64,222 matches
-
de Petru Dumitriu este amintită la un moment dat. Planul generic al romanului se schițează ca un bildungsroman. Din acest unghi, „Cât văd ochii...” este romanul formării și maturizării lui Silviu Grigorașcu. Chiar titlul cărții este dat de integrarea în teoria glandei a unei strofe excepționale din lirica lui Vladimir Streinu, unul dintre cei mai elevați critici de poezie ai literaturii române. „Cât văd ochii, texte, texte.../ Numai viață abia mai este./ Ceru-n noapte-i text de stele/cu majuscule
Nicolae Pârvulescu: Canonul axiologic. Cronică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339501_a_340830]
-
literaturii române. „Cât văd ochii, texte, texte.../ Numai viață abia mai este./ Ceru-n noapte-i text de stele/cu majuscule-ntre ele.” „A secretat niște versuri frumoase creierul acestui distins intelectual” - comentează Roxana. Aceasta a meditat și la o teorie socială și a găsit că românii s-ar împărți în patru categorii: „numai de duzină; de duzină și de turnă; numai de turmă; nici de duzină, nici de turmă”. Canonul axiologic al lui Silviu este alcătuit din onestitate, responsabilitate, credință
Nicolae Pârvulescu: Canonul axiologic. Cronică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339501_a_340830]
-
de incidență, relațiile analogice între cele două domenii de creație umană majoră, precum și noi metode de a ataca realitatea fenomenului artistic”. Ținta lui este căutarea și descoperirea sensului, a secretului ultim. „Am dorit și cutezat, întotdeauna, să aflu - în orice teorie, concepție, mod de gîndire sau viziune a lumii - secretul final” afirma N. Steinhardt în Escale în timp și spațiu, 1987 . Hermeneutica este un domeniu în care profesorul Vlăduțescu excelează, având și lucrarea tezei de doctorat: “Mesaj și comunicare în filozofie
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
deci că bancul este o specie literară paradoxistă. Metode de lucru Metoda de lucru este una complexă. Se îmbină cercetarea empirică, analiza, sinteza și investigația meta-analitică metodologiei cercetării, cea zetetică. In realizarea oricărei cercetări sociologice se pleacă de la analiza unor teorii de referință în domeniul ce urmează a fi investigat, orice cercetare sociologică urmărește un design metodologic ce constă într-o serie de etape distincte: construirea ipotezelor și întrebările cercetării; explicarea și operaționalizarea cadrelor teoretice coordonate și cu cea a ipotezelor
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
Profesorul Vlăduțescu este un specialist în comunicare și știința informației având lucrări și opinii personale în toate cele 15 axe ale acestui domeniu, Domnia Sa fiind în continuă cîutare a actului perfecțiunii, a operelor de cea mai înalta calitate, a operelor, teoriilor, conceptelor ce aduc noutate, îmbunătațire, reorganizare a valorilor, axiologic vorbind. Filosofia, explicând lumea prin valori logice, dar și tot ce are tendința de a o și tranforma, conform unor idealuri omenești etice. Filosofia arata cum se naște, cum evolueaza realitatea
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
critical (Craig R. T., 1999, pp. 119-161)”, această opinie este apoi iterată în cartea Craig R. T., & Muller H. L. (2007) „Theorizing Communication: Readings Across Traditions””. Cercetatori precum Stephen W. Littlejohn și Karen A. Foss au avut intenția de unificare a teoriilor comunicării într-un meta-model, pe cursul celor „seven major traditions” preluând standardul Craig. In opinia profesorului Vlăduțescu, studiul este excepțional; “era și rămâne în parte și astăzi util în organizarea câmpului comunicării. Ea este salutară pentru un domeniu nu îndeajuns
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
axei. Nu axa este a câmpului, ci câmpul este al axei. Studiind axa comunicării ontologice ca disciplină academică, profesorul Vlăduțescu a găsit mai multe incertitudini, una dintre ele fiind statusul. Referitor la aceasta incertitudine apare întrebarea: Studiul comunicării reprezintă o teorie sau o știință, este un sistem cogitativ slab sau puternic? Domnia Sa opinează: “Distingem cinci cauze care determină studiul comunicării să rămâna îzilele noastre un sistem cogitativ slab: efervescența cercetarilor teoretico-științifice și practice în domeniul cunoștințelor și promisiunilor; o mare coagulare
