11,301 matches
-
nisipului îi accentuează reveriile analitice. Acestea ucid lecturile potențiale și chiar scriitura: Iau câte o carte, creion și hârtie, dar nu pot citi decât câteva rânduri fără importanță. Curând cartea și caietul se pierd pe jos, se acoperă cu nisip.” Pasajul conține o metaforă a morții literaturii, tot mediul înconjurător inducând o stare de exacerbare a simțurilor: „Scot din toate aceste atâtea emoții, atât orgoliu de a trăi intens, de a fi în mine un foc cu arșițele și palpitările lui
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
în continuă formare. Mai mult chiar, datele psihice ale omului se inspiră uneori mai puțin din sentimentele lui reale trăite, și mai ales din imaginile invariabile la care aceste sentimente aderă. În romanul O moarte care nu dovedește nimic un pasaj semnificativ în care însăși literatura este acuzată de acest efect de înstrăinare pe care-l produce: „ nici nu știu dacă mirajul lui Proust nu mă face, din cauza unor asemănări exterioare să-mi complac starea sufletească. Poate că dacă n-aș
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Picătura să se prelingă pe corp, să-i simtă drumul , să vadă unde poate ajunge fără să se destrame (...) Toate jocurile cu apa.” Pluralul folosit este ambiguu, pentru că nu seștie cine este actorul acestui fragment și cine regizorul. În pasajul “jocurilor apei” bărbatul trece printr-un transfer de personalitate, perspectiva sa devenind pntru prima oară cea a personajului: “E atentă la toate zgomotele care se aud în camera de baie, focul din sobă, aburii, apa. Și dacă e posibil Dania
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Evangheliei după Ioan, cărora ne mărturisește Andrei Pleșu că li se conformează cuminte, ne vorbesc, totuși, despre ridicarea pietrei împotriva unei biete târfe și nu împotriva unor călăi mai mult sau mai puțin imperfecți. Chiar dacă învățătura creștină transmisă prin intermediul acestui pasaj din Sfânta Scriptură s-a generalizat, ar fi bine să nu uităm că în el nu este vorba despre crimă, ci despre un altfel de păcat. Unul care poate să fie atât înțeles, cât și iertat având în vedere păcatul
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
a împiedicat să o iubească în continuare, de la distanță. Spun asta pentru că, în urmă cu câțiva ani, am dat întâmplător peste un text de-al lui apărut într-o revistă ieșeană și am constatat că a reluat cel mai șocant pasaj dintr-un vis erotic al lui Swedenborg, după care nota entuziasmat: „Uite, domnule, ce poate să traducă Bobinocara!”. Dar, cum scrisorile către Gabriela nu le avem, să ne întoarcem la cele din Cerșetorul de cafea, prin care cred că Emil
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
refugiază și în dragoste. Ce loc acorzi iubirii în ceea ce ai scris? A.B.: O, ce întrebare grea! A scrie despre dragoste este o treabă de maturitate literară sau de bătrânețe. Pentru un profesionist al scrisului, scenele de iubire sau pasajele care vorbesc despre iubire sunt cele mai dificile cu putință. Riști mereu să fii ca unii sau ca alții dintre cei pe care i-ai citit. Este lucrul cel mai greu pentru mine. De aceea, la început, în primele romane
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
LVI, nr. 3-5/1980) apare un amplu studiu evocator documentat cu Însemnate referiri bibliografice. La 80 de ani, Ștefan S. Gorovei, prestigious collaborator al Institutului de Istorie “A.D. Xenopol”, publică un articol cu o prezentare detaliată, din care extragem câteva pasaje. “Nu este, desigur, la Îndemâna oricui să dovedească o colaborare de peste o jumătate de secol la publicațiile unui institut de cercetări. Titularul unei asemenea performanțe este istoricul Paul Mihail, colaborator Încă din 1933 al revistei “Cercetări istorice” și al publicațiilor următoare
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
frumusețea, inteligența, puterea de seducție pentru a ajuta Egiptul să supună Israelul. Regina s-a străduit și a reușit să-l cucerească pe mărețul Solomon, să-l învăluie cu farmecele ei și amândoi au fost cuprinși de pasiunea dragostei. Unele pasaje din Cântarea Cântărilor, atribuită înțeleptului rege al Israelului, par să se refere la iubirea lor. Bazându-se pe faptul că-i cucerise inima, regina s-a gândit, spune tot legenda, să-i submineze regelui Israelului autoritatea, să producă dezordine, cerându
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
retorică sub numele de anadiploză, figură sintactică a repetiției care se prezintă ca o reluare, la începutul unei unități sintactice (care poate fi și o frază), a elementului situat la sfîrșitul unității precedente. Marcel Schwob, reluînd această figură într-un pasaj din Le Livre de Monelle, obține o repetiție a anadiplozei care devine o "concatenare" (Fontanier 1977: 331). Aici, concatenarea este mai întîi "directă", apoi inversă, realizînd o formă de poezie populară a "hoinărelii" (de altfel textul este spus "din mers
