11,011 matches
-
slavilor s-a redus, ca urmare a migrării masive spre sud. Cei rămași au fost asimilați de români, așa cum au fost asimilați germanicii în Occident. Ce are româna din superstratul vechi slav Nu există un inventar complet al cuvintelor vechi slave, în primul rând pentru că intervin discuții de natură cronologică: sunt toate din primele secole după constituirea limbii române? Sau sunt mai recente? Sunt toate din vechea slavă sau din slavonă, limba de cultură din Orient? Oricum, numărul cuvintelor vechi slave
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
româna din superstratul vechi slav Nu există un inventar complet al cuvintelor vechi slave, în primul rând pentru că intervin discuții de natură cronologică: sunt toate din primele secole după constituirea limbii române? Sau sunt mai recente? Sunt toate din vechea slavă sau din slavonă, limba de cultură din Orient? Oricum, numărul cuvintelor vechi slave este mare; ele aparțin celor mai diverse domenii semantice și multe dintre ele au poziție importantă în lexicul românesc (două sute treizeci și trei apar și în vocabularul reprezentativ al
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
slave, în primul rând pentru că intervin discuții de natură cronologică: sunt toate din primele secole după constituirea limbii române? Sau sunt mai recente? Sunt toate din vechea slavă sau din slavonă, limba de cultură din Orient? Oricum, numărul cuvintelor vechi slave este mare; ele aparțin celor mai diverse domenii semantice și multe dintre ele au poziție importantă în lexicul românesc (două sute treizeci și trei apar și în vocabularul reprezentativ al limbii române: bici, boală, bogat, boier, brazdă, ceată, ciocan, (a) citi, (a) clădi
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
românești (boier, ceată, clacă, răzmeriță etc.). În vocabularul reprezentativ al limbii române, elementul slav ocupă rangul IV, ca și elementul germanic în vocabularele reprezentative ale francezei și italienei, limbile romanice în care este cel mai bine reprezentat. Evaluarea elementelor vechi slave din română devine mai interesantă dacă acești termeni sunt comparați cu termenii folosiți pentru noțiunile respective de diverse limbi romanice. Primul care a atras atenția asupra acestui fapt a fost W. Meyer Lübke, părintele lingvisticii romanice comparate, într-un celebru
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
romanice au împrumutat ulterior un cuvânt din latină (subliniez că au împrumutat, nu au moștenit cuvântul din latină): nume de plante (podbeal, bujor, pelin) sau de animale (râs, lebădă), ca și termeni abstracți (prilej, pricină, vrajbă), care sunt de origine slavă în română, au, în limbile romanice occidentale, corespondente împrumutate din latină. Până la proba contrară, putem crede că unele tipuri lexicale latine s-au dovedit incapabile să reziste în fața concurenților apăruți în epoca bilingvismului sau, pur și simplu, n-au avut
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
reziste în fața concurenților apăruți în epoca bilingvismului sau, pur și simplu, n-au avut șansa să supraviețuiască și au fost înlocuite prin unități care demonstrează creativitatea lexicală a vorbitorilor: lat. lucius a fost înlocuit la noi de știucă, din vechea slavă, iar în franceză de creația metaforică brochet, care provine de la broche „instrumente și piese cu formă alungită“. Aportul masiv al elementului slav vechi la lexicul românesc (reprezintă 9,02% din vocabularul reprezentativ al vechii române) nu a afectat structura latinească
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
9,02% din vocabularul reprezentativ al vechii române) nu a afectat structura latinească a acestuia; din cauza acestor cuvinte însă, limba română se deosebește mult de celelalte limbi neolatine. S. Pușcariu a atras atenția asupra faptului că românii au împrumutat din slavă substantive ca plug, sită, brici, în vreme ce verbele corespunzătoare (a) ara, (a) cerne, (a) rade sunt de origine latină. Se poate trage concluzia că acești termeni vechi slavi au pătruns în română deoarece desemnau unelte mai perfecționate decât cele denumite prin
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
unelte mai perfecționate decât cele denumite prin continuatorii latini din Dacia; verbele moștenite din latină au rezistat însă, pentru că românii n-au încetat să are, să cearnă sau să se radă. Pentru alte obiecte și noțiuni, denumite astăzi prin cuvinte slave, românii au avut fără îndoială nume latinești înaintea contactului cu slava veche, chiar dacă acestea nu sunt atestate; e greu de presupus că românii n-au avut, înainte de a fi împrumutat din slavă, termeni pentru „drag“, „scump“, „a vorbi“ sau „a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
