8,137 matches
-
epigraf celebra confesiune despre iubire a Sf. Pavel I, Corinteni, 13, 1-3). Iertăm chiar și pe Ceaușescu? Este și el fratele nostru? Dialogul devine în această fază acut, chiar incandescent și oarecum ambiguu. Doina Cornea are tăria morală să nu urască. în plus, ea respinge violența și pedeapsa capitală în orice împrejurare. Modelul său spiritual este la acest capitol Ghandi. în esență: este legitimă politic, în împrejurări-limită, rezistența armată, lupta violentă? Istoria dovedește că da. Doina Cornea crede doar în forța
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
să se fraternizeze întru trecerea punții peste volburile sângelui, dincolo de copilărie...! Ura pătimaș doar propria-i neputință de a-l ignora după voie și necunoscutul ce năvălea întrebător în ființa ei odată cu el. Și-ar fi vrut să-l poată urî și pe el în primul rând pentru că dădea victoriei ei gustul pierderii și al părerii de rău. Într-adevăr, o lăsa să câștige, dar într-un mod ce nu cruța defel iluzia victoriei. Inexpugnabil, Rică era deja în făptura ei
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cucerită, închipuirea Marietei nu-și refuza nici un răsfăț și nu se tocmea defel la astfel de distincții deloc pedante. Așa că, simțindu-și aproape izbânda finală - nașterea părerii de rău în inima celui pe care ea însăși nu reușea să-l urască de-a binelea - își reluă ofensiva fără cruțare: "Ce vrei, mă, de la mine? Spune, ce vrei? Aaa, vrei brățara înapoi? Na, mă, brățară!" Și-i îndesa tenace lovituri cu posteriorul ei vag contondent, cerându-i socoteală de cotropiri. Tocmai când
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
nu cu disperare; voința lui monstruoasă părea să-i metamorfozeze automat disperarea în elan pentru o nouă încercare. Între salvarea lui și pierzania lor, sau între salvarea lor și pierzania lui, apărea o legătură nedeslușită. Cu timpul învățase să-l urască metodic și rațional, pe bază de argumente, pentru că era glasul unei așteptări pe care ea și lumea ei o considerau derezonabilă, și pe care o reîntâlnea mereu în diferite alte forme și contexte, umedă încă de trecerea spectrului. Ba, mai
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
marmură" Boli ("formarea de calculi prin aglomerarea de substanțe") lithiasis gr. μύκης, -ητος, -ου (s.m.),,ciupercă" Boli ("intoxicație cu ciuperci") mycetismus lat. granulum, -i (s.n.),,grăuncior" Boli ("granulație în citoplasmă") granuloma lat. gutta, -ae (s.f.) "picătură" Boli ("cristale minuscule de urați") gout Trăsăturile modelului preconceptual influențează atât formarea metaforei specializate, cât și "interpretarea" acesteia. Când vorbim despre "interpretarea" constructelor metaforice facem referire la coerența pe care modelul o dă unei terminologii/ unui domeniu/ unei ramuri etc: modelul habitatului, al casei romane
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
flog(o)- "flacără" (cf. gr. φλόξ, φλογός s.f. "flamă, flacără, foc"): med. ro. flogokină (cf. fr. phlogokine s.f.; phlogokin); fluoro-/ fluori- "flux, fluorescență" (cf. lat. fluor, fluoris s.m. "curgere, lichid"): ro.fluor (cf. fr. fluor; en. fluorine); -fob,- fobie "care urăște" (cf. gr. φόβος,-ου s.m. "fugă; frică, sperietură, teamă"); foramini- "gaură, orificiu" (cf. lat. foramen, - inis s.n. "deschizătură, gură"): NA foramen (cf. fr./en. foramen); fos-,,lumină" (cf. gr.φώς, φωτός, φάος s.n. "lumină solară"): med. ro. fosfenă (cf. fr.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
aceștia - proeminenți, vocali - simbolizează un fel de personaj colectiv; făcând caz de informațiile ce le vin din medii secrete, se dovedesc cu deosebire moștenitorii practicilor social psihologice implementate de Înaintași. Lipsiți de instrucția de bază, cu o cultură redusă, aceștia urăsc, ca și Înaintașii, pe cei ce știu a vorbi și scrie românește. Nu sunt conștienți de condiția lor „culturală”. Nu realizează că nu știu și altceva decât să se alieze contra societății, străine lor. Au fost inoculați, „complotismul” e singurul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
imensă ură Împotriva celor care au realizat ceva, care reprezentau ceva prin ei Înșiși. Inclusiv Împotriva foștilor mentori. Ceaușescu repeta, Într-un fel, traiectoria lui Stalin: semidoct, mult inferior tuturor colegilor cu care a pornit la drum, Stalin i-a urât de moarte. Nu le putea ierta superioritatea lor intelectuală și morală, de aceea i-a Înlăturat pe toți cei care-l știau bine. Nici Ceaușescu nu-i suporta pe cei care cunoșteau situația lui de fost subaltern umil și nu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
caracterizat prin disponibilitatea de a consuma energie și creativitate În scopul atingerii obiectivelor sale. În Psihologia industriașului, Motru Îi schițează un portret plin de simpatie: industriașul muncește cu spor, e „agitat” (cere informații, este curios, iubește tot ce e nou, urăște rutina), studiază domeniul În care lucrează, „sufletul” lui e În continuă căutare, aplică, planifică și coordonează, este perseverent, are psihologie de Învingător. Crede În ceea ce face. El se afirmă nu doar În domeniul practic, ci și În domeniul social sau
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