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
lucrările lui Z. Guentchéva încoace (1994 și 1996), plasează o zonă textuală sub dependența unei surse de cunoaștere (mediere epistemică) sau de percepție (mediere perceptuală). Enunțurile pot astfel să nu fie asumate de un locutor-narator. De exemplu în cele două pasaje din faptul divers T5: T5 (urmare) [...] Acolo, chiar pe trotuar, a fost găsit copilașul, "cu cîrpa și cu ursulețul lui", după mărturia unei vînzătoare vecină cu locul dramei. Mama, o elvețiancă, a fost scoasă din cauză de către poliție. Conform primelor
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
empatică pe care o definește astfel: "Pronumele anaforice [...] ne aduc cunoștințe specifice, care nu privesc referenții ca atare, ci sentimentele, pasiunile, atitudinile psihologice și axiologice ale subiectului vorbitor cu privire la un referent" (1990: 223). M.-E. Conte ia ca exemplu un pasaj în stil indirect liber din Madame Bovary, în care anafora pronominală își pierde "fidelitatea" pentru a semnala punctul de vedere al personajului asupra obiectului discursului său: T27 Elle est fort gentille! se disait-il; elle est fort gentille, cette femme de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
lingvistică despre care am vorbit mai sus). Anafora stilistică este definită în Littré ca "repetiția aceluiași cuvînt la începutul frazelor sau a membrilor frazei"18. Această definiție trebuie lărgită cel puțin pînă la nivelul sintagmei, ca de exemplu în acest pasaj de la începutul discursului pronunțat de generalul de Gaulle pe 4 iunie, la forumul din Alger: § 4 Aceasta înseamnă că trebuie să deschidem căi care pînă acum erau închise pentru mulți. § 5 Aceasta înseamnă că trebuie să le oferim mijloace de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
gramaticale: "Stilul periodic este cel în care propozițiile sau frazele sînt legate unele de altele, fie prin sens, fie prin conjuncții" (1824: 130). Așadar, vom considera drept perioade: • Structurile ritmice fără conectori precum frazele din Rimbaud T36 și T37 sau pasajele de la începutul și de la sfîrșitul celebrului discurs al generalului de Gaulle la Alger, 4 iunie 1958: T64 [...] în toată Algeria // nu există decît o singură categorie de locuitori /// nu există decît francezi // în întregime // francezi în întregime // cu aceleași drepturi
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
produse de unul și același locutor; de îndată ce intervin cel puțin doi locutori, avem de-a face cu un schimb; schimburile se combină pentru a forma secvențele, care se combină pentru a forma interacțiunile, unități maximale de analiză." (1996: 36) Acest pasaj în discurs direct din Cenușăreasa de Perrault prezintă o structură canonică de tranzacție secvență dialogică elementară care înlănțuie trei replici ale personajelor (A și B) și care alternează pentru a forma un schimb complet: întrebarea lui A (Q), răspunsul lui
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
fost deja dezvoltat în Adam 1992 (în special în ultimul capitol, consacrat modalităților de inserție a secvențelor narative în contextul dialogal al teatrului), Adam 1994 (cap. 9) și Adam și Petitjean 1989. Ne vom mulțumi aici cu analiza unui scurt pasaj dintr-un roman al scriitorului cilian Luis Sepúlveda: T83 [...] [e0] Fratele tău Nushiño îți va spune că [e1] Shuarii nu le ucid decît pe maimuțele tzanza, cele atît de leneșe. [e2] Și de ce, frate? [e3] Maimuțele tzanza nu fac decît
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ca temă-topic a poemului. Textul comportă o a doua sinteză configurațională: evaluarea finală formulată de personajul însuși sub formă de morală-PnΩ. Ar fi ușor de arătat cum cuvintele folosite în această reflecție relatată în discurs direct reiau cutare sau cutare pasaj din povestirea precedentă. Comparativ, titlul acestui mic text de Raymond Queneau (Courir les rues, Gallimard, 1967) joacă ironic rolul de stabilire sintetică a sensului povestirii care urmează, în maniera maximei morale dată de primul vers din fabula lui La Fontaine
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Parangonaj: (tipogr.) asamblare a diferite corpuri de litere la culegrea cuvintelor pe un rînd (Noul Dicționar Universal al Limbii Romîne, Ed. Litera Internațională, 2006) (n.tr.). 15 18 19 Aici avem de-a face cu un fenomen comparabil cu celebrul pasaj din Essais de linguistique générale unde Jakobson vorbește despre "scîrbosul de Scarlat." ""De ce cîrbosul?" " Pentru că-l urăsc." "De ce nu-i spui groaznicul, înspăimîntătorul, fiorosul? " " Nu știu de ce, dar scîrbosul i se potrivește mai bine." Fără să bănuiască, ea aplica fenomenul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