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
al universului comunicării științifice, ce se referă la: paradigme, modele, cogitații de bază (legi, principii, axiome, postulate, teoreme, paradoxuri, etc.), componente ontologice esențiale (procese, structuri, elemente precum emitent, receptor, actant, actor, agent, comunicator, mesaj, canal, context, etc.), categorii, concepte și teorii. Ontologia comunicării umane este imaginea existenței comunicării, este certificatul existenței unui univers ce dorește: setarea unei limbi; stabilirea anumitor protocoale ale organizării cognitiv-cogitative și diacronice a universului; acreditarea anumitor modele și paradigme; distingerea anumitor cogitații sintetice precum principii, postulate, teoreme
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
Calea convicțiunii nu acoperă tot ce este uman. În domeniul emoțiilor și al pasiunilor prezidează persuasiunea. Întreprinderile persuasive, deși se adresează reflexului, sunt și ele rezultatul unei reflecții. “Comunicare jurnalistica negativă” (Editura Academiei Romane, 2010), “Concepte și noțiuni de comunicare și teoria mesajului” (Editura SITECH Craiova, 2009), “Informația de la teorie către știință” (Editura Didactică și Pedagogică București, 2002), “Mesaj și comunicare în filozofie” (Editura SITECH Craiova, 2009), reprezintă volume de referință în domeniul comunicării, elemente fundamentale ale noțiunii de informație. Neutrosofie Un
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
În domeniul emoțiilor și al pasiunilor prezidează persuasiunea. Întreprinderile persuasive, deși se adresează reflexului, sunt și ele rezultatul unei reflecții. “Comunicare jurnalistica negativă” (Editura Academiei Romane, 2010), “Concepte și noțiuni de comunicare și teoria mesajului” (Editura SITECH Craiova, 2009), “Informația de la teorie către știință” (Editura Didactică și Pedagogică București, 2002), “Mesaj și comunicare în filozofie” (Editura SITECH Craiova, 2009), reprezintă volume de referință în domeniul comunicării, elemente fundamentale ale noțiunii de informație. Neutrosofie Un concept nou, fundamentat de profesorul Florentin Smarandache de la
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
Manolescu, Posibil decalog pentru critica literară -Romania Literară , 2003, nr.18 [2]N. Steinhardt 1987, Escale în timp și spațiu . [3]Ștefan Vlăduțescu, 2010, Comunicare jurnalistica negativa, (Editura Academiei Romane, 2010 [4]Ștefan Vlăduțescu, 2009, Concepte și noțiuni de comunicare și teoria mesajului, Editura SITECH Craiova, 2009 [5]Ștefan Vlăduțescu, 2002, Informația de la teorie către știință, Editura Didactică și Pedagogică București, 2002 [6] Ștefan Vlăduțescu, 2009, Mesaj si comunicare in filozofie, Editura SITECH Craiova, 2009 [7] Ștefan Vlăduțescu, Iona Constantin Dima, 2012
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
N. Steinhardt 1987, Escale în timp și spațiu . [3]Ștefan Vlăduțescu, 2010, Comunicare jurnalistica negativa, (Editura Academiei Romane, 2010 [4]Ștefan Vlăduțescu, 2009, Concepte și noțiuni de comunicare și teoria mesajului, Editura SITECH Craiova, 2009 [5]Ștefan Vlăduțescu, 2002, Informația de la teorie către știință, Editura Didactică și Pedagogică București, 2002 [6] Ștefan Vlăduțescu, 2009, Mesaj si comunicare in filozofie, Editura SITECH Craiova, 2009 [7] Ștefan Vlăduțescu, Iona Constantin Dima, 2012, Persuasion Elements Used in Logistical Negotiation, Saarbrucken, LAP Lambert Academic Publishing- Germania
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
în registre diferite. Ba chiar, fragmente ale aceleiași secvențe beneficiază de formulări în variate registre. De la nuanțele poematice, lirice, vibrante, la relatările istorice, la evocări de persoane, personalități și personaje, de la note melancolice și impresii la dezbateri de idei și teorii de vădită noutate și dificultate. Scrierea păstrează ritmul vieții. Spațiul acoperit este cel al statelor americane: New Mexico, Colorado și Arizona. Formula jurnalului instantaneu este una ce se încadrează în literatura de frontieră, împreună cu memoriile și epistolele. Ceea ce înainte de toate
