7,217 matches
-
Kolb, se supune Dvs. constatările făcute de subsemnatul din punctul de vedere privitor pe Marele Stat Major, Secția II-a: Evreii din ghettouri manifestă o deosebită îngrijorare din cauza apropierii frontului. Evreii evacuați, cât și evreii localnici doresc cu toții a se refugia pe teritoriul românesc -, fapt ce i-a determinat să facă intervenții în acest sens pe lângă delegatul Crucii Roșii Internaționale din Geneva, dl. Charles Kolb. Starea de spirit a acestei populații este liniștită, lucru confirmat și de autorități. Evreii sunt cazați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
unde li s'a stabilit domiciliul, precizându-se că aceștia nu se pot evacua dintr'o localitate în alta fără aprobarea prealabilă a Ministerului Afacerilor Interne. 2.) Evreii refugiați din teritoriile ocupate de inamic rămân în localitățile unde s'au refugiat. Tot aceștia vor fi semnalați organelor polițienești sau de jandarmerie locale perntru plasare în localitatea respectivă. 3.) Evreii refugiați din localitățile neocupate de inamic vor fi predați legiunilor de jandarmi pentru a-i transfera în localitățile de unde au plecat. Totodată
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
primul război mondial. Pretor al Comandamentului Militar Odessa (1941-1943), calitate în care a fost implicat în execuțiile împotriva populației evreiești; ajutor al pretorului Comandamentului Etapelor Est (1944); trecut în rezervă la 12.04.1945. Potrivit informațiilor arhivistice existente s-a refugiat odată cu trupele germane, în 1945 fiind dat dispărut. Acuzat de "crime de dezastrul țării prin săvârșirea de crime de război", a fost judecat și condamnat la moarte în absență de Tribunalul Poporului la 22.05.1945. 513 Gheorghe Butu (1904-
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din 22.06.1944); colonel (din 24.01.1946). 1080 Prin nota Nr. 1649 din 27.07.1942, Divizia 1-a Pază raporta Armatei a 4-a că: "[...] Evreii au fost predați autorităților germane de către Sectorul Jandarmi Smerinka. Evreii erau refugiați din Brailov (10 Km N. E. Smerinka) depe teritoriul german pe teritoriul român. Predarea s'a făcut pe baza ordinului Nr. 272 din 3 Iulie 1942 al Legiunei de Jandarmi Moghilev. [...]. AMR, fond 26-Armata a 4-a, dosar nr. 779, f.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de Argeș (17.03.1921-29.03.1923); episcop de Hotin (29.03.1923-17.10.1935); mitropolit al Bucovinei (17.10.1935-01.06.1940); mitropolit al Transnistriei cu reședința la Odessa (16.11.1942-14.12.1943). În august 1944 s-a refugiat în Occident, stabilindu-se în Franța. A fost judecat și condamnat în lipsă la moarte de Tribunalul Poporului la 28.02.1946. Caterisit de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la 29.03.1950. A condus Eparhia Ortodoxă Română din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și drepturilor de muncă, ce era în curs de deteriorare"2529. În octombrie, congresmanul Konnyu le-a amintit colegilor de suferințele pe care le provocase Ceaușescu ungurilor din Transilvania. Trebuiau distruse opt mii de sate. Douăsprezece mii de români se refugiaseră în Ungaria, din cauza deteriorării condițiilor de trai. Konnyu voia ca membrii Congresului să abroge Acordul comercial, să blocheze toate investițiile românești din Statele Unite și să ia în considerație ideea rechemării în țară a ambasadorului Americii de la București 2530. Reprezentanții corporațiilor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
bolilor. Când soțul meu a avut un atac de cord la 30 și ceva de ani, nici un doctor nu a știut cum să-l ajute. La vremea aceea se știau puține lucruri despre bolile de inimă. Prin urmare, m-am refugiat în rugăciune, am apelat la diete și soțul meu și-a revenit foarte repede. Atunci am scris prima mea carte, The Power of Thought. Când soțul meu a murit, opt ani mai târziu, din cauza unei pneumonii infecțioase, doctorii au spus
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
descrisă drept "cheia bolței fără de care s-ar prăbuși tot edificiul național" (Kogălniceanu, 1883, p. 31). Același deziderat de unificare statală a celor două principate dunărene este exprimat și de documentul redactat de revoluționarii moldoveni V. Alecsandri și A. Russo refugiați la Brașov sub titlul Principiile noastre pentru reformarea patriei, în care unirea Moldovei și Țării Românești completează tabloul cererilor cu caracter social-democratic. Fără să conțină asemenea revendicări unioniste, Proclamația de la Islaz, documentul-program al pașoptiștilor munteni, lansa o nouă concepție despre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a propulsat va rămâne gestant în conștiința românească, împlinindu-se în unirea Moldovei cu Țara Românească din 1859. Intervenția armată ruso-turcă în principate a reprimat guvernul revoluționar de la București, fapt urmat de restaurația ordinii regulamentare. Revoluționarii români, indezirabili, s-au refugiat în Occident, de unde au orchestrat o campanie intensă de informare cu