9,822 matches
-
socială, cultura, gradul de inteligență etc.; 2. atitudinea față de evenimente, față de viață etc.; 3. convingeri, idealuri etc.; 4. sentimente, noblețea sau nimicnicia etc.; 5. prin ticuri, formule fixe, stereotipii etc. 3. procedee ale portretizării: - descrierea; paralela; - dialog; antiteza; - monologul interior; sugestia și aluzia; - analiza psihologică; definiția; - evocarea; gradația; etc. Alte obiective, de urmărit: 1. rolul amănuntului (ne)semnificativ: gesturi, ticuri, vestimentația etc.; - întrepătrunderea elementelor de portret fizic cu acelea de portret moral;de portret dinamic cu acelea de portret static etc.
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
narator sau alte personaje) doar sugerează anumite aspecte; lăsând câmp liber imaginației cititorului; alteori, direct sau indirect își declară intențiile, sau dimpotrivă, se străduiește să ascundă total opțiunea sa, bazându-se pe intelegența cititorului, cu care corespondează prin idei și sugestii; caută să Ț l facă pe cititor să participe afectiv la viața, fenomenul descris etc.; - își propune o anumită schemă artistică (pe care o reușește mai mult sau mai puțin); refuză realitatea empirică, în numele unui vis personal pe care-l
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
apoi ele se autoprezintă direct în dialog, în acțiune);relațiile dintre personaje și dintre personajele cu care vom face cunoștință; - metatextul conține și alte precizări: timpul, locul unde se petrece acțiunea; - o prezentarea sumară, orientativă, a elementelor de decor; - eventuale sugestii pentru efecte vizuale sau auditive (lumină, sunete, zgomote, muzică); sau referiri la: îmbrăcăminte, stare psihică sau fizică, mers, tonul cu care se vorbește, etc.; Structura formală: acte, tablouri, scene; - uneori: a. un prolog -o punere în temă, aluzie directă sau
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
peisajul este poetizat, interiorizat, asumat; deci, ridicat la expresia unei valori psihice, sufletești; de aceea tabloul naturii este realizat cu o sensibilă și delicată plasticitate; putem vorbi de o pluralitate perceptivă și asociativă; - exteriorul peisagistic și interiorul conștiinței dau adesea sugestia unui registru unic; Aspecte prezentate: a. transformările naturii în funcție de anotimp; b. asprimea anotimpurilor reci sau atmosfera copleșitoare a verii; c. frumusețea trezirii la viață a naturii. Natura poate fi: a. primitoare sau respingătoare; b. familiară sau necunoscută; c. statică sau
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
evidențiază strânsa legătură dintre om și natură; - natura se constituie ca o dependență umană, dar și invers; de unde și imaginile artistice vor fi senine sau întunecate; - atmosfera poate fi calmă sau planturoasă și viu dinamizată de revărsări năvalnice; ea dă sugestii de împrospătare răcoroasă, dar și de fecunditate adâncă, clocotitoare; - alteori peisajul este gol(it) pentru a fi în concordanță cu starea sufleteasă a poetului; atunci predomină culorile sumbre, muzica apăsătoare etc.; adică toată recuzita verbală a tristeții; - la o asemenea
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
ține de mitul Soarelui și Verdele ca nuntă între Albastru și Galben - cum se și întîmplă și ne învață optica elementară - combinarea celor două culori are ca rezultat obținerea culorii verzi. "Cu acel instinct, cum subliniază Basarab Nicolescu, singular al sugestiilor poetice ascunse în conceptele științifice, Ion Barbu va alege Verdele ca simbol al împlinirii nunții dintre Om și Soare, dintre Om și esența lui spirituală. Încarnarea Verdelui este iarba, "... din toate mai frumoasă" (Mod), "iarbă de abur înzăuat" (Suflet petrecut
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
plimbă angoasa în noapte. Pe acest pămînt, pînă la ultimul moment, Bacovia trebuie să rămînă un angoasat, cu greu putînd să știe dacă din cealaltă parte a abisului o voce îi răspunde: "Hau... hau"...depărtat sub stele-nghețate". Puterea de sugestie a versului bacovian, cauza prin care ne impresionează atît de profund este arta sa, știința sa despre cum se face un vers: "E de ajuns, de fapt, să citim la modul poetic "Plumb de iarnă" pentru a plonja de asemeni
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ce te ascultă în punctul din care ei pot lua atitudine față de cele spuse pornind de la propriile lor idealuri fundamentale. Dar profesorul adevărat se va feri să impună auditoriului său, de la înălțimea catedrei, o anumită poziție, fie explicit, fie prin sugestie - acesta fiind evident modul cel mai neloial "de a lăsa faptele să vorbească de la sine" Și motivează această necesitate în temeiul onestității profesionale. Nici profetul, nici demagogul nu au ce căuta la catedră într-un amfiteatru. Ei trebuie să fie
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
