7,229 matches
-
Jan Brueghel sau Andries Daniels, iar "invențiile" sale aveau să inspire creația lui Jan Brueghel cel Bătrân sau pe cea a lui Peter Paul Rubens. Subiectul de față este abordat de Francken cu mai multe ocazii, rezolvând problemele estetice și stilistice în manieră proprie. Scena surprinde Calvarul lui Iisus pe Drumul Crucii, moment în care Sfânta Veronica îi prezintă marama pentru a-i șterge fața de sudoare. Pictat pe un mic panou de cupru, scena este prezentată pe verticală, fiind una
Licitație Artmark: Colecții inedite de la “Prințul din Montparnasse” la Lucian Blaga și Constantin Doncea by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105935_a_107227]
-
televiziune, comunicări științifice, conferințe, referate în România și Germania. A fost distinsă cu Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor (1998), Premiul Academiei Române (1997), Premiul Fundației “Siemens”, Münche (1998, 2000 Este autoarea volumelor: Wozzeck - profeție și împlinire. București: Edit.Muzicală, 1991; Ipostaze stilistice și simbolice ale manierismului în muzică. București: Edit.Muzicală 1997; Dan Constantinescu. Esențe componistice. Cu Dan Dediu. București: Edit. Inpress, 1998; Studii de stilistică și retorică muzicală, curs universitar, Universitatea de Muzică, București, 1999; Ludwig van Beethoven. București: Edit.Muzicală
Enescu 135: Concerte, master classes și conferințe muzicale, la Ierusalim și Tel Aviv by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105939_a_107231]
-
în prima parte a anului 1933, până în august, atunci când acesta descoperea pentru întâia oară Balcicul. Regimul cromatic sub care Tonitza lucrează după august 1933, arabescul, voluptatea cromatică și decorativul nu se regăsesc în opera de față, care ține, cel puțin stilistic, de ciclul nudurilor care îl fac celebru începând cu 1926. De altfel, celebritatea acestora îl făceau ca în expoziția Grupului celor Patru din primăvara anului menționat să expună nu mai puțin de 14 opere cu nuduri. Acele "studii de nud
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
cu adevărat ceva de spus, o spune într-un anumit fel, cu un sound specific ce reține imediat atenția specialiștilor. În plachetele următoare, simpla continuitate melodică nu mai e suficientă. E nevoie de ceva nou, ca viziune, problematică, tematică și stilistică, și de ceva care să se păstreze, pentru ca legăturile interne ale operei în curs de constituire să nu se rupă. Un altul și totuși același, tânărul poet trebuie să fie - oximoronic - proteic și consecvent. Grea misie și pentru Elena Vlădăreanu
Femeia dada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-website/Journalistic/10964_a_12289]
-
româno-elene, director de teatru, editor și a rămas și astăzi, până la capăt, un scriitor. Recent apăruta monografie „Rostirile esențiale”, a doamnei Carmen Vatamanu (Editura Cărții de Știință, Cluj Napoca), cu un cuvânt înainte de Titus Vîjeu, explorează cu competență și acribie universul stilistic al operei poetice a poetului Ion Brad. Un semn bun, care atrage atenția valorizând, asupra unei întregi generații literare care a pregătit, în mod hotărâtor, revenirea la normalitate a literaturii române. Dacă generația lui Ion Brad, Aurel Rău, Ion Horea
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
a produs un mic șoc în literatura română a momentului. Compuse de un om educat, student în Litere la Budapesta și Berlin, familiar al cîtorva limbi străine, poeziile debutantului aduceau o viziune cu totul particulară asupra realității și o manieră stilistică neobișnuită. Spre deosebire de cei doi poeți ardeleni importanți care îl precedaseră, Coșbuc și Iosif, Goga s-a transformat de la început și cu de la sine putere în reprezentant al Ardealului, începînd să vorbească sonor în numele acestei provincii românești. Pe cînd Coșbuc și
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
