7,814 matches
-
plin de exemple concrete, cartea profesorului Loughlin reprezintă o lectură nu doar utilă, ci și extrem de captivantă și chiar un model de redactare pentru peisajul editorial românesc de profil. Ne rămâne doar s-o descoperim și să tragem învățămintele de rigoare. Aurel TRANDAFIR Introducere Contextul internațional al guvernării subnaționale franceze Franța s-a mândrit mereu cu faptul că este o "excepție" în Europa, atât din punctul de vedere al istoriei ei politice, tipului de sistem politic sau sistemului de guvernare locală
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
tipar abia în decembrie 1989. Fără a fi scutită de critici 165, ediția Perpessicius continuă să rămână de referință pentru consultarea creației eminesciene. Mare parte dintre reeditările ulterioare ale creației eminesciene se dovedesc parțiale, nesistematice și lacunare, nereușind să depășească rigoarea științifică și amploarea ediției Perpessicius. Ele reflectă manifestarea a două tendințe principale în organizarea materialului: pe de o parte, adoptarea criteriului cronologic, care stă de altfel și la baza ediției Perpessicius, iar pe de altă parte, asumarea criteriului tematic, al
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
bolnavă" a lui Eminescu e vinovată de tot ce-a fost mai rău în istoria țării vreme de mai bine de un veac: antisemitismul, naționalismul, fascismul, legionarismul, comunismul etc."188. În generația contemporană de eminescologi, D. Vatamaniuc se distinge prin rigoarea științifică a informațiilor și prin amploarea cercetărilor. După publicarea în 1985 a unui volum de analiză a publicisticii eminesciene din prima perioadă de activitate a jurnalistului, D. Vatamaniuc editează în 1996 un al doilea tom, abordând publicistica poetului din perioada
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
care le operează la nivelul receptării: nici supralicitarea, nici respingerea ab initio, nici ideologizarea nu oferă soluția unei apropieri adecvate de creația eminesciană. Fără îndoială că bibliografia critică înregistrează și titluri de referință, care se detașează prin profunzime analitică și rigoare științifică. Dintre acestea, lucrările semnate de Dumitru Vatamaniuc relevă o profundă cunoaștere a fenomenului publicistic eminescian, constituind o bogată sursă de informație. La rândul lor, interpreți precum Monica Spiridon, Dan Mănucă sau Dumitru Irimia se disting prin depășirea analizelor vulgar-conținutiste
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
al Septuagintei, el a consultat mai multe ediții latinești (dintre care cel puțin două retipăreau versiunea latină oficială a Bibliei - Vulgata, iar o alta conținea o traducere mai nouă, independentă), precum și Biblia slavonă, tipărită în 1581, la Ostrog. Elaborată cu rigoare filologică, traducerea lui Nicolae Milescu ar fi fost revizuită de un grup de cărturari munteni, necunoscuți (cum atestă manuscrisul 45 de la Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, o copie ce a aparținut mitropolitului Țării Românești, Teodosie Veștemeanu), cărora le-a parvenit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
și de efectele de putere. Unor chestiuni ca acestea încearcă autoarea să le răspundă, multe alte detalii clarificatoare fiind adăugate în partea de analiză a discursului baudrillardian. Această tratare a discursului, amplă, documentată, susținută de autoritățile din domeniu, câștigă în rigoare prin exploatarea chiar și numai a ceea ce se numește Școala francofonă Paris, Geneva care s-a afirmat major în domeniul pe care, în Europa, îl numim analiza discursului. Însăși definiția discursului elimină unele oscilații, unele criterii de definire, cel cantitativ
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
rezidă în căutarea acestei părți de consistență logică, ci în impactul pe care asumpțiile sale îl au în rândul publicului. După cum afirma și Mike Gane, scrierile filosofului francez nu sunt dominate de producerea unei analize științifice, care să respecte toate rigorile în cauză, ci de seducție și de ceea ce s-ar putea numi o "analiză fatală" (la care Rojek și Turner adaugă și o "analiză voioasă", în sensul apropierii de Nietzsche și a considerării reflecțiilor baudrillardiene despre lumea modernă ca deținând
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
modernității, se regăsește inclusiv în "fun-morality"-ul vacanțelor, prin perpetuarea aceleași "îndârjiri morale și idealiste de împlinire ca în sfera muncii, aceeași ETICĂ A FORCING-ULUI. [...] obsesia bronzării, mobilitatea anxioasă în care turiștii "fac" Italia, Spania, muzeele, gimnastica, nuditatea de rigoare sub un soare obligatoriu și mai ales această imperturbabilă bucurie de a trăi, toate dovedesc o subordonare totală față de principiul datoriei, sacrificiului și ascezei"370 (s.a.). Vacanța devine astfel o obligație ce trebuie bifată ca activitate colectivă (în termenii lui
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