verbele moștenite din latină au rezistat însă, pentru că românii n-au încetat să are, să cearnă sau să se radă. Pentru alte obiecte și noțiuni, denumite astăzi prin cuvinte slave, românii au avut fără îndoială nume latinești înaintea contactului cu slava veche, chiar dacă acestea nu sunt atestate; e greu de presupus că românii n-au avut, înainte de a fi împrumutat din slavă, termeni pentru „drag“, „scump“, „a vorbi“ sau „a iubi“. De altfel, până nu demult româna avea termeni latinești moșteniți
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
alte obiecte și noțiuni, denumite astăzi prin cuvinte slave, românii au avut fără îndoială nume latinești înaintea contactului cu slava veche, chiar dacă acestea nu sunt atestate; e greu de presupus că românii n-au avut, înainte de a fi împrumutat din slavă, termeni pentru „drag“, „scump“, „a vorbi“ sau „a iubi“. De altfel, până nu demult româna avea termeni latinești moșteniți pentru unele noțiuni denumite astăzi, în limba literară, prin cuvinte de origine slavă: în Transilvania, s-au moștenit cuvinte latinești ca
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
n-au avut, înainte de a fi împrumutat din slavă, termeni pentru „drag“, „scump“, „a vorbi“ sau „a iubi“. De altfel, până nu demult româna avea termeni latinești moșteniți pentru unele noțiuni denumite astăzi, în limba literară, prin cuvinte de origine slavă: în Transilvania, s-au moștenit cuvinte latinești ca lard (< lat. lardum) sau ca arină (< lat. arena), cărora le corespund, în limba literară, cuvintele de origine slavă slănină, respectiv nisip. Caracteristica generală a contactului latinității cu idiomurile nonlatine (substratul, superstratul) este
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
latinești moșteniți pentru unele noțiuni denumite astăzi, în limba literară, prin cuvinte de origine slavă: în Transilvania, s-au moștenit cuvinte latinești ca lard (< lat. lardum) sau ca arină (< lat. arena), cărora le corespund, în limba literară, cuvintele de origine slavă slănină, respectiv nisip. Caracteristica generală a contactului latinității cu idiomurile nonlatine (substratul, superstratul) este faptul că termenii împrumutați au fost acceptați într-o structură lexicală latină relativ bine precizată, chiar dacă, așa cum am văzut mai devreme, în latina târzie a avut
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
mlăștinoasă a vechilor păduri din preajma Dunării). Celelalte cuvinte românești și romanice aparținând acestui câmp semantic sunt împrumuturi din limbile de substrat și superstrat: rom. baltă este explicat prin substrat sau superstrat vechi slav, mocirlă și mlaștină sunt amândouă din vechea slavă; fr. boue provine dintr-un termen latinesc, la origine cuvânt galic, fr. marais este un cuvânt de superstrat, latinizat sub forma mariscus în textele merovingiene și carolingiene, fr. mare a fost împrumutat din vechea germanică nordică; it. pantano este un
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
termeni ca evanghelie, călugăr, luați din slavonă? Cum arăta Tatăl nostru înainte de influența slavonă? Când au încetat românii să mai folosească limba latină în Biserică și au adoptat slavona? Distincția dintre elementele slavone, intrate în română pe cale cărturărească, și cuvintele vechi slave, intrate pe cale populară, este destul de greu de făcut. De altfel, până nu demult, dicționarele românești nu făceau totdeauna deosebire clară între cele două categorii de cuvinte (din vechea slavă, populare, și slavone, de origine cultă), ambele fiind calificate ca „vechi
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
dintre elementele slavone, intrate în română pe cale cărturărească, și cuvintele vechi slave, intrate pe cale populară, este destul de greu de făcut. De altfel, până nu demult, dicționarele românești nu făceau totdeauna deosebire clară între cele două categorii de cuvinte (din vechea slavă, populare, și slavone, de origine cultă), ambele fiind calificate ca „vechi slave“. Pentru a putea stabili originea slavonă a unui termen, Gh. Mihăilă a propus diverse criterii, două fiind cele mai importante: unul se referă la conținutul termenilor, și celălalt
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
intrate pe cale populară, este destul de greu de făcut. De altfel, până nu demult, dicționarele românești nu făceau totdeauna deosebire clară între cele două categorii de cuvinte (din vechea slavă, populare, și slavone, de origine cultă), ambele fiind calificate ca „vechi slave“. Pentru a putea stabili originea slavonă a unui termen, Gh. Mihăilă a propus diverse criterii, două fiind cele mai importante: unul se referă la conținutul termenilor, și celălalt la forma acestora. Sunt considerate slavonisme cuvintele care fac parte din terminologia
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
originii slavone a unui termen. Aceeași remarcă se poate face și cu privire la criteriul fonetic (adică cel referitor la forma cuvântului), fiindcă el funcționează numai într-un număr redus de cazuri. Astfel, păstrarea sunetului h la finala unui cuvânt de origine slavă, ca în duh sau văzduh, este dovada că avem a face cu un termen slavon, deoarece în cuvintele transmise pe cale populară h final a devenit f: năduf, praf, vârf, puf, zăduf. Tot datorită unor modificări ale formei cuvintelor știm că