șir, zile în șir, porți mai multe discuții decât cu cei de acasă, astfel încât, treptat, îți devin cei mai apropiați prieteni. Asemenea soldatului aflat la război, reporterul primește ordine și trebuie să le execute. El poate să vină cu o sugestie, să propună soluții, dar deciziile se iau tot de la centru. Până la urmă, reporterul este doar un executant căruia i se cere ce anume să producă, pentru ce oră, ce anume să transmită, când și sub ce formă. Ca în cazul
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
se autoinstruiască în domeniul Calculatoarelor automate, participând la o serie de cursuri și stagii de perfecționare în acest domeniu. În 1962, a fost avansată pe post de șef de lucrări la disciplina de Calculatoare automate și programare, introdusă atunci la sugestia ei, pentru prima dată în planul de învățământ, la Facultatea de Electrotehnică. În această calitate, a început să lucreze la editarea primului curs de calculatoare în limba română Calculatoare și programare. Cartea apărută în librării, în 1968, s-a epuizat
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
sunt analogiile și relatările unor întâmplări (povestiri cu caracter moral, pilde, minuni), metaforele. Toate acestea îi apropie mult mai mult de modul lor de viață. Îi ajută să înțeleagă informația și conceptele noi prezentate. c) Încrederea în sine Iată câteva sugestii, care pot fi completate oricând, pentru dezvoltarea încrederii în sine a elevilor: - Elevilor trebuie să li se creeze așteptări pozitive în ceea ce privește obținerea succesului școlar. Scopurile complexe trebuie împărțite în secvențe mai mici (la ora de religie putem să-i îndemnăm
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]
-
etc. Antrenați în abordarea elevilor apatici pe acei din clasă care sînt foarte motivați și interesați. Aflați cât mai multă informație de elevii dvs. - apatici și interesați - care vă va ajuta să stabiliți comunicare eficientă între ei. V. Motivarea elevilor - sugestii Explicați de câte ori este cazul - Remunerați (răsplătiți) - Umanizarea comportamentelor și a acțiunilor - Implicarea elevilor în activități - Predarea inductivă - Satisfacerea nevoile elevilor Folosește emoțiile pozitive cu scopul de a crește productivitatea și motivația De regulă, elevii învață mai productiv și mai intensiv
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]
-
al palatului urban ?i vila rustic?, centru de gestionare al unui domeniu agricol. Vila Madame, construit? �n apropiere de Romă, �nce-p�nd din 1518, dup? un proiect de Rafael, inspirat de o vil? de-a lui Pliniu, măi integreaz? ?i sugestii oferite de vilele �mp?ra?ilor Nero ?i Adrian. Era prev?zut ?i un teatru �n manier? antic?. Din apartamentele distribuite �n jurul unei cur?i circulare, perspectivele alunec? din terase �n gr?dini c?tre unduirea molcom? a colinelor
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
fost surprinsă vreodată; așa că, din nou, indiferent de ce considerațiuni ar fi implicate în această unicitate, ele nu au deocamdată vreo valoare practică pentru omenire. Mi se pare, ca țintind la acest din urmă efect și, prin el, la consecințele - concluziile - sugestiile - speculațiile - sau, din lipsă de altceva mai bun, pur și simplu, presupunerile ce rezultă din asta - este nevoie de un fel de girație mentală [s.n.]. Atât de rapidă trebuie să fie mișcare de revoluție a lucrurilor în jurul punctului central din
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
al poeziei ("cunoștea neîmpărțit ființă îndelung provocată a Poeziei") - Roderick Usher / Edgar Allan Poe86: Lor prins, asociat, înalt profil tombal, Roderick Usher (mai înalt prin sălbateca, mătăsoasa și preoțeasca surpare a părului) cunoștea neîmpărțit ființă îndelung provocată a Poeziei 87. Sugestia consubstanțialității artistului cu propria-i creație putea veni, în primul rând, din Eureka lui Edgar Poe: obârșia operei de artă este chiar artistul (poetul creează din sine), care, în acest mod, încearcă să emuleze modelul divin. Iată de ce, fiecare este
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
96. Secvență descriptiva ce urmează, cu topica ei neobișnuită, - "Până la marginile celebrelor, incineratelor umbre. Ea se desfăcea liberă de figură umană că o sperata poartă"97, - pare să indice faptul că doar poezia, prin care autorul român, reluând, probabil, o sugestie poescă din "Dialogul lui Monos și Una", înțelege o metodă de cunoaștere ce neagă subiectivitatea autorului ("liberă de figură umană") - este singura posibilitate ("sperata poartă") ce ne permite să trecem pragul, ce separă lumea vizibilă de cea invizibilă ("[p]ana
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
imitativa dintre arte36. Oricât de organică ar părea sensibilitatea poetului, în raport cu devenirea continuă a vieții, transcrierea nealterata a datelor ei, conduce doar la un simplu act procreativ, dar nu la un act de creație autentic. Poetul poate beneficia de acestei sugestii - poezia nu este creație ex nihilo - numai supunându-le, deliberat, reviziei și controlului conștiinței sale critice. Poezia se naște doar când datele primare ale experienței sunt direcționate de intelect spre un efect precis - "sentimentul poetic" - care, apoi, să conducă cititorii