părinți. Figura bunicii paterne este și ea reperul principal la care se raportează copiii, în căutarea unui sprijin, a unei mâini care să le mângâie fruntea. Într-un fel de preambul, autoarea ne introduce în cadrul poveștii de viață. La fiecare pasaj, autoarea își trădează firea poetică, sensibilitatea, sufletul cald, neasemuit. Și vocea auctorială intervine de câte ori este nevoie, în limbajul atât de cunoscut al basmelor de altădată. Tonul, când liric, când sfătos, când melancolic, te introduce în starea, nu numai a autoarei
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
în parte, reprezentând suporturile orizontale și culoarele care duceau la raion, dar și amplasarea indicatorilor sau a altor materiale promoționale. Am „urmărit” 815 cumpărători și am studiat mult mai mulți pe camerele de luat vederi. Ne-am axat atenția pe „pasaje” - termenul folosit de noi pentru orice culoar care face legătura între diferite părți ale magazinului. Atât timp cât clientul nostru nu știa care sunt culoarele cele mai circulate, îi era imposibil să ia decizii importante în privința aranjării produselor, sau a amplasării materialelor
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
acolo un butic de suveniruri, iar cei de la Lincoln Center voiau să știe dacă un magazin mai mare ar fi fost viabil acolo. În primul rând trebuiau să se asigure că un magazin mai mare nu ar aglomera prea mult pasajele de trecere pentru pietoni. Cu ajutorul prietenului meu, am primit slujba aceasta. Am ales câțiva din studenții mei să mă ajute și am luat câteva camere de luat vederi, ne-am stabilit punctele de observație și ne-am pus pe muncă
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
Maurice Halbwachs, ceea ce constituie un ansamblu, nu o structură apropiată de realitate, cînd de "manuscrisul" Memoriei colective, ceea ce e o nemiloasă mistificare. Această mistificare, care probabil i-a scăpat coordonatorului colecției, Georges Balandier, este revelată de textul următor: "[...] în afară de cîteva pasaje nefinisate (specificate în "Avertisment") și a căror eliminare este semnalată prin puncte de suspensie. Manuscrisul a fost reprodus integral, titlurile capitolelor sînt cele alese de autor, doar subtitlurile au fost adăugate de editori". Căutam eventuale texte inedite care să fi
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
spune mai departe, în capitolul despre spațiu, cu referire la societatea obiectelor, cît și de ceea ce se spune într-un alt text omis în legătură cu conștiința timpului pe care ne-am putea imagina că o are un animal. Există aici un pasaj în care Halbwachs recurge la continuitatea evidențiată de Leibniz între infra-conștient și conștient. Textul 11 este inserat la pagina 143. Textul 12 este inserat la paginile 144-145 și este un ecou al textului 10, cu referire la societatea obiectelor. Textele
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
nu știu nici să citească muzica, nici să cînte la un instrument, de a-și aminti un motiv muzical. Unii și-l amintesc pentru că-l pot reproduce fredonînd. Alții și-l amintesc deoarece l-au mai auzit și recunosc anumite pasaje. Vom arăta acum alte două modalități, dar de această dată pentru muzicieni sau pentru persoanele care știu să citească notele. Primii și-l amintesc fiindcă pot să-l execute, iar ceilalți, deoarece, după ce au citit înainte sau citesc chiar acum
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
cînd introduce într-o sonată ori simfonie un motiv împrumutat din natură sau din societate? Mai întîi, dacă a remarcat acest motiv acolo unde l-a întîlnit e pentru calitățile muzicale ale acestuia. În timp ce un profan este impresionat de un pasaj dintr-o sonată pentru că poate fi fredonat, un muzician își va fixa atenția asupra unui cîntec de la o serbare țărănească pentru că poate să fie notat și să figureze ca temă într-o sonată sau într-o compoziție orchestrată. Profanul selectează
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
refugiat la două bătrîne și foarte habotnice modiste..." Intră comisarii. Bătrînele janseniste mint, spunînd că ei și-au petrecut acolo toată seara. Nota lui R. Colomb: "Doar H.B. a intrat la domnișoarele Caudey; R.C. și Mante au șters-o prin pasaj în pod, ajungînd astfel la Grande-Rue". Stendhal: "Cînd nu i-am mai auzit pe comisari, am ieșit și am continuat să urcăm spre pasaj". Colomb: "Eroare". Stendhal: "Mante și Treillard [Colomb: "Treillard nu era cu noi trei"], mai sprinteni decît
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]