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
transmise pe cale populară h final a devenit f: năduf, praf, vârf, puf, zăduf. Tot datorită unor modificări ale formei cuvintelor știm că (a) săvârși și sobor sunt slavone, în timp ce (a) sfârși și zbor cu sensul de „adunare“ sunt cuvinte vechi slave, transmise pe cale populară. Pe lângă aceste două criterii, mai poate fi folosit și criteriul geografic, dar numai într-o oarecare măsură și indirect. Prezența unui cuvânt vechi slav din dacoromână și în aromână este dovadă sigură a originii populare a termenului
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
legere, cuvânt transmis și celorlalte limbi romanice). Și acest criteriu trebuie aplicat cu prudență, pentru că există termeni ca icoană atât în dacoromână, unde este slavon, cât și în aromână, unde este împrumutat din greacă (din greacă îl are și vechea slavă). Cuvinte pecenege și cumane De la pecenegi și cumani, popoare migratoare care au străbătut spațiul de formare a limbii române, avem puține cuvinte; despre dușman și beci se spune că sunt, probabil, de această origine. Lucrul acesta dovedește faptul că românii
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
ales în graiurile influențate de română, menționându-l printre cele cincizeci și șase de cuvinte din câmpul semantic al îmbrăcăminții trecute din română în maghiară. Alte cuvinte românești au fost explicate prin maghiară, dar și prin alte limbi, mai ales slave; lista lor este destul de lungă. Cuvinte grecești Am spus deja că elementele de origine greacă din română pot proveni din epoci diferite, care corespund celor trei mari perioade ale limbii grecești: vechea greacă (până în secolul 6), greaca medie (secolele 7-15
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
au fost ulterior explicate numai prin greacă, de exemplu verbul (a) mirosi. Etimologia poate fi însă corectată și în sens invers: franzelă, despre care se spune că vine din neogreacă (DEX), se pare că a trecut și printr-o limbă slavă. Cuvinte de origine turcică Și în cazul elementelor turcice din română, există mai multe straturi cronologice: se face distincția dintre împrumuturile vechi, constituite din presupusele cuvinte de origine cumană (și tătară) intrate în română până la sfârșitul secolului 14, numite împrumuturi
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
care conține neologisme turcești cunoscute aproape numai de păturile superioare ale societății și care au dispărut odată cu această epocă, la fel ca termenii neogrecești contemporani lor. Cuvintele din turca osmanlie au pătruns în română fie direct, fie prin intermediul unor limbi slave (bulgară și sârbă); acestea din urmă sunt, pentru română, împrumuturi bulgărești sau sârbești, conform principiului etimologiei directe. În timpul din urmă, E. Suciu a invocat, pentru originea cuvintelor turcești, variante regionale, învechite sau din argoul turcesc, care explică mai adecvat originea
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
pecmez „marmeladă“, folosit în Banat, este un împrumut din sârbă, nu din turcă. În vocabularul reprezentativ românesc sunt înregistrate optsprezece cuvinte de origine turcă, ceea ce reprezintă 0,69% din total: cazan, chef, cioban, geam, para, perdea, sobă, tutun etc. Cuvinte slave moderne Variatele contacte ale românilor cu populațiile din această parte a Europei, deci cu vecinii noștri din trecut și de azi (bulgari, sârbi, ucraineni, ruși, polonezi), au lăsat urme în lexicul românesc. De multe ori, din cercetarea lor se pot
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în lexicul românesc. De multe ori, din cercetarea lor se pot trage concluzii și cu privire la natura relațiilor dintre aceste popoare și români. Țin să subliniez că cele mai multe elemente împrumutate se găsesc numai în graiurile dacoromâne. În cazul cuvintelor de origine slavă, există diverse probleme care trebuie rezolvate, mai ales atunci când avem aceeași formă și același sens în mai multe limbi slave. În astfel de situații, se apelează la criteriul răspândirii geografice. Cuvintele răspândite pe tot (sau aproape tot) teritoriul dacoromân (unele
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
și români. Țin să subliniez că cele mai multe elemente împrumutate se găsesc numai în graiurile dacoromâne. În cazul cuvintelor de origine slavă, există diverse probleme care trebuie rezolvate, mai ales atunci când avem aceeași formă și același sens în mai multe limbi slave. În astfel de situații, se apelează la criteriul răspândirii geografice. Cuvintele răspândite pe tot (sau aproape tot) teritoriul dacoromân (unele dintre ele regăsindu se și în dialectele sud-dunărene), de felul lui babă sau lopată, pot fi considerate vechi slave sau
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]