din cele 24 de „cuvinte pline” ale strofei 10 sunt de origine slavă, adică peste 40%. Dacă adăugăm faptul că ele formează sintagme memorabile (iscusita vremii slovă, clipa milostivă, pe veci necazul și veselia deopotrivă), atunci realizăm că impactul lor stilistic se potențează considerabil. O proporție de 40% a slavonismelor era oricum neobișnuită în limba română curentă de la 1900, iar faptul că autorul provenea din Ardeal ridica atipicul la cote înalte. Care să fie explicația unei asemenea structuri lexicale distanțate de
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
uriaș, pus la dispoziție de soțul solistei, supraviețuitor până în 1998, ambii “eroi” ai aventurii cărții necunoscând - din păcate - bucuria finalizării proiectului muzicologic. Autoarea monografiei, Ileana Ursu, a alternat pagini de memorialistică și literatură autobiografică a Iolandei Mărculescu de remarcabilă ținută stilistică, cu texte inedite personale de analiză profesională a vieții și activității artistice, științifice și pedagogice a cântăreței, oferind apoi cititorilor un material documentar impresionant de programe, spectacole, recitaluri, conferințe, emisiuni de radio și televiziune, cronici de presă românească și internațională
Monografia unei "Dive" a scenei lirice românești by Viorel COSMA () [Corola-website/Journalistic/83489_a_84814]
-
ci și în descifrarea partiturilor de balet. Prokofiev este un compozitor pretențios și dificil de interpretat, dar nu numai în muzica instrumentală (concerte de vioară și pian), ci și în cea de balet, solicitând un dirijor cu experiență și simț stilistic. Or, Adrian Morar rămâne în acest sens, un exemplu. Baletul „Cenușăreasa” a fost o inspirată repunere în repertoriu coregrafic, dovedindu-se astfel, un spectacol atrăgător, fermecător ca imagistică, dar și printr-o interpretare care onorează compania Operei Naționale București.
"CENUȘĂREASA" de Prokofiev by Mihai-Alexandru CANCIOVICI () [Corola-website/Journalistic/83491_a_84816]
-
Mică a Atheneului s-a dovedit a fi prea puțin cuprinzătoare pentru publicul care a venit s-o asculte pe violonista Simina Croitoru secondată de pianista Viorica Boerescu într-un program pretențios care s-a dorit a releva și capacitățile stilistice pe care interpreta le șlefuiește în permanență. Desigur, latura virtuoză n-a fost deloc ocultată, în alcătuirea recitalului aflându-se Sonata în sol minor „Trilul Diavoului” de Giuseppe Tartini, Sonata nr.9 op. 47 în La major „Kreutzer” de Beethoven
Eleganță și stil: Simina Croitoru by Corina BURA () [Corola-website/Journalistic/83492_a_84817]
-
frumoasă duminică, pe când se făcea simțit aerul proaspăt al primăverii un matineé la Atheneu oferea un recital susținut de violonistul Emilian Piedicuță (Germania) și binecunoscuta pianistă Clementina Ristea, recital care propunea un program îndrăzneț prin dificultate tehnică, susținere și varietate stilistică: Schubert - Rondo Brillant în si op. 70 D 895, Bartók - Sonata I-a Sz.75 și Beethoven - Sonata „Kreutzer”. Pentru început, violonistul a intuit cu acuratețe universul cameral fin și totodată tragic al Rondo-ului, cu arcuri prelungi și teme
Remembering 2013 by Corina BURA [Corola-website/Journalistic/83726_a_85051]
-
potrivit. (Bunăoară, armonizarea rap-ului cu belcanto-ul ori a muzicii de jazz cu muzica serial-integrală). Faza metișizării afirmă două paradigme, ambele utilizate atât ca modalitate descriptivă, cât și ca revendicare estetică. Prima, situată în vecinătatea fazei atomizării, relevă configurații stilistice autonome și autotrofe, ce s-ar mulțumi să trăiască într-un fel de „pace armată” cu partenerii, într-o perspectivă de „antagonisme” bine temperate, de eventuale deschideri înspre posibilitatea suprapunerii și, apoi, a coinciderii. Lupta se dă aici cu diferențele
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