FLORENTIN SMARANDACHE: „În Vestul Nesălbatic” – fotojurnal paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339530_a_340859]
-
gândire și preocupat de interesele proprii (în folosul cărora caută să-l exploateze și pe tânărul său salariat). Dealtfel și numele personajului reprezintă o aluzie, și anume la legea lui Deasey, promulgată în a doua jumătate a secolului trecut, în teorie urmând o reforma agrară în Irlanda, însă în practică favorizând fățiș pe marii proprietari, adică așa-numitul Establishment proenglez și anticatolic din această țară. Episodul 3. În acest episod este prezentat Stephen Dedalus în meditațiile sale în cursul unei plimbări
James Joyce – Ulise. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339466_a_340795]
-
trebuie mai întâi să te situezi în orizontul comunicării. Această poziționare induce subsecvent o privire structurantă, de sus și de departe. Privirea comunicaționala este, în fapt, atât o viziune a câmpului comunicării, cât și una a însăși comunicării, că știința, teorie și practica. Prezenta cercetătorului în orizontul comunicării nu este una rătăcitoare. Fiecare cercetător își trăiește povestea de relaționare cu comunicarea prin instalarea de borne, de “stele”, de viziuni, concepte, constructe și teorii. În studiul „Communication theory aș a field” (1999
PhD Ştefan Vlăduţescu, University of Craiova: Odile Riondet în orizontul comunicării. REZUMAT () [Corola-blog/BlogPost/339504_a_340833]
-
cât și una a însăși comunicării, că știința, teorie și practica. Prezenta cercetătorului în orizontul comunicării nu este una rătăcitoare. Fiecare cercetător își trăiește povestea de relaționare cu comunicarea prin instalarea de borne, de “stele”, de viziuni, concepte, constructe și teorii. În studiul „Communication theory aș a field” (1999), Robert Ț. Craig arată că “seven major traditions” au instaurat prezentul “field of communication theory”: rhetorical, semiotic, phenomenological, cybernetic, socio-psychological, sociocultural and critical (Craig R. Ț., 1999, pp.119-161) (opinia este apoi
PhD Ştefan Vlăduţescu, University of Craiova: Odile Riondet în orizontul comunicării. REZUMAT () [Corola-blog/BlogPost/339504_a_340833]
-
R. Ț., & Muller H. L. (2007). „Theorizing Communication: Readings Across Traditions”). Acest articol („Communication theory aș a field”) a fost premiat de Internațional Communication Association drept cel mai bun articol în domeniul comunicării. În centrul acestuia stă intenția de unificare a teoriilor comunicării într-un meta-model, pe cursul celor „seven major traditions”. În opinia noastră, studiul este excepțional; era și rămâne în parte și astăzi util în organizarea câmpului comunicării. Însă, el induce o perspectivă rigidă ce, desi vizează, totuși nu permite
PhD Ştefan Vlăduţescu, University of Craiova: Odile Riondet în orizontul comunicării. REZUMAT () [Corola-blog/BlogPost/339504_a_340833]
-
un meta-model, pe cursul celor „seven major traditions”. În opinia noastră, studiul este excepțional; era și rămâne în parte și astăzi util în organizarea câmpului comunicării. Însă, el induce o perspectivă rigidă ce, desi vizează, totuși nu permite unificarea spațiului teoriei comunicării. Noi am constatat: 1) că unele tradiții nu sunt tradiții, căci o tradiție se instaurează în cel puțin două generații intelectuale: în anii 1940, cănd comunicarea se definea „per se”, tradiție aveau doar Rhetorics (a strong tradition) și Semiotics
PhD Ştefan Vlăduţescu, University of Craiova: Odile Riondet în orizontul comunicării. REZUMAT () [Corola-blog/BlogPost/339504_a_340833]
-
câmp al comunicării o zonă de preocupări ce nu ține cont de evoluția preparadigmatică și, ulterior, paradigmatica a comunicării; de exemplu, Retorica și Semiotica sunt reținute că tradiții pentru comunicare, desi ele pot fi evaluate doar că furnizoare de idei, teorii și concepte pentru comunicarea preparadigmatică; 4) precum în cazul delimitării unei națiuni sau a unui popor, înșiși cei pe care îi vizează calificarea/clasificarea trebuie întrebați în ce tradiție se încadrează; specialiștii în comunicare știu, principial, unde se află în
