7,641 matches
-
a sugerat că sociologia este totalitatea științelor care studiază diferitele comunități și sfere sociale - ramurile sociologice. Prin urmare, nu o teorie a societății globale, la nivel macrosocial, ci la nivel micro și sectorial. - Sociologia marxistă este o știință a construirii socialismului, fiind astfel asimilată socialismului științific. Un asemenea punct de vedere excludea poziția de știință, subordonând-o complet ideologiei comuniste. Este interesant că a existat un consens cvasigeneral al sociologilor În a respinge o asemenea idee. - Este invocată, de asemenea, o
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
este totalitatea științelor care studiază diferitele comunități și sfere sociale - ramurile sociologice. Prin urmare, nu o teorie a societății globale, la nivel macrosocial, ci la nivel micro și sectorial. - Sociologia marxistă este o știință a construirii socialismului, fiind astfel asimilată socialismului științific. Un asemenea punct de vedere excludea poziția de știință, subordonând-o complet ideologiei comuniste. Este interesant că a existat un consens cvasigeneral al sociologilor În a respinge o asemenea idee. - Este invocată, de asemenea, o particularitate a sociologiei În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
un teren minat, pătrunderea În acesta prezentând un risc politic capital. Evitarea tematicii macrosociale era condiția supraviețuirii sociologiei ca știință. Orientându-se spre nivelul micro și sectorial, sociologia românească s-a diferențiat de marxism deopotrivă ca tematică și ca metodologie. „Socialismul științific” și „filosofia marxistă” nu erau relevante pentru analiza proceselor de tranziție de la sat la oraș, de la agricultură la industrie, pentru analiza factorilor responsabili de delincvență etc. Pentru dezvoltarea În această orientare, sociologia românească a găsit o paradigmă dezvoltată masiv
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dar formal, nefiind integrat efectiv În practica sociologică. În ceea ce privește tematica sociologiei românești, s-a produs o deplasare cu efecte foarte importante. În prima fază, persoanele formate În ideologia marxist-leninistă au Încercat să dezvolte cu metode sociologice temele tipice ale construcției socialismului: dezvoltarea conștiinței comuniste, omogenizarea socială, constituirea clasei muncitoare, cooperativizarea În agricultură, omul nou, dezvoltarea suprastructurii socialiste, contribuția opiniei publice la construirea conștiinței socialiste. Primii ideologi care au Încercat să impună o orientare „curată” ideologic noii sociologii au eșuat În poziții
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
spre reforma din aproape În aproape, la nivel microsocial și sectorial. Pentru această direcție, sociologia occidentală era atractivă din mai multe puncte de vedere. În primul rând, ea era centrată la nivelul micro, neintrând În conflict cu teoria macro a „socialismului științific”. În al doilea rând, ea nu avea o culoare ideologică clară, putând fi ușor adaptată la programul, relativ neutru, al reformei societății socialiste românești: industrializare, migrare de la sat la oraș, asimilarea rezultatelor revoluției științifice și tehnice etc. În al
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
adevărat, ținând cont că, În literatura franceză postrevoluționară, cu excepția lui Saint-Simon, Fourier și Cabet, foarte puțini sunt socialiștii francezi care s-au pronunțat pentru un tineret liber (jeunnes libres, ca ideal al Revoluției franceze, apare destul de rar În operele reprezentanților socialismului francez - vezi Fize, 2001, 302-307). Facem precizarea că noțiunea de generație istorică nu trebuie confundată cu cea de cohortă de naștere, al cărei sens În demografie este strict delimitat, și nici cu Înțelesul dat de Mannheim (1928), care - dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
elitismul și pluralismul) (Mudde & Rovira Kaltwasser, în curs de apariție). Fiind o "ideologie rarefiată" și manifestând un nucleu limitat atașat unui spectru mai larg de concepte politice (Freeden, 1998: 750), populismul poate fi atașat altor ideologii, fie ele dense (liberalism, socialism) sau rarefiate (ecologism sau naționalism). Această flexibilitate ideologică este ceea ce Paul Taggart (2000) numește "natura cameleonică a populismului". Însă, acest aspect nu trebuie să ne distragă atenția de la caracteristicile de bază clare și distincte ale populismului. Și pentru a o
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în cazul democrațiilor neconsolidate). În literatura academică există numeroase indicații cu privire la modalitățile în care populismul este un remediu sau o amenințare la adresa democrației, dar multe dintre aceste indicații nu sunt foarte relevante deoarece ele privesc fie ideologia gazdă (naționalismul sau socialismul), fie, pentru că se referă la aspecte care nu fac parte din definiția populismului pe care am propus-o (tip de mobilizare sau clientelism). Prin urmare, vom lua în discuție în acest capitol o parte dintre cazurile în care populismul are