Notorius, apoi pleacă „în armată”, Irina Popa, Cornel Cristei: „The Dream” Acest al doilea disc al său conține 10 piese compuse de el pentru voce și chitară (plus vechiul său hit “Nebun de alb”), piese puse în valoare și îmbogățite stilistic prin idei muzicale și sonorități proprii de către grup, îngemănarea stilistică și estetica muzicală a albumului fiind rezultatul unei conlucrări a tuturor componenților, cu finalitate într-o fuziune a genurilor folk, pop și rock. Înregistrat la Cluj în studioul lui
CD-uri by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-website/Journalistic/83867_a_85192]
-
Acest al doilea disc al său conține 10 piese compuse de el pentru voce și chitară (plus vechiul său hit “Nebun de alb”), piese puse în valoare și îmbogățite stilistic prin idei muzicale și sonorități proprii de către grup, îngemănarea stilistică și estetica muzicală a albumului fiind rezultatul unei conlucrări a tuturor componenților, cu finalitate într-o fuziune a genurilor folk, pop și rock. Înregistrat la Cluj în studioul lui Sandy Deac (Desperado), acest disc a fost lansat cu sprijinul Asociației
CD-uri by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-website/Journalistic/83867_a_85192]
-
artistice-componistice cu totul noi? A. I.: Fără falsă modestie, cunosc în profunzime opera lui George Enescu și o apreciez așa cum se cuvine. Compozitorul nostru „nepereche” a lăsat o moștenire de la care, într-un fel sau altul, indiferent de opțiunile estetice ori stilistice, își trag direct sau indirect obârșia, sursa de inspirație, amprenta tehnică sau paradigmele structurale mai toți succesorii Maestrului. Lui îi revine meritul incontestabil, că a împins componistica românească din penumbra ancestrală al folclorului în lumina eclatantă a modernității. Mai departe
Festivalul Enescu este un real brand de țară -de vorbă cu Adrian Iorgulescu by Doinel TRONARU () [Corola-website/Journalistic/83848_a_85173]
-
scena Operei Naționale București închinat în exclusivitate dansului modern și contemporan. Și ceea ce nu a fost urmărit probabil, ca atare, de organizatori, dar a ieșit la iveală până la final, era faptul că a existat un aer de familie, o înrudire stilistică a majorității interpreților, care, deși proveneau din trei zări ale lumii, din Portugalia, Israel și România, și deși fiecare era o personalitate distinctă, se integrau aproape toți în același mare curent modern, cu unele ecouri neoclasice. Cu o singură excepție
Dance Energy by Liana Tugearu () [Corola-website/Journalistic/9824_a_11149]
-
proiectul DANCE ENERGY, care se va desfășura pe parcursul a trei ani și va urmări să strângă fonduri și pentru alte licee de coregrafie din țară și, totodată, să promoveze dansul contemporan și tinerele noastre talente, care pornesc pe această linie stilistică. Dintre dansatorii și coregrafii invitați, eram familiarizați, în oarecare măsură, cu modul de gândire al portughezilor Claudia Martins și Rafael Carriço, care în 2002 creaseră pentru Răzvan Mazilu, la Teatrul Odeon, piesa coregrafică Bolero. Regele pierdut. De astă dată ei
Dance Energy by Liana Tugearu () [Corola-website/Journalistic/9824_a_11149]
-
creații, de fapt două fragmente din două spectacole, Solo with the Angels, pe muzică de Piaf și Louguy și The sleeping Buddha, pe muzică de J. S. Bach și Arnold Schönberg. Cei doi artiști portughezi au fost cei mai apropiați stilistic de neoclasic. Siluete filiforme, delicate, ei au creionat o imagine fluidă pe muzica lui Edith Piaf și una mai densă și prețios interpretată în cea de-a doua piesă. Talia Paz, o altă invitată din lumea dansului, de astă dată
Dance Energy by Liana Tugearu () [Corola-website/Journalistic/9824_a_11149]
-
vocilor și, mai presus de toate o cultură a sunetului specific ansamblului de coarde (căci prima parte a programului a cuprins Suita nr. 3 de dansuri vechi de Respighi și Concertul pentru orchestră de Paul Constantinescu). O adecvare și acuratețe stilistică fără cusur. Partea a doua a fost consacrată muzicii lui Haydn (lumea culturală comemorează două secole de la moartea primului mare clasic). Coardelor li s-au alăturat două oboaie și doi corni, perfect integrați în sonoritatea și stilul colectivului münchenez. Simfonia
