9,077 matches
-
VI., VII., VIII., IX., X., XIII. și XIV. de azi ale Budapestei. În legătură cu originea numelui orașului Pesta există două teorii. Una din ipoteze susține că numele are origini din perioada descălecatului, și ar avea legătură cu cuvântul de origine slavă "peșteră", din pricina peșterei cu ape termale aflată în Muntele Gellért, situat tocmai pe partea cealaltă a Dunării, în Buda. După celalaltă ipoteză cuvântul "pest" se referă la cuptoarele slavilor situate în vechime în zona dintre Muntele Gellért și cartierul Tabán (de
Pesta (oraș) () [Corola-website/Science/312916_a_314245]
-
groază este aproape la fel de vechi că și filmul însuși. Ideea forțelor supranaturale apare în numeroase filme mute, create de pionierii filmelor, ca Georges Méliès prin anii 1890, cel mai notabil fiind din 1896. Alt film notabil este La Caverne maudite (Peșteră demonilor). Secolul XX a adus câteva granițe genului, apărând primul film în care apărea un monstru (Quasimodo), bazat pe povestirea lui Victor Hugo: "Notre-Dame de Paris" (publicată în 1831). Filmele despre Quasimodo includ: "Esmeralda" (1906), "The Hunchback" (1909), "The Love
Film de groază () [Corola-website/Science/310874_a_312203]
-
30.000 de ani, fie datorită glaciațiunii, fie datorită încrucișării cu oamenii moderni. În timp, oamenii din specia Homo Sapiens au început să-și confecționeze haine din blănuri de animale cusute cu ace din os pentru a se încălzi în peșterile reci și au domesticit anumiți lupi ce au fost strămoșii câinilor de azi. Lupul, care a fost unul dintre inamicii erei glaciare, avea să devină cel mai bun prieten al omului, pe care care îl va sprijini la vânătoare. Având
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
cel mai bun prieten al omului, pe care care îl va sprijini la vânătoare. Având nevoia de a se exprima și a lăsa urme ale trecerii lor, oamenii preistorici și-au transpus viețile lor de vânători și obiceiurile pe pereții peșterilor prin picturi rupestre. Picturile rupestre înfățișând animale asociate cu simboluri magice (pentru a cinsti spiritele lor), precum și scene de vânătoare ce reproduceau amprentele suflate cu pigmenți extrași din plante peste mâna lipită de perete, reprezentau, pentru oamenii timpurii, un mod
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
Forțele potrivnice au fost ademenite, îmblânzite sau adorate, ei crezând în unul sau mai mulți zei. Animalele care îi asigurau hrana erau omorâte, simbolic, prin practici magice (sacrificiile) sau erau glorificate pentru forța lor. Aceste animale erau pictate pe pereții peșterilor. Astfel au apărut și practicile religioase (rituri). Credințele religioase erau de două feluri: Fenomenul șamanic ocupă un loc aparte în analiza religiei preistorice. În practicile religioase se înscriu și diversele culte: Practica acestor culte implică ceremonialuri sacre care se desfășoară
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
Elementele constitutive ale artei paleolitice: Arta paleolitică este reprezentată de creații pe mai multe categorii de suporturi. Cele mai spectaculoase - sunt și cele mai cercetate și majoritatea interpretărilor pornesc de la analiza acestei categorii de reprezentări - sunt cele realizate pe pereții peșterilor, de unde și calificativul de “parietală”. De la două-trei reprezentări la câteva sute sau mii, reprezentările din arta parietală constituie majoritatea reprezentărilor. Evident, avem de-a face cu un corpus de imagini cu o valoare specială pentru colectivitățile paleolitice. Arta rupestră, obiectele
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
calificativul de “parietală”. De la două-trei reprezentări la câteva sute sau mii, reprezentările din arta parietală constituie majoritatea reprezentărilor. Evident, avem de-a face cu un corpus de imagini cu o valoare specială pentru colectivitățile paleolitice. Arta rupestră, obiectele găsite în peșteri, constituie o categorie mai degrabă redusă numeric, dar cu semnificație, probabil, specială. Această categorie este compusă, în principal, din blocuri de mari dimensiuni pe care au fost realizate reprezentări în relief adânc sau ronde-bosse și care, după cum sugerează situația arheologică
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
este compusă, în principal, din blocuri de mari dimensiuni pe care au fost realizate reprezentări în relief adânc sau ronde-bosse și care, după cum sugerează situația arheologică în care au fost găsite, erau așezate asemeni unei frize în zona locuită a peșterii. Arta mobiliară este compusă din piesele de podoabă (discuri din os sau corn perforate și gravate, imitații de dinți de animal, în special, de cerb), plachete ornamentate, “propulsoare” - numite și “bastoane de comandament”, statuete din fildeș, corn, os sau, mai