există referință și nici lege a valorii. În acest stadiu fractal, în care valoarea iradiază în toate direcțiile, nu mai există decât "un fel de epidemie a valorii, de metastază generală a valorii, de proliferare și de dispersie aleatorie. La rigoare, nu ar mai trebui să vorbim despre valoare, de vreme ce acest gen de multiplicare și de reacție în lanț face imposibilă orice evaluare"473 (s. a.). Acest ultim tip de simulare alcătuiește o schemă "fractală" a culturii actuale, în care ideile, lucrurile
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mă bag În pat la o oră rezonabilă. „Călătoriile sunt singura ocazie În care mă pot odihni”, mi-a spus un manager. „Dacă nu cred că gazda se va supăra, evit ieșirile cât se poate de des, cu scuzele de rigoare.” Numită cocooning În industria turismului, dorința de a nu ieși din cameră atunci când ești Într-o călătorie este recunoașterea faptului că odihna adecvată este foarte prețuită de managerul unei afaceri din zilele noastre. Ce anume riscați Managerii care sunt privați
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
fi luat drept un recepționer. Tăblița de pe birou preciza totuși „Departamentul de vânzări”. Femeia din spatele biroului ne-a Întrebat politicos care era scopul vizitei noastre. I-am spus cu cine trebuia să ne Întâlnim, iar ea a dat telefonul de rigoare. În timp ce așteptam să vină persoana respectivă, doamna ne-a Întrebat dacă știm câte ceva despre compania la care lucrează. I-am spus că era prima noastră vizită acolo, așa Încât ne-a adus niște broșuri În care se găseau informații despre firmă
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
sine decît ca un dregător În lumea gramaticii. N-are insolența, superbia geniului care vrea să recreeze totul vrea numai să ferească pe alții de greșeală și să Îndrepte proastele obiceiuri ale vorbirii. Artist, totuși, În fundul sufletului său, nu Împinge rigorile sale morale și scriptuale pînă la despotism. Lasă și plăcerii un loc În acest scenariu al băgărilor de seamă. „Siliți-vă a o Învăța - scrie el - sau faceți cum vă place.” Acest cum vă place respectă principiul individualității, flatează subiectivitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
implică prea mult imaginația În materie. Obiectele reale, mai numeroase decît În alte poeme, nu indică o preferință, un atașament, o asumare revelatoare. Din cîteva detalii (aerul viu și proaspăt, valurile limpide din văzduh, nourii ușori, albi) am putea la rigoare deduce un simț al volatilității, lîngă acela, mai substanțial liric, al transparenței și al strălucirii. Materia respiră prin aburii calzi ce se pierd În văzduh. Lumina plutește peste pămîntul reîntinerit, rouă se evaporă, peste lucruri calde, Încă o dată, „un rîu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ne-am fi așteptat. Rămâne de văzut cum izbutește Lovinescu să asimileze lecția marelui prozator francez. Așadar, prin intermediul memoriei involuntare romanul proustian descoperea inconștientul și structura sa muzicală, desfășurată în spațiu ca formă arhitectonică, printr-o compoziție ciclic-serială de o rigoare extremă, fără nimic arbitrar (proustianismul nu înseamnă doar "autenticitate", "elan vital", "introspecție" sau "psihologism", ci și viziune organic-integratoare). Or, spațializarea "substanței invizibile a timpului", pe care Proust a încercat să o izoleze într-o "suită de romane ale Inconștientului", presupunea
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
o succesiune organică de imagini și amintiri" procedeu psihologic "mult prea simplist și ineficient". De aceea, romanul lovinescian nu reușește să reînvie "viața interioară a lui Eminescu", arătând mai degrabă "chipul în care o minte lucidă, limpede și subjugată de rigorile logicii reflectă reveria"205. "Mimetismul spiritual" va fi sancționat, într-o cronică radiofonică, și de Perpessicius 206, care acuză, de asemeni, aceeași "eroare psihologică" inadmisibilă, în opinia sa, într-un context în care romanul românesc învățase deja "lecția" monologului interior
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Ibidem. 66 Îndrăgostit fiind (și, deci, posesiv), Andrei Lerian/ Negrea nu suportă s-o vadă pe Lulù jucând tenis. 67 Dorința femeii se aprinde la lectura următorului fragment din Arhondologia lui Sion (celebră mai mult pentru fantezia paharnicului decât pentru rigoarea documentară), pe care Lovinescu l-a inventat, fantazând pe marginea sintagmei "ră de muscă": "Că de la hatmanul Constantinică rămânând numai o fată Luțica, și foarte ră de muscă fiind, n-au găsit în toată Moldova, din toți feciorii de boieri
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Motivul spectacolului în creația lu Vasile Vasilache, „Limba română”, 1998, 3; Ion Ciocanu, Literatura română contemporană din Republica Moldova, Chișinău, 1998, 299-308; Felicia Cenușă, Modalități de desconvenționalizare a romanului tradițional în „Povestea cu cocoșul roșu”, LA, 1999, 4 noiembrie; Ion Ciocanu, Rigorile și splendorile prozei „rurale”. Studiu asupra creației literare a lui Vasile Vasilache, Chișinău, 2000; Popa, Ist. lit., II, 1195. I. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