Final triumfal al forma?iilor camerale by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83589_a_84914]
-
coarde și basso continuo), dar și de Pisendel, cu arii de Monteverdi (Pianto della madona sopra îl Lamento d’Arianna) și Conți sau Ferrandini în care glasul mezzosopranei elvețiene Mărie- Claude Chappuis s-a dovedit a fi adaptat la cerințele stilistice, ca emisie și frazare, optând pentru o dramatizare pregnanta a discursului, tratat mai curând că o secvență decupata dintr-o « dramă per musica », având astfel o încărcătură expresiva ce reliefa trăirile personajului întrupat. Interesant este faptul ca solista, a cărei
Farmecul barocului by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83557_a_84882]
-
de relaxare, de banal. Corul a evoluat la cotele performanței, cu o adevărată artă și o rigoare aparte în pagini de o frumusețe cuceritoare, iar soliștii s-au încadrat cu brio în întregul demersului muzical, în primul rând prin rezolvarea stilistică, prin pronunție și eleganța frazării, rafinamentul intensităților și maniera de a realiza recitativele, deși sub aspectul calității vocale l-am apreciat cu deosebire pe tenorul Colin Balzer, mai puțin pe Luca Tittoto - mai curând baritonal, cu un timbru comun și
Pentru prima oar?, Crea?iunea ?n englez? by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83565_a_84890]
-
care participă cu o comunicare la Simpozionul de Muzicologie din cadrul festivalului) și alta, Printemps, care aparține lui Robert Dussaut - tatăl pianistei - autor francez răsplătit cu Premiul Romei (1924), avem imaginea unei adevărate echipe care a propus un program foarte unitar stilistic, conceput sinusoidal, cu creșteri și relaxări, toate raportate la întreg. Recitalul a debutat cu dificilul Konzertstück de Enescu, în care violista a demonstrat tehnică și sensibilitate deosebită în mânuirea instrumentului pe care l-a abordat în urmă cu cinci ani
Clara Cernat - Therese Dusaut by Corina Bura () [Corola-other/Journalistic/83558_a_84883]
-
ani), s-a desfășurat cu mult aplomb, găsind soluții juste pentru a dinamiza textul îngreunat oarecum de tehnica variațională. Partea a doua, simetrică, s-a deschis cu binecunoscuta Sonata Torso (1911) de Enescu, asupra căreia interpreta are deja o concepție stilistică de mult conturată, iar interpretările, din ce în ce mai eterate, primesc la fiecare reluare un plus de visare și rafinament. Se poate afirma că această versiune este una dintre cele mai reușite pe care am auzit-o de când lucrarea a fost pusă
Clara Cernat - Therese Dusaut by Corina Bura () [Corola-other/Journalistic/83558_a_84883]
-
în Re major, s-a întărit fuziunea celor doi participanți. Clavirul a ieșit în evidență, cu măsură, în episoadele solistice și a fost tratat ca instrument obligat în cele de tutti. O astfel de abordare, firească și convingătoare prin puritatea stilistică barocă, repune în discuție câteva probleme de cutumă a interpretării, între care cea a raportului sonor solo-tutti. Pe noi, auditorii formați de experiența practicii postromantice și moderne în interpretarea muzicii lui Bach și a lui Mozart, ne poate descumpăni sonoritatea
Un triumf al calit??ii muzicale by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83598_a_84923]
-
Incontestabil benefică, ideea extensiei ariei de cuprindere stilistică a Festivalului și Concursului Internațional Festivalul Internațional GEORGE ENESCU a prilejuit derularea unui micro-serial de concerte mult gustate de public, sub genericul „Teme clasice în prelucrări moderne”. Din păcate, personal nu am putut urmări decât două dintre cele șapte concerte
Vocalissimo by Florian Lungu () [Corola-other/Journalistic/83630_a_84955]