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
Marche din Franța și sunt plachete din șist gravate cu reprezentări mult mai realiste. Gravura era realizată cu ajutorul burin-ului (o unealtă tipică a paleoliticului superior, realizată pentru a avea capătul unei muchii cu un vârf obtuz), atât pe pereții peșterilor, cât și pe suport moale (os, corn, fildeș). Foarte probabil, aceste unelte de dimensiuni mici erau înmănușate în mânere de os sau de lemn. Pictura era realizată cu ajutorul ocrului, un oxid de fier sau de magneziu. “Pictorul” frământa în gură
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
Întâi, absența urmelor de torțe (sunt doar câteva identificate, prea puține) sau de lămpi (realizate tot din stalagmite), deși este de presupus că era nevoie de lumină. În al doilea rând, unele reprezentări se află la câțiva metri de solul peșterii - modul de realizare al acestor figuri rămâne în discuție. Mulajele sunt doar câteva, poate și din cauza șanselor mai mici de a fi conservate. Exemplul clasic îl constituie bizonii de la Tuc d’Audoubert. O posibilă variantă o reprezintă piesele realizate din
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
este una din cele mai cunoscute și studiate peșteri din România. Peșteră se află în județul Bihor, comuna Vadu Crișului în defileul Șuncuiuș - Vadu Crișului la 50 m de răul Crișul Repede, pe versantul nordic al Munților Pădurea Craiului. La peșteră se poate ajunge foarte usor cu trenul personal
Peștera de la Vadu Crișului () [Corola-website/Science/310002_a_311331]
-
este una din cele mai cunoscute și studiate peșteri din România. Peșteră se află în județul Bihor, comuna Vadu Crișului în defileul Șuncuiuș - Vadu Crișului la 50 m de răul Crișul Repede, pe versantul nordic al Munților Pădurea Craiului. La peșteră se poate ajunge foarte usor cu trenul personal pe ruta Cluj
Peștera de la Vadu Crișului () [Corola-website/Science/310002_a_311331]
-
este una din cele mai cunoscute și studiate peșteri din România. Peșteră se află în județul Bihor, comuna Vadu Crișului în defileul Șuncuiuș - Vadu Crișului la 50 m de răul Crișul Repede, pe versantul nordic al Munților Pădurea Craiului. La peșteră se poate ajunge foarte usor cu trenul personal pe ruta Cluj Napoca-Ordea. Peșteră este cunoscută ca una din peșterile cu cea mai bogată fauna cavernicola din România. Descoperită de către Czaran Gyula și cei doi colaboratori Karl Handt și Veress Istvan
Peștera de la Vadu Crișului () [Corola-website/Science/310002_a_311331]
-
află în județul Bihor, comuna Vadu Crișului în defileul Șuncuiuș - Vadu Crișului la 50 m de răul Crișul Repede, pe versantul nordic al Munților Pădurea Craiului. La peșteră se poate ajunge foarte usor cu trenul personal pe ruta Cluj Napoca-Ordea. Peșteră este cunoscută ca una din peșterile cu cea mai bogată fauna cavernicola din România. Descoperită de către Czaran Gyula și cei doi colaboratori Karl Handt și Veress Istvan la 10 noiembrie 1903. Descoperirea s-a făcut prin dinamitarea versantului ca urmare
Peștera de la Vadu Crișului () [Corola-website/Science/310002_a_311331]
-
Crișului în defileul Șuncuiuș - Vadu Crișului la 50 m de răul Crișul Repede, pe versantul nordic al Munților Pădurea Craiului. La peșteră se poate ajunge foarte usor cu trenul personal pe ruta Cluj Napoca-Ordea. Peșteră este cunoscută ca una din peșterile cu cea mai bogată fauna cavernicola din România. Descoperită de către Czaran Gyula și cei doi colaboratori Karl Handt și Veress Istvan la 10 noiembrie 1903. Descoperirea s-a făcut prin dinamitarea versantului ca urmare a unor bănuieli că deasupra cascadei
Peștera de la Vadu Crișului () [Corola-website/Science/310002_a_311331]
-
cei doi colaboratori Karl Handt și Veress Istvan la 10 noiembrie 1903. Descoperirea s-a făcut prin dinamitarea versantului ca urmare a unor bănuieli că deasupra cascadei Vadu Crișului ce poate fi văzută de pe calea ferată s-ar afla o peșteră de mari dimensiuni. Contele Odon Zichy pe a cărui proprietate se află peșteră a dispus amenajarea să cu podețe și scări de lemn astfel încât în 1905 a fost deschisă spre vizitare fiind considerată la aceea vreme cea mai frumoasă peșteră
Peștera de la Vadu Crișului () [Corola-website/Science/310002_a_311331]
-
s-a făcut prin dinamitarea versantului ca urmare a unor bănuieli că deasupra cascadei Vadu Crișului ce poate fi văzută de pe calea ferată s-ar afla o peșteră de mari dimensiuni. Contele Odon Zichy pe a cărui proprietate se află peșteră a dispus amenajarea să cu podețe și scări de lemn astfel încât în 1905 a fost deschisă spre vizitare fiind considerată la aceea vreme cea mai frumoasă peșteră din Europa. Prin peșteră curge o apă care la 40 m de intrare
