KorAP: Find »[drukola/base=reclamantă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...288 289 290 ...295 >

7,357 matches

Corola-website/Law/269443_a_270772

să renunțe la respectiva cerere, neidentificând nimic care să poată impune examinarea acesteia în termenii art. 37 § 1 din Convenție, și decide scoaterea ei de pe rol. II. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenție 25. Reclamanta susține că a fost judecată de două ori pentru faptele sale din 2 iunie 2004. Aceasta invocă, în esență, art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenție, formulat astfel: "1. Nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal de către jurisdicțiile

HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269443_a_270772]
Constatând că acest capăt de cerere nu este în mod vădit nefondat în sensul art. 35 §3 lit. a) din Convenție și că nu prezintă de altfel niciun alt motiv de inadmisibilitate, Curtea îl declară admisibil. B. Cu privire la fond 27. Reclamanta susține că a fost judecată de două ori pentru aceleași fapte. 28. Făcând trimitere la Cauza Serguei Zolotoukhine împotriva Rusiei [(MC), nr. 14.939/03, CEDO 2009], Guvernul consideră că prezenta cauză se distinge de aceasta deoarece, în opinia sa

HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269443_a_270772]
fapte. 28. Făcând trimitere la Cauza Serguei Zolotoukhine împotriva Rusiei [(MC), nr. 14.939/03, CEDO 2009], Guvernul consideră că prezenta cauză se distinge de aceasta deoarece, în opinia sa, circumstanțele de fapt nu sunt similare. Astfel, în opinia Guvernului, reclamanta a fost judecată pentru două infracțiuni diferite care aveau un singur element comun, respectiv recurgerea la violență fizică. În plus, cele două infracțiuni erau diferite din perspectiva valorii sociale protejate, a gravității și a consecințelor, precum și a intenției. Făcând trimitere

HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269443_a_270772]
ori în lumina principiului non bis in idem, astfel cum a fost dezvoltat de aceasta în Cauza Serguei Zolotoukhine citată anterior. 1. Cu privire la natura juridică a celor două proceduri 30. Curtea observă că, în speță, nu s-a contestat că reclamanta a făcut obiectul a două proceduri penale conform dreptului intern. 2. Clarificarea aspectului dacă reclamanta a fost judecată de două ori pentru aceeași infracțiune ("idem") 31. Curtea reamintește că art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenție trebuie să fie

HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269443_a_270772]
în Cauza Serguei Zolotoukhine citată anterior. 1. Cu privire la natura juridică a celor două proceduri 30. Curtea observă că, în speță, nu s-a contestat că reclamanta a făcut obiectul a două proceduri penale conform dreptului intern. 2. Clarificarea aspectului dacă reclamanta a fost judecată de două ori pentru aceeași infracțiune ("idem") 31. Curtea reamintește că art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenție trebuie să fie înțeles ca interzicând urmărirea penală sau judecarea unei persoane pentru o a doua "infracțiune" în măsura în care

HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269443_a_270772]
ele în timp și în spațiu, existența acestor circumstanțe trebuind să fie demonstrată pentru a putea fi pronunțată condamnarea sau pentru ca noi acțiuni penale să poată fi puse în mișcare (ibidem, pct. 84). 35. Analizând faptele cauzei, Curtea reține că reclamanta a fost achitată, într-o fază inițială, de acuzația de lovire sau alte violențe în raport cu incidentul din 2 iunie 2004 și, ulterior, a fost condamnată pentru tâlhărie în raport tot cu același incident. 36. În această privință, subliniază că, în raport cu

HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269443_a_270772]
aspectul care trebuie clarificat nu este acela dacă elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute la art. 180 și la art. 211 din Codul penal în vigoare la momentul faptelor erau sau nu identice, ci acela de a determina dacă faptele imputate reclamantei în cele două proceduri penale se refereau la același comportament (Grande Stevens și alții, citată anterior, pct. 224). În acest scop, Curtea trebuie să cerceteze dacă în cauză era vorba de același comportament din partea acelorași persoane cu aceeași ocazie (Maresti

HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269443_a_270772]
din partea acelorași persoane cu aceeași ocazie (Maresti împotriva Croației, nr. 55.759/07, pct. 63, 25 iunie 2009, și Muslija împotriva Bosniei și Herțegovinei, nr. 32.042/11, pct. 34, 14 ianuarie 2014). 37. În prezenta speță, Curtea observă că reclamanta a fost acuzată în două rânduri pentru aceleași acte de violență pe care le aplicase aceleiași persoane, D.M.M., la aceeași dată, 2 iunie 2004; observă, de asemenea, că D.M.M. a avut posibilitatea de a-și susține cauza în calitate de victimă (pct.

HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269443_a_270772]
Convenție pe motiv că cele două proceduri menționate nu se refereau la fapte, în esență, identice, întrucât circumstanțele de fapt și părțile erau diferite (ibidem, pct. 51-52). 42. Prin urmare, în speță, Curtea consideră că infracțiunea de tâlhărie de care reclamanta era acuzată îngloba în ansamblul său faptele infracțiunii de lovire sau alte violențe și că această din urmă infracțiune nu conținea niciun element care să nu fi fost inclus în infracțiunea de tâlhărie. Actele de violență constituiau astfel elementul infracțional

HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269443_a_270772]
nu fi fost inclus în infracțiunea de tâlhărie. Actele de violență constituiau astfel elementul infracțional unic în cadrul procedurii pentru lovire sau alte violențe și un element esențial în cadrul procedurii pentru tâlhărie. 43. În cele din urmă, Curtea observă că, deși reclamanta a invocat autoritatea de lucru judecat în cadrul celei de-a doua proceduri, instanțele interne nu au stabilit expres în cadrul acestei proceduri că existau circumstanțe de fapt care distingeau acuzația de tâlhărie de cea de lovire sau alte violențe pentru care

HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269443_a_270772]
fapte între cele două proceduri în cauză (supra, pct. 20), dar că aceste constatări nu puteau să conducă, din motive procedurale, la o redeschidere a procedurii (supra, pct. 21). 44. Prin urmare, Curtea consideră că actele de violență de care reclamanta era acuzată în cadrul celor două proceduri au fost, în esență, aceleași. 3. Clarificarea aspectului dacă a existat o repetare a trimiterii în judecată ("bis") 45. Curtea reamintește că art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenție nu vizează numai cazul

HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269443_a_270772]
prima procedură s-a finalizat cu o hotărâre definitivă pronunțată la 24 ianuarie 2006 de Tribunalul Bacău. Constată, de asemenea, că, în cadrul celei de-a doua proceduri, aceeași instanță a pronunțat, la 7 martie 2006, o hotărâre prin care condamna reclamanta în primă instanță. Rezultă că aceasta a fost condamnată în primă instanță pentru tâlhărie, deși hotărârea de achitare pentru lovire sau alte violențe rămăsese deja definitivă. 49. În aceste circumstanțe, Curtea consideră că reclamanta a fost judecată în două rânduri

HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269443_a_270772]
2006, o hotărâre prin care condamna reclamanta în primă instanță. Rezultă că aceasta a fost condamnată în primă instanță pentru tâlhărie, deși hotărârea de achitare pentru lovire sau alte violențe rămăsese deja definitivă. 49. În aceste circumstanțe, Curtea consideră că reclamanta a fost judecată în două rânduri pentru aceleași acte de violență. 50. Prin urmare, a fost încălcat art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenție. III. Cu privire la celelalte pretinse încălcări 51. Reclamanta se plânge, în cele din urmă, de încălcarea

HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269443_a_270772]
definitivă. 49. În aceste circumstanțe, Curtea consideră că reclamanta a fost judecată în două rânduri pentru aceleași acte de violență. 50. Prin urmare, a fost încălcat art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenție. III. Cu privire la celelalte pretinse încălcări 51. Reclamanta se plânge, în cele din urmă, de încălcarea drepturilor garantate prin art. 3, art. 5, art. 6 și art. 7 din Convenție și prin art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție în raport cu incidentul din 2 iunie 2004 și cu

HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269443_a_270772]
loc o încălcare a Convenției sau a Protocoalelor sale și dacă dreptul intern al înaltei părți contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecințelor acestei încălcări, Curtea acordă părții lezate, dacă este cazul, o reparație echitabilă." A. Prejudiciu 54. Reclamanta solicită 500.000 euro (EUR) cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul material pe care pretinde că l-a suferit și care corespunde pierderilor salariale și degradării bunurilor sale pe durata detenției, precum și suma de 3.500.000 EUR cu titlu

HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269443_a_270772]
vechime în muncă a perioadei pe care a petrecut-o în detenție. 55. Guvernul se opune acordării despăgubirii materiale solicitate, în absența unei legături de cauzalitate între încălcarea denunțată și pretinsul prejudiciu. În ceea ce privește prejudiciul moral, consideră că suma solicitată de reclamantă nu este conformă jurisprudenței Curții în materie. În ceea ce privește celelalte cereri ale reclamantei, consideră că nu intră în competența Curții. 56. Curtea subliniază că singura bază de reținut pentru acordarea unei reparații echitabile constă, în speță, în încălcarea art. 4 din

HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269443_a_270772]
55. Guvernul se opune acordării despăgubirii materiale solicitate, în absența unei legături de cauzalitate între încălcarea denunțată și pretinsul prejudiciu. În ceea ce privește prejudiciul moral, consideră că suma solicitată de reclamantă nu este conformă jurisprudenței Curții în materie. În ceea ce privește celelalte cereri ale reclamantei, consideră că nu intră în competența Curții. 56. Curtea subliniază că singura bază de reținut pentru acordarea unei reparații echitabile constă, în speță, în încălcarea art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenție. Prin urmare, nu observă nicio legătură de

HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269443_a_270772]
în speță, în încălcarea art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenție. Prin urmare, nu observă nicio legătură de cauzalitate între încălcarea constatată și prejudiciul material pretins și respinge această cerere. În schimb, consideră că trebuie să i se acorde reclamantei suma de 1.500 EUR cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral. În ceea ce privește celelalte cereri ale reclamantei, consideră că nu pot fi admise (Grozavu împotriva României, nr. 24.419/04, pct. 71, 2 noiembrie 2010). În special, Curtea observă că

HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269443_a_270772]
legătură de cauzalitate între încălcarea constatată și prejudiciul material pretins și respinge această cerere. În schimb, consideră că trebuie să i se acorde reclamantei suma de 1.500 EUR cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral. În ceea ce privește celelalte cereri ale reclamantei, consideră că nu pot fi admise (Grozavu împotriva României, nr. 24.419/04, pct. 71, 2 noiembrie 2010). În special, Curtea observă că, în dreptul român, art. 465 din noul Cod de procedură penală, care a intrat în vigoare la 1

HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269443_a_270772]
la nivel intern atunci când, precum în speță, a constatat încălcarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale unui reclamant (a se vedea, de exemplu, Mischie împotriva României, nr. 50.224/07, pct. 50, 16 septembrie 2014). B. Cheltuieli de judecată 57. Reclamanta solicită, de asemenea, rambursarea cheltuielilor de judecată efectuate în fața instanțelor interne și în fața Curții, fără ca totuși să precizeze cuantumul acestora și fără să furnizeze documente justificative. 58. Guvernul observă că reclamanta nu și-a prezentat cererea sa în bună și

HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269443_a_270772]
50, 16 septembrie 2014). B. Cheltuieli de judecată 57. Reclamanta solicită, de asemenea, rambursarea cheltuielilor de judecată efectuate în fața instanțelor interne și în fața Curții, fără ca totuși să precizeze cuantumul acestora și fără să furnizeze documente justificative. 58. Guvernul observă că reclamanta nu și-a prezentat cererea sa în bună și cuvenită formă. 59. Conform jurisprudenței Curții, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor de judecată decât în măsura în care se stabilește caracterul real, necesar și rezonabil al acestora [Iatridis împotriva Greciei (reparație echitabilă

HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269443_a_270772]
reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor de judecată decât în măsura în care se stabilește caracterul real, necesar și rezonabil al acestora [Iatridis împotriva Greciei (reparație echitabilă) (MC), nr. 31.107/96, pct. 54, CEDO 2000-XI]. În speță, ținând seama de faptul că reclamanta nu și-a cuantificat și detaliat cererea, nu i se acordă nicio sumă cu acest titlu. C. Dobânzi moratorii 60. Curtea consideră necesar ca rata dobânzilor moratorii să se întemeieze pe rata dobânzii facilității de împrumut marginal practicată de Banca

HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269443_a_270772]
rata dobânzii facilității de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, majorată cu trei puncte procentuale. PENTRU ACESTE MOTIVE, În unanimitate, CURTEA: 1. decide să radieze cererea de pe rol în ceea ce îl privește pe reclamantul David Bejan-Piser; 2. declară cererea reclamantei Cristina Butnaru admisibilă în ceea ce privește capătul de cerere întemeiat pe art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenție și inadmisibilă pentru celelalte capete de cerere; 3. hotărăște că a fost încălcat art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenție; 4. hotărăște

HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269443_a_270772]
întemeiat pe art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenție și inadmisibilă pentru celelalte capete de cerere; 3. hotărăște că a fost încălcat art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenție; 4. hotărăște: a) că statul pârât trebuie să plătească reclamantei, în termen de trei luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, în conformitate cu art. 44 § 2 din Convenție, suma de 1.500 EUR (o mie cinci sute de euro), care trebuie convertită în moneda statului pârât la rata de schimb aplicabilă

HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269443_a_270772]
Corola-website/Law/270423_a_271752

numit se fixează de instanță, prin încheiere, stabilindu-se totodată și modalitatea de plată. La cererea curatorului, odată cu încetarea calității sale, ținându-se seama de activitatea desfășurată, remunerația va putea fi majorată. Secțiunea a 2-a Persoanele care sunt împreună reclamante sau pârâte Articolul 59 Condiții de existență Mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul procesului este un drept ori o obligație comună, dacă drepturile sau obligațiile lor au aceeași cauză ori dacă între ele există o

CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/270423_a_271752]