu, Ciocrac, Drajna de Jos, Drajna de Sus (reședința), Făget, Ogretin, Piatra, Pițigoi, Plai, Podurile și Poiana Mierlei. Numele comunei vine de la denumirea pârâului Drajna care o străbate de la nord către sud și care derivă din două cuvinte slavone: "draj" care inseamnă „râu repede, energic” și "dolojna" care înseamnă „drum, cale”. Numele satului Ogretin se crede că provine de la „o grădină”, acest sat fiind
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]
-
Ogretin se desprinsese din comuna Râncezi la 1877 și avea 720 de locuitori, o școală înființată în 1886 în care învățau 87 de elevi, o biserică zidită la 1817 și două mori de apă pentru măcinat grâu și porumb pe pârâul Ogretin. Comuna Drajna de Sus era formată doar din satul de reședință, avea 1020 de locuitori și două biserici: una construită în 1852 de Negoiță Pântea și alta construită în 1872 de locuitori și denumită Biserica Bolânceștilor. Comuna Drajna de
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]
-
Poiana-Copaciului" și făcea parte din comuna Opăriți; satul avea 307 locuitori și se formase la 1783. Satul Bughea de Jos era reședința comunei Bughiile, o comună ce avea școală din 1890, frecventată de 52 de copii și o moară pe pârâul Bughea. În Bughea de Jos exista o biserică zidită în 1813 de Damian și Steliana din Vălenii de Munte. Celelalte două sate formau comuna Scăioși (denumită după satul Scăioși, astăzi cunoscut sub numele de "Făgetu"); această comună avea 992 de
Comuna Gura Vitioarei, Prahova () [Corola-website/Science/301681_a_303010]
-
1458). Singurele resurse ale substratului geologic sunt: gresia (ca piatră de construcție, criblură pentru șosele și căi ferate) din cariera Chisirig (astăzi dezafectată), marnele și marno-calcarele în zona Hamzoaia, precum și apele minerale sulfuroase și sărate întâlnite pe versantul stâng al pârâului Neagra, în Padina Dascălului, pe versantul drept al pârâului Floarea (apă sărată) și Hamzoaia. Pe teritotiul comunei Tașca predomină solurile brune acide, urmate în zonele mai înalte de soluri brune podzolice, feriiluvionale. Solurile brune acide ocupă arcade mari în etajul
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
piatră de construcție, criblură pentru șosele și căi ferate) din cariera Chisirig (astăzi dezafectată), marnele și marno-calcarele în zona Hamzoaia, precum și apele minerale sulfuroase și sărate întâlnite pe versantul stâng al pârâului Neagra, în Padina Dascălului, pe versantul drept al pârâului Floarea (apă sărată) și Hamzoaia. Pe teritotiul comunei Tașca predomină solurile brune acide, urmate în zonele mai înalte de soluri brune podzolice, feriiluvionale. Solurile brune acide ocupă arcade mari în etajul pădurilor de amestec. Pe suprafețe reduse acoperite de formațiuni
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
făcea parte din plasa Moldova a județului Roman și era formată din satele Cioplești, David, Moreni, Munteni-Ghirăești, Munteni-Văleni și Văleni, având în total 1545 de locuitori. În comună se aflau două biserici, o școală primară mixtă și câteva mori pe pârâul Moreanca. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2067 de locuitori și aceeași alcătuire, mai puțin satul Cioplești. În 1931, comuna a căpătat alcătuirea actuală (satele David, Moreni, Munteni și Văleni). În 1950, comuna a fost arondată
Comuna Văleni, Neamț () [Corola-website/Science/301696_a_303025]
-
respectiv anul 1704, când satul este pomenit ca făcând parte din comuna Boroaia. În actuala componență a satului intră și cătunul Cornilești, situat în estul Târziei, mai precis la est de drumul național DN 15 C, pe ambele părți ale pârâului Târzia, spre satul Orțești. Probabil că acest sat a luat naștere prin strămutarea unui număr din familii din Orțești datorită creșterii populației, pentru a avea suficient spațiu util procurării celor necesare traiului. Acest sat a luat ființă în poiana de pe
Târzia, Neamț () [Corola-website/Science/301687_a_303016]
-
împroprietăriți 3 fruntași, 10 pălmași și 35 codași, stăpânind 143,5 fălci. În 1879 s-au împroprietărit 5 însurăței cu 15 fălci, în 1889 au cumpărat 15 loturi a câte 5 ha. fiecare. Numele satului este legat de cel al pârâului ce trece pe aici. După opinia d-lui Grigore Sturzu , fost director al școlii , denumirea satului ar veni de la numele pârâului -care din cauza faptului că este expus pe pantele nordice ale dealurilor- ar veni cu ape abundente mai târziu decât
Târzia, Neamț () [Corola-website/Science/301687_a_303016]
-
fălci, în 1889 au cumpărat 15 loturi a câte 5 ha. fiecare. Numele satului este legat de cel al pârâului ce trece pe aici. După opinia d-lui Grigore Sturzu , fost director al școlii , denumirea satului ar veni de la numele pârâului -care din cauza faptului că este expus pe pantele nordice ale dealurilor- ar veni cu ape abundente mai târziu decât celelalte ape curgătoare ale zonei și ar curge până vara. Ideea este susținută și de o legendă locală care spune că
Târzia, Neamț () [Corola-website/Science/301687_a_303016]
-
pantele nordice ale dealurilor- ar veni cu ape abundente mai târziu decât celelalte ape curgătoare ale zonei și ar curge până vara. Ideea este susținută și de o legendă locală care spune că însuși Ștefan cel Mare a dat numele pârâului din cauză că a fost întârziat de apele învolburate ale sale . O altă legendă care confirmă ideea d-lui Sturzu este aceea în care se spune că întotdeauna, primăvara, toți negustorii întârziau la vad la Târzii pentru că îi opreau apele învolburate ale
Târzia, Neamț () [Corola-website/Science/301687_a_303016]
-
din cauză că a fost întârziat de apele învolburate ale sale . O altă legendă care confirmă ideea d-lui Sturzu este aceea în care se spune că întotdeauna, primăvara, toți negustorii întârziau la vad la Târzii pentru că îi opreau apele învolburate ale pârâului.
Târzia, Neamț () [Corola-website/Science/301687_a_303016]
-
au fost naționalizate mijloacele de producție, și anume moara și presa de ulei, apărând treptat și primele asociații agricole. Din anul 1964, pe Valea Morii și Valea Lupilor se fac amenajări piscicole care, prin construirea barajului de acumulare a apelor pârâului Bilova în 1969, au format lacul Fulga. Iar din 1985, pe teritoriul comunei își stabilește sediul și Întreprinderea Județeană Piscicolă Prahova. Alături de CAP Fulga, care se ocupa de activitatea agricolă și dezvolta secții anexe de mică industrie și prestări servicii
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]