Peștera de la Vadu Crișului () [Corola-website/Science/310002_a_311331]
-
peșteră de mari dimensiuni. Contele Odon Zichy pe a cărui proprietate se află peșteră a dispus amenajarea să cu podețe și scări de lemn astfel încât în 1905 a fost deschisă spre vizitare fiind considerată la aceea vreme cea mai frumoasă peșteră din Europa. Prin peșteră curge o apă care la 40 m de intrare formează o cascadă de aproximativ 6 m. Stalactite și stalagmite pot fi observate pe toată lungimea peșterii, unele formațiuni au denumirea de "Mormântul lui Mahomed, Vulturul Alb
Peștera de la Vadu Crișului () [Corola-website/Science/310002_a_311331]
-
Contele Odon Zichy pe a cărui proprietate se află peșteră a dispus amenajarea să cu podețe și scări de lemn astfel încât în 1905 a fost deschisă spre vizitare fiind considerată la aceea vreme cea mai frumoasă peșteră din Europa. Prin peșteră curge o apă care la 40 m de intrare formează o cascadă de aproximativ 6 m. Stalactite și stalagmite pot fi observate pe toată lungimea peșterii, unele formațiuni au denumirea de "Mormântul lui Mahomed, Vulturul Alb, Adam și Eva, Barbă
Peștera de la Vadu Crișului () [Corola-website/Science/310002_a_311331]
-
spre vizitare fiind considerată la aceea vreme cea mai frumoasă peșteră din Europa. Prin peșteră curge o apă care la 40 m de intrare formează o cascadă de aproximativ 6 m. Stalactite și stalagmite pot fi observate pe toată lungimea peșterii, unele formațiuni au denumirea de "Mormântul lui Mahomed, Vulturul Alb, Adam și Eva, Barbă lui Mahomed" chiar și "Albă că Zăpadă și cei Șapte Pitici". Peșteră nu poate fi vizitată în totalitate, o parte fiind rezervată cercetărilor speologice. Peșteră adăpostește
Peștera de la Vadu Crișului () [Corola-website/Science/310002_a_311331]
-
cascadă de aproximativ 6 m. Stalactite și stalagmite pot fi observate pe toată lungimea peșterii, unele formațiuni au denumirea de "Mormântul lui Mahomed, Vulturul Alb, Adam și Eva, Barbă lui Mahomed" chiar și "Albă că Zăpadă și cei Șapte Pitici". Peșteră nu poate fi vizitată în totalitate, o parte fiind rezervată cercetărilor speologice. Peșteră adăpostește cea mai bogată fauna cavernicola din România. Aici sunt specii de melci, viermi, insecte și crustacee. Peșteră fiind atât de mare și cu galerii multe este
Peștera de la Vadu Crișului () [Corola-website/Science/310002_a_311331]
-
lungimea peșterii, unele formațiuni au denumirea de "Mormântul lui Mahomed, Vulturul Alb, Adam și Eva, Barbă lui Mahomed" chiar și "Albă că Zăpadă și cei Șapte Pitici". Peșteră nu poate fi vizitată în totalitate, o parte fiind rezervată cercetărilor speologice. Peșteră adăpostește cea mai bogată fauna cavernicola din România. Aici sunt specii de melci, viermi, insecte și crustacee. Peșteră fiind atât de mare și cu galerii multe este bine populată de liliacul cu botul în formă de potcoava. Originea apei este
Peștera de la Vadu Crișului () [Corola-website/Science/310002_a_311331]
-
chiar și "Albă că Zăpadă și cei Șapte Pitici". Peșteră nu poate fi vizitată în totalitate, o parte fiind rezervată cercetărilor speologice. Peșteră adăpostește cea mai bogată fauna cavernicola din România. Aici sunt specii de melci, viermi, insecte și crustacee. Peșteră fiind atât de mare și cu galerii multe este bine populată de liliacul cu botul în formă de potcoava. Originea apei este Izvorul Bătrânului care după un traseu scurt se pierde în pachetul de calcare. În 1905 a fost deschisă
Peștera de la Vadu Crișului () [Corola-website/Science/310002_a_311331]
-
populată de liliacul cu botul în formă de potcoava. Originea apei este Izvorul Bătrânului care după un traseu scurt se pierde în pachetul de calcare. În 1905 a fost deschisă pentru vizitare, fiind considerată la acea vreme cea mai frumoasă peșteră din Europa. Din 1955 este declarată monument al naturii. "Raiul" și "Iadul" sunt două galerii, străbătute de un izvor cu legendă; se spune că dacă te gândești la o fată pe care o plăci, înainte de a bea apă din palmă
Peștera de la Vadu Crișului () [Corola-website/Science/310002_a_311331]
-
petrecut doi ani în Winchester pentru a se întrema, și apoi a plecat în Germania, unde a trăit în pribegie ca pelerin mulți ani. Bătrân fiind s-ar fi întors în Anglia și ar fi trăit ca pustnic într-o peșteră de lângă Dover. Pe patul de moarte s-ar fi spovedit că deși își spunea Christian, se născuse Harold Godwinson. Diverse varainte ale poveștii au existat în Evul Mediu dar baza istorică este fragilă. Interesul literar pentru figura lui Harold a
Harold al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/310167_a_311496]