Refracții, 47-49; Felea, Prezența, 74-80; Kalustian, Simple note, II, 185-192; Ion Biberi, Eseuri și foiletoane critice, București, 1982, 150; Marcea, Concordanțe, 304-307; Adam, Planetariu, 148-151; Silvestru, Un deceniu, 269-281; Stănescu, Jurnal, II, 181-190, III, 130-133; Iorgulescu, Prezent, 271-276; Florin Faifer, Rigoarea lecturii, „Dialog”, 1986, 114; Dimisianu, Subiecte, 189-193; Florin Faifer, Interferențe - cultură și istorie, CRC, 1989, 45; Ion Zamfirescu, „Mărturisirile” lui C. Rădulescu-Motru, JL, 1991, 7-8; Z. Ornea, Iorga, Nae Ionescu, Eliade, RL, 1993, 34; Teodor Vârgolici, Coordonate ale personalității lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
după ceea ce ar fi putut să fie și nu a fost. Ca istoric și critic literar, a dat, prin volumul Dacii în conștiința romanticilor noștri (1979), un foarte serios și aprofundat studiu. Pe lângă originalitatea temei, impun bogăția informației, coerența construcției, rigoarea argumentației și, nu în ultimul rând, eleganța și percutanța stilului. Dominându-și subiectul, autoarea reușește nu doar un excelent expozeu al evoluției ideii de dacism (de la primii cronicari, trecând prin Școala Ardeleană, până la Eminescu), ci și o incitantă analiză a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285517_a_286846]
-
autori, mai obscuri, încă din 1820-1826, printr-o participare la un curent ideologic larg, care ar merita un studiu monografic special. În acest cadru ne mulțumim să dăm doar câteva sugestii și indicații, de aprofundat ulterior, cu toată documentarea și rigoarea necesară. Dacă mai trebuie o dovadă suplimentară, se poate demonstra oricând, și cu citate la fel de abundente, că și ardelenii: Z. Carcalechi, Fl. Aaron, I. Codru-Drăgușanu, G. Bariț, S. Bărnuțiu, D.p. Marțian ș.a. aveau, în linii generale, aceeași orientare critică, negativă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
teoretică și practică a problemei Europei. Altfel spus, între realizarea politică a acestui obiectiv esențial, respectiv integrarea europeană, și definirea sa conceptuală sau ideologică; între situarea sa istorică și accepțiile imediate ale definiției de bază, care tind să elimine orice rigoare, aruncându-se în plină aproximație; între semantica precisă urmărită pe texte originale prin lecturi sistematice de bibliotecă și expedierea lor superioară, rapidă, care mimează în stil eseistic, o competență absentă. Eseul, boala publicisticii românești, fără tradiție teoretică, documentară și mai
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de la executant (sau de la echipamentul corespunzător). 4.1 Program software Winstat, un instrument modular pentru obținerea performanțelor în baschet Programul oferă posibilitatea antrenorilor de a evalua performanțele individuale ale jucătorilor în funcție de deciziile lor tactice și pedagogice. Acest instrument modular îmbină rigoarea cu simplitatea. In prezent, microinformatica poate furniza întrun timp foarte scurt un număr însemnat de date critice privind diferitele aspecte ale unei partide. Modalitățile de evaluare a performanței sunt numeroase, ele reflectând adesea punctele de vedere ale celor care le-
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
pagini de text efectiv, dens, cu un sistem de referințe funcțional și corect întocmit. Deschiderea metodologică, fondurile arhivistice și presa parcurse cu acribie, precum și calitatea descrierii sau concizia aparatului critic ne îndreptățesc să apreciem lucrarea drept una care respectă toate rigorile științifice impuse unui cercetător în domeniul istoriei. 1 martie 2010 Prof. univ. dr. GHEORGHE IACOB Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași INTRODUCERE Prezenta lucrare își propune să aducă în atenția lectorului avizat, dar și a publicului larg, rezultatele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Kara, Obștea evreiască din Bacău (București, Editura Hasefer, 1995). Cu excepția lucrării lui Ițic Kara, al cărui demers științific este bine articulat, autorul problematizând și urmărind „fenomenul” din interiorul surselor arhivistice, lucrările mai sus amintite au numeroase carențe în ceea ce privește concepția și rigoarea științifică - majoritatea sunt lipsite de aparatul critic, de metodologie, de ipoteze de lucru ș.a. Evident, am căutat să fructificăm din aceste lucrări numai datele care au acoperire documentară. În cazul lucrărilor realizate de-a lungul primelor patru decenii ale secolului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
documentatele analize ale cotidianului băcăuan realizate de criticul și istoricul literar Constantin Călin. În acest sens, am descoperit în studiile cuprinse în volumele trilogiei Dosarul Bacovia, dar și în articolele ce poartă semnătura cunoscutului universitar băcăuan, atât veritabile modele de rigoare științifică cât și reperele unui desăvârșit rafinament intelectual. Dificultățile pe care le-am întâmpinat în cercetarea noastră au fost legate, pe de o parte, de vastitatea materialului documentar și, pe de altă parte, de lacunele înregistrate în anumite domenii - colecțiile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]