PhD Ştefan Vlăduţescu, University of Craiova: Odile Riondet în orizontul comunicării. REZUMAT () [Corola-blog/BlogPost/339504_a_340833]
-
consideră cineva ca aparținând de această Deși la momentul acreditarii, standardul tradițiilor Craig era salutar, astăzi el se dovedeste rigid: nu permite dezvoltarea, dinamica, înnoirea, căci el aduce totul din trecut. În câmpul comunicării, pe lângă tradiții se înregistrează fenomene și teorii spontane, neconvenționale, ne-tradiționale, precum și fenomene și teorii emergente, relativ neașteptate și inexplicabile. Standardul Craig a fost preluat în lucrări de mare valoare ale lui Stephen W. Littlejohn și Karen A. Foss (2011, a zecea ediție) și E. A. Griffin (2011
PhD Ştefan Vlăduţescu, University of Craiova: Odile Riondet în orizontul comunicării. REZUMAT () [Corola-blog/BlogPost/339504_a_340833]
-
momentul acreditarii, standardul tradițiilor Craig era salutar, astăzi el se dovedeste rigid: nu permite dezvoltarea, dinamica, înnoirea, căci el aduce totul din trecut. În câmpul comunicării, pe lângă tradiții se înregistrează fenomene și teorii spontane, neconvenționale, ne-tradiționale, precum și fenomene și teorii emergente, relativ neașteptate și inexplicabile. Standardul Craig a fost preluat în lucrări de mare valoare ale lui Stephen W. Littlejohn și Karen A. Foss (2011, a zecea ediție) și E. A. Griffin (2011, a opta ediție) sau în enciclopedii fundamentale, W
PhD Ştefan Vlăduţescu, University of Craiova: Odile Riondet în orizontul comunicării. REZUMAT () [Corola-blog/BlogPost/339504_a_340833]
-
fost descoperiți Ion Barbu, Ilarie Voronca - în poezie, Camil Petrescu, Anton Holban, Gh. Brăescu, Hortensia Papadat-Bengescu - în proză, G. Călinescu. Pompiliu Constantinescu, Tudor Vianu, Vladimir Streinu, în critica literară. Al doilea obiectiv al revistei și cenaclului se referă la fundamentarea teoriei estetice privind sincronismul (Istoria civilizației române moderne - trei volume), teoria diferențierii și teoria formelor fără fond Istoria literaturii române contemporane - șase volume. Modernismul criticii lui Eugen Lovinescu pornește de la ideea că există un spirit al veacului care permite sincronizarea literaturii
Prof. Livia Pigulea. Studiu: Tradiționalismul și modernismul în literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339549_a_340878]
-
Anton Holban, Gh. Brăescu, Hortensia Papadat-Bengescu - în proză, G. Călinescu. Pompiliu Constantinescu, Tudor Vianu, Vladimir Streinu, în critica literară. Al doilea obiectiv al revistei și cenaclului se referă la fundamentarea teoriei estetice privind sincronismul (Istoria civilizației române moderne - trei volume), teoria diferențierii și teoria formelor fără fond Istoria literaturii române contemporane - șase volume. Modernismul criticii lui Eugen Lovinescu pornește de la ideea că există un spirit al veacului care permite sincronizarea literaturii noastre cu literatura franceză pe baza imitației. S-a inspirat
Prof. Livia Pigulea. Studiu: Tradiționalismul și modernismul în literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339549_a_340878]
-
Brăescu, Hortensia Papadat-Bengescu - în proză, G. Călinescu. Pompiliu Constantinescu, Tudor Vianu, Vladimir Streinu, în critica literară. Al doilea obiectiv al revistei și cenaclului se referă la fundamentarea teoriei estetice privind sincronismul (Istoria civilizației române moderne - trei volume), teoria diferențierii și teoria formelor fără fond Istoria literaturii române contemporane - șase volume. Modernismul criticii lui Eugen Lovinescu pornește de la ideea că există un spirit al veacului care permite sincronizarea literaturii noastre cu literatura franceză pe baza imitației. S-a inspirat din Legile de
Prof. Livia Pigulea. Studiu: Tradiționalismul și modernismul în literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339549_a_340878]
-
Teorii ale nevoilor. În ce priveste nevoile există două teorii majore, teoria lui Abraham Maslow și teoria lui Vance Packard. 1) Abraham Maslow a elaborat în 1943 o teorie privitoare la „human motivation” pe care ulterior, a definitivat-o în lucrarea
Stefan Vladutescu: Teorii ale nevoilor. Din cărțile profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339524_a_340853]