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
va reuși să oprească declinul electoral al partidului, care pierduse un procent semnificativ de votanți în favoarea VB-ului. La rândul său, Stevaert, fost proprietar de local în Hasselt, a crezut că poate inversa trendul electoral, introducând o nouă formă de socialism, numită uneori și "socialismul prietenos" (cosy socialism). Numeroși jurnaliști și comentatori politici au remarcat că socialismul lui Stevaert avea un pregnant element populist, deoarece acesta și-a concentrat atenția asupra unor măsuri precum transportul public gratuit. De asemenea, el a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
declinul electoral al partidului, care pierduse un procent semnificativ de votanți în favoarea VB-ului. La rândul său, Stevaert, fost proprietar de local în Hasselt, a crezut că poate inversa trendul electoral, introducând o nouă formă de socialism, numită uneori și "socialismul prietenos" (cosy socialism). Numeroși jurnaliști și comentatori politici au remarcat că socialismul lui Stevaert avea un pregnant element populist, deoarece acesta și-a concentrat atenția asupra unor măsuri precum transportul public gratuit. De asemenea, el a modernizat partidul, înnoind conducerea
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
partidului, care pierduse un procent semnificativ de votanți în favoarea VB-ului. La rândul său, Stevaert, fost proprietar de local în Hasselt, a crezut că poate inversa trendul electoral, introducând o nouă formă de socialism, numită uneori și "socialismul prietenos" (cosy socialism). Numeroși jurnaliști și comentatori politici au remarcat că socialismul lui Stevaert avea un pregnant element populist, deoarece acesta și-a concentrat atenția asupra unor măsuri precum transportul public gratuit. De asemenea, el a modernizat partidul, înnoind conducerea și propunând mai
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
VB-ului. La rândul său, Stevaert, fost proprietar de local în Hasselt, a crezut că poate inversa trendul electoral, introducând o nouă formă de socialism, numită uneori și "socialismul prietenos" (cosy socialism). Numeroși jurnaliști și comentatori politici au remarcat că socialismul lui Stevaert avea un pregnant element populist, deoarece acesta și-a concentrat atenția asupra unor măsuri precum transportul public gratuit. De asemenea, el a modernizat partidul, înnoind conducerea și propunând mai multe femei și mai mulți tineri drept candidați în
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cu o serie de măsuri macroeconomice neconvenționale, Caldera a fost nevoit să recurgă la măsuri neoliberale ca răspuns la o criză economică tot mai adâncă și la scăderea veniturilor obținute din exportul de petrol. Liderii AD și ai Mișcării pentru Socialism (MAS) de centru-stânga au colaborat cu noua orientare de factură neoliberală și astfel au pregătit scena pentru apariția unui conducător populist din afara sistemului, care putea să canalizeze nemulțumirea față de establishmentul politic și de procesul de liberalizare a pieței (oricât de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
MUD*** 38,3 Altele 21,3 14.0 1,2 Note: Procentul de locuri în Camera Deputaților/Adunarea Națională * Cea mai mare parte dintre partidele aflate în opoziție față de Chávez au boicotat alegerile legislative din 2005. ** Includ și Mișcarea pentru Socialism (MAS), Patria Para Todos (PPT), Podemos și alte mici grupuri pro-Chávez. *** În 2010, AD, COPEI și un număr de noi grupuri din opoziție s-au coalizat în Mesa de la Unidad Democrática (MUD), care a obținut 64 de locuri din 167
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
veche, conform termenilor dualiști prin care Laclau (2005) l-a definit. În mod sigur, chavismul corespunde concepției ideologice minimale despre populism schițate de Mudde și Rovira Kaltwasser în introducere, pentru că amestecă acea "superficială ideologie rarefiată" cu doze mari de naționalism, socialism și un stil charismatic de mobilizare politică. Așa cum a subliniat Hawkins, Chávez a interpretat politica în termeni foarte moraliști și maniheiști, ca o "luptă cosmică" dintre forțe ale binelui și răului (2010a: 55). Într-adevăr, Zúquete a caracterizat chavismul ca
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
parte din elita puternică și rapace care se hrănea din exploatarea oamenilor de rând. Această concepție dualistă a luptei politice nu a fost la început formulată în termeni care vizau obiective socialiste. În fazele timpurii ale chavismului, naționalismul, și nu socialismul sau marxismul, a fost sursa principală care a inspirat ideologia. Chávez a invocat în repetate rânduri simbolismul lui Bolívar și al altor eroi naționali din secolul al XIX-lea, realizând o legătură mitică între mișcarea sa populistă cu un caracter
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