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
sine, plonjând în profunzimile propriului eu, întrerupând propriul lui elan vital, înscriind propria indeterminare (liberate) în opera pe care o produce, căutându-i o expresie adecvată - iată de ce "gândul" este "cufundat". Pentru celălalt atribut al gândirii poetice ("geometric") aflăm o sugestie utilă, într-un pasaj valérian, din "Eupalinos": Numesc geometrice, zise umbră lui Socrate, acele figuri ce sunt trasate de acele mișcări pe care le putem exprimă în puține cuvinte 59. [s.n.] Așa cum geometrul construiește, cu un număr mic de vorbe
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
compoziției" (1846). Dar Barbu nu își propune să reînvie, în aceste rânduri, un bine-cunoscut motiv poesc, deoarece, angajându-se într-un dialog imaginar cu poetul american, el rămâne, totuși, un om al vremii sale și vorbește, astfel, indirect, contemporanilor săi. Sugestia și notă elegiaca caracteristică nu puteau veni decât de la filozoful modernismului european, Henri Bergson, care în "L'Evolution créatrice", face următorul comentariu: Intuiția mai există, dar vag și discontinuu. Este o lampă aproape stinsa, ce reînvie la intervale de timp
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
se înscrie în materie direct, ci trebuie să se adapteze acesteia. Inteligență (știință) este tocmai expresia acestei adaptări 112. Invitație la călătorie "Artă unui scriitor constă, mai ales, să ne facă să uităm că folosește cuvinte." Henri Bergson Dezvoltând o sugestie din povestirea poescă "Manuscris găsit într-o sticlă"1, Ion Barbu lansează, în finalul "Veghii", une invitation au voyage ("să descuiem acele încăperi oceanice"2), o chemare la continuarea aventurii cunoașterii, pe noi coordonate, având drept liman, chiar spațiul (literar
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
fie trăită, cu adevarat [s.n.]16. Acesta este, credem, si sensul intenționat de Ion Barbu, în finalul "Veghii lui Roderick Usher". Însă, "călătoria" la care ne invită poetul român, nu este o odisee obișnuită, căci nu există, în text, nici o sugestie a unei reîntoarceri; "exploratorul" barbian, acționând sub imperative absolute, este, mai curând, "condamnat" să rătăcească perpetuu, pe oceanul vieții, căutând neobosit tărâmul, care să îi "închidă" peregrinarea. Iată de ce, doar direcția călătoriei imaginare este fixată, cu oarecare precizie - "cerul solidar
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
poeziei pure" o respinge ("având oroare")17. Știm, de asemenea, ca, în viziunea lui Ion Barbu - dar acest lucru este adevărat și pentru Edgar Poe - , travaliul poetului ("faptul cel mai stingher"), are ca punct liminar, tocmai sacrificarea eului superficial, temporal, sugestie pe care textul poesc - "Manuscris găsit într-o sticlă" -, la care se face aluzie aici, o conține de asemenea 18, pentru a-și regăsi, astfel eul profund. Sub eul factice și superficial, se disimulează un altul, pur și originar, o
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
unei materii care se depliază continuu: "Munți cu sângele afară..."48 ("Orbite"). Prin imagini nu facem decât să înscriem propria noastră reprezentare în lume, fără a o diviza, în fapt. Artă se definește, în primul rând, prin puterea ei de sugestie, prin care depășește natură și care nu ține atât de continut (artă nu e mimesis), cât de mijloacele de expresie radical modificate. Acest lucru presupune efortul intens al artistului - cu cat expresia este mai bogată, cu atat sentimentul exprimat este
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
is ideal; that of the romantic is mystical: the former subjects space and time to the internal free -agency of the mind; the latter honours these incomprehensible essences aș supernatural powers, în which there is somewhat of indwelling divinity". 61 Sugestia apare și în "The Fall of the House of Usher". În Edgar Allan Poe. The Complete Tales and Poems of Edgar Allan Poe, 1982, pp. 231, 233: "It was possible, I reflected, that a mere different arrangement of the particulars
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
what I now saw him - what he was. Such opinions need no comment, and I will make none". (În Edgar Allan Poe, The Complete Tales and Poems of Edgar Allan Poe, 1982, p. 239). Ion Barbu pare să preia această sugestie din textul poesc. "Sentience" are o fundamentare metafizica în identitatea om/ divinitate proclamata de Poe, în Eureka, 1848, p. 143. 86 Israfel Hervey Allen îl caracterizează drept "the most pen-portrait of Poe himself which is known" [cel mai exact autorportet
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]