privire la situația celor două țări române și de promovare a agendei unioniste. În același timp, deznodământul Războiului Crimeii (1853-1856) soldat cu înfrângerea Rusiei (devenită "jandarmul Europei"), a bulversat raportul de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din prostie". Cartea despre patriotism a lui Aaron a contribuit din plin la înfierbântarea spiritelor care au dat ultimamente în clocot revoluționar în 1848. Pentru participarea sa la evenimentele revoluționare din Țara Românească, Florian Aaron a fost nevoit să se refugieze la Sibiu pentru a evita măsurile represive ale regimului pe care pașoptiștii au încercat, fără succes, să îl răstoarne. Patria, patriotul și patriotismul este o contribuție importantă la gândirea politică pașoptistă, care, deși a fost singura lucrare a lui Aaron
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
s-au ascuns prin munți și păduri pe unde s-au stâns în urmă și ecsistenția lor" (Albineț, 1845, p. 7). Curios este faptul că pentru daci, munții și pădurile au însemnat, ultimamente, mormântul existenței lor, în timp ce pentru coloniștii romani, refugiați din calea "furiei varvarilor", aceiași munți și păduri au însemnat "azilul" naționalității lor. Iată ce spune Albineț câteva pagini mai încolo: "O mare parte din colonistii rămași în Dacia s-au tras mai cu samă pe la strâmtori și munți, unde
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
poate fi luat ca simbolizând momentul decisiv de cotitură spre etno-naționalismul herderian cu accente de exclusivism. În acest an îi apare, la Iași, volumul postum al lui Simion Bărnuțiu, Pedagogi'a, un adevărat tratat de specialitate, prin care profesorul ardelean refugiat în Moldova intenționa să întemeieze cadrul și să traseze direcțiile învățământului național. Principiul fundamental care trebuie să călăuzească procesul educativ este amorul pentru patrie (§ 135. Amoarea catra patria, 1870, pp. 176-183). Modelul de educație națională pentru care Bărnuțiu pledează pasionant
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au putut remané de quât cà un element passiv, inferior și cu quantitatea și cu qualitatea, au remas putem zicce, daqua nu sclavi cà pînŏ mai deunăzi Țiganii, quel puçin isolați. [...] Este probabil qua Mocanii să fiă din descendenții Dacilor refugiați la munți" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 25). Teza purității absolute a latinității poporului român este sacrificată în cele din urmă pe altarul evidențelor empirice, după o carieră intelectuală de mai bine de o jumătate de secol în care a impulsionat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
socialist a îngropat, la propriu și la figurat, mare parte a elitei politice și intelectuale vechiului regim. În același timp în care opoziția politică era lichidată în temnițele comuniste, noul regim acționa în sensul eliminării rezistenței armate anticomuniste a mișcărilor refugiate la adăpostul Munților Carpați. Până în 1962, orice formă de rezistență, politică și armată, a fost zdrobită. Prin profundele restructurări instituționale și constituționale, scena a fost ridicată pentru implementarea modelului sovietic de societate socialistă. Cortina putea fi trasă pentru derularea "proiectului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să folosească, pentru atingerea scopurilor ei, lupta voevodului" (Roller, 1952, p. 169). Mai mult, Mihai ar fi decretat celebra sa "legătură" fiindcă i-a fost dictată de către boierii olteni, care aveau interesul de a păstra în posesia lor pe iobagii refugiați pe latifundiile lor (Roller, 1952, p. 171). În fine, ca exponent al clasei asupritoare, "Mihai apăra interesele clasei boierești, fie aceasta română sau maghiară" (Roller, 1952, p. 178). Factorul etnic nu juca așadar niciun rol în politica principelui valah. Departe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
numele adevărat, ceea ce a dat naștere la confuzii și erori în lucrări de genealogie de mai târziu. În vara și toamna anului 1739, potrivit spuselor cronicarului mai sus menționat, Toader Costache se afla alături de domnitorul Grigore al II-lea Ghica, refugiat în sudul Moldovei, de teama muscalilor ce invadaseră țara și care urmăreau să-l prindă, voievodul fiind om de încredere al turcilor aflați în război cu rușii. Cronicarul evocă unele amănunte din peripețiile generate de starea instabilă a țării, descrie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
încriminată, țiganii din aceste sate nu au fost deranjați sub nici un aspect. Cei de vârsta serviciului militar au fost încorporați, la fel ca și ceilalți tineri, dar nici aici nu se adaptau toți condițiilor impuse de situație, iar unii dezertau, refugiindu-se în pădure. Este cazul țiganilor de la noi numiți Țurlea și Mitică Buruiană, dezertori în câteva rânduri. În starea de război în care se afla România, erau pasibili de pedeapsa capitală. S-a întâmplat așa ceva ? Nici vorbă, Mitică Buruiană trăiește
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]