economiei ar trebui să rămână în proprietatea statului. Deci discursul chavist timpuriu nu a promis să înlocuiască neoliberalismul cu o viitoare alternativă socialistă. În loc de asta, discursul s-a tot întors la logica "celei de a treia căi", dintre capitalism și socialism, a unor personalități precum Perón, care se angajaseră de partea unui capitalism orientat spre interior și condus de stat. Într-adevăr, această orientare semăna oarecum cu etatismul rentier alimentat de câștigurile din petrol al Venezuelei din timpul duopolului AD-COPEI de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
interior și condus de stat. Într-adevăr, această orientare semăna oarecum cu etatismul rentier alimentat de câștigurile din petrol al Venezuelei din timpul duopolului AD-COPEI de dinainte de trecerea la neoliberalism la sfârșitul anilor 1980. Discursul mai radical referitor la construcția "socialismului pentru secolul XXI" s-a născut mai târziu, după 2004 (vezi Hawkins, 2010a: 83), atunci când guvernul lui Chávez s-a stabilizat politic și economic după o serie de confruntări care au amenințat regimul la începutul anilor 20002. Ne este prea
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
adulți, 71,6% din respondenții unui studiu pretinzând că au beneficiat de serviciile acestei misiuni. De asemenea, peste două milioane de studenți au participat în noi misiuni educative la nivel primar, liceal și universitar. Ca parte a strategiei de a construi "socialismul pentru secolul XXI", guvernul a încurajat și formarea a peste 6 000 de cooperative locale care să se implice în activități de producție și să participe sectorul terțiar al economiei (Goldfrank, 2011). În sfârșit, începând cu 2005, guvernul a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
pe care Chávez a lansat-o la adresa democrației liberale din Venezuela era profund marcată de criza regimului democratic de după 1958 și în oportunitățile pe care aceasta le oferea pentru o mobilizare populistă anti-sistem și anti-establishment. Ideologiile colectiviste tipice naționalismului și socialismului care au fost asociate cu populismul venezuelean nu erau condiții nici necesare, nici suficiente pentru a da forță unei asemenea provocări; după cum arată Levitsky și Loxton în capitolul despre Peru, ideologia populistă care însoțește o agendă pro-piață poate fi la fel de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
R. și P. Kopecký, (2008), "Against the Odds: Deviant Cases of Democratization", în Democratization 15(4): 697-713. Doorenspleet, R. și C. Mudde, (2008), "Upping the Odds; Deviant Democracies and Theories of Democratization", în Democratization 15(4): 815-32. Drake, P., (1978), Socialism and populism in Chile, 1932-52, Urbana: University of Illinois Press. ------ (2009), Between Tyranny and Anarchy. A History of Democracy in Latin America, 1800-2006, Stanford: Stanford University Press. Durand, F., (2003), Riqueza Económica y Pobreza Política: Reflexiones Sobre las Elites del
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
in Peru, University Park: The Pennsylvania State University Press, 150-77. Schmitt, C., (1932), Der Begriff des Politischen, Berlin: Duncker & Humblot. Schmitter, P., (2010), "Twenty-Five Years, Fifteen Findings", în The Journal of Democracy 21(1): 17-28. Schumpeter, J. A., (1949), Capitalism, Socialism and Democracy, New York: Harper. Sikk, A., (2009), Parties and Populism, Londra: Center for European Politics, Security and Integration (CEPSI) Working Paper No.1. Simmons, B. A., F. Dobbin și G. Garrett, (2008), "Introduction: The Diffusion of Liberalization", în B. A
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
234, 235; lider, 251, 253 Mișcarea pentru o Slovacie Democratică (HZDS), 295, 301, 307, 312, 315, 350; alegeri, 295; și alegeri, 295, 301, 305; și democrație, 307, 310, 326; și discurs, 311; și lider, 295; și politici, 303 Mișcarea pentru Socialism (MAS) (Venezuela), 234, 235 Mișcarea Revoluționară Bolivariană (MBR 200), 229, 230, 234, 245 mișcări de masă, 21, 186 mișcări sociale, 35, 46, 107, 108; teoria mișcării sociale, 173 Morales, Evo, 348, 351 Morlino, Leonardo, 42, 43 Mouffe, Chantal, 34, 35
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
133, 134, 135, 136, 144, 145, 146, 147 Slovacia, 49, 51, 120, 122, 123, 136, 293, 294, 295, 296, 302, 303, 304, 305, 306, 307, 308, 310, 311, 312, 316, 317, 318, 319, 320, 322, 325, 326, 331, 332, 337 socialism, 27, 44, 70, 195, 236, 238 Socialism pentru secolul XXI, 239, 247 societate civilă, 66, 79, 96, 133, 137, 192, 205, 218, 231, 244 Sousa de Santos, Boaventura, 35 Spania, 351 Stânga Unită (IU) (Peru), 267 stat, 31, 33, 35
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
147 Slovacia, 49, 51, 120, 122, 123, 136, 293, 294, 295, 296, 302, 303, 304, 305, 306, 307, 308, 310, 311, 312, 316, 317, 318, 319, 320, 322, 325, 326, 331, 332, 337 socialism, 27, 44, 70, 195, 236, 238 Socialism pentru secolul XXI, 239, 247 societate civilă, 66, 79, 96, 133, 137, 192, 205, 218, 231, 244 Sousa de Santos, Boaventura, 35 Spania, 351 Stânga Unită (IU) (Peru), 267 stat, 31, 33, 35, 37, 56, 67, 68, 88, 89, 90
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]