dovedească bună-creștere, iată o regulă pe care o știau bine Rastignac sau Julien Sorel. Descopăr apoi un capitol despre „timpul impoliteților”, ultima treime a secolului trecut. textura societății franceze s-a modificat, reperele tradiționale s-au diluat, urmașii anului 1968 urăsc ierarhiile și contestă puterea emanată de autoritatea de stat. Instanțele clasice de socializare Își pierd Însemnătatea, educator social devine strada și cartierul mărginaș, societatea e marcată de veșnice contestații și răfuieli, valorile fundamentale nu mai pot să ofere sprijin, vechile
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
după anunțarea premiului, a vorbit tot timpul de dictatură, nu de literatură”, declara un cunoscut jurnalist. Dintre numeroșii comentatori anonimi ai unor texte apărute În diferite publicații, decupez unul care exprimă o poziție clară: „Doamna aceasta desconsideră România și ne urăște”. Sau: „Nu, Herta Müller nu este româncă și, În afara unei imense traume, nu are nimic În comun cu România”. Nu are nimic comun cu România? Deși de douăzeci de ani În Germania, toate romanele sale au ca fundal contextul românesc
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
activitatea con?tient? a fiin?elor umane. �ns? ar trebui s? ne �n?elegem �n privin?a sensului dat psihologiei. �n accep?iunea curent?, termenul folosea la distingerea activit??ilor cu preten?ie ?tiin?ific? sau pozitiv? care se desf??urau �n anii 1870 �n jurul lui Hippolyte Taine ?i Th�odule Ribot. Temele la mod? erau cele privind �nv??area limbajului ?i evolu?ia g�ndirii, f?r? a uita studiile cu o tonalitate medical? asupra bolilor nervoase ?i tratarea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
știe din ce în ce mai puțin despre rostul vieții sale, ci că acest lucru îl deranjează din ce în ce mai puțin”. Există drepturi și răspunderi care pot fi delegate. Există însă și cele care nu pot fi trecute în seama altcuiva sub nici un chip. Nu poți urî sau iubi prin procură. Tot așa, nu poți să delegi anumite răspunderi cetățenești. Ideea că îți îndeplinești obligațiile de cetățean doar pentru că în ziua alegerilor votezi este falimentară. Abia după ce ai investit încredere în cei aleși trebuie să-ți exerciți
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
medicină, pace, literatură, grafică, Biserică etc. Nicolae și Elena Ceaușescu nu au pierit de mâna plutonului de „justițiari” condus de dl Gelu Voican-Voiculescu. Au murit de carte. De cartea pe care nu au învățat-o, de cartea pe care au urât-o, de cartea pe care au prigonit-o, de mâna înlocuitorilor de carte sub călcâiul cărora au pus țara și Cartea. Elena Ceaușescu a murit chiar de o pagină a Micului Dicționar Enciclopedic. În „apărarea” de care proprietara Cabinetului 2
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
convins fiind că bădărănia „nu se face” sau doar din frustrarea că nu este încă la fel de bădăran ca dl Băsescu. Nu altfel stau lucrurile în legătură cu averile mirobolante ale unor politicieni. Sunt aceștia acuzați de jecmăneală fiindcă jurnaliștii care-i demască urăsc averile inexplicabile sau pentru că averile acestora din urmă nu sunt încă în aceeași ligă cu cele ale politicienilor straniu de bogați? A jeli zilnic pe umărul milioanelor de oameni trăind sub sau la limita sărăciei, dar a folosi serile la
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
dintre cele mai exacte și vibrante caracterizări ale omului, gânditorului politic și diplomatului care a spus cândva: „Înainte de a acționa, o națiune trebuie să gândească”. (Jurnalul Național, 18 noiembrie 2005) VIII. ORBIREA Cain & Cain Yasser Arafat declară că nu îi urăște pe evrei. Dimpotrivă, invocându-i pe Abraham și Ismael, liderul PLO declară că evreii sunt verișorii palestinienilor. Totuși, există evrei care jură că, de ar putea, Arafat ar mânca „evrei pe pâine” la fiecare mic-dejun. Ariel Sharon declară că nu
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
evrei. Dimpotrivă, invocându-i pe Abraham și Ismael, liderul PLO declară că evreii sunt verișorii palestinienilor. Totuși, există evrei care jură că, de ar putea, Arafat ar mânca „evrei pe pâine” la fiecare mic-dejun. Ariel Sharon declară că nu-i urăște pe palestinieni, ba că este chiar interesat să-i vadă prosperând. Totuși, există palestinieni care jură că, de ar putea, premierul israelian nu s-ar codi să mănânce „palestinieni pe pâine” în fiecare seară. Arafat declară, nu o dată, că scopul
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
altora. Sever croșetat, din motive de... igienă, iată alt scurt citat spre a se vedea la ce invită abuzul de „psihanaliză”. După opinia celui care îmi scrie și pretinde că o cunoaște bine pe dna Laignel, explicația pentru care aceasta „urăște românii, istoria și cultura lor” ar fi că „s-a măritat morganatic cu un român nedecis prin părțile (...) a rămas nesatis(...) de o căsătorie consumată frugal (...) și s-a trezit lăsată cu un plod în brațe. Daia împroașcă cu noroi
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
sunt și mai explicite. Astfel, în aprilie 1904 Catherine recunoaște că încearcă o plăcere diabolică în a-l întărâta pe André Bourdet, un vechi prieten din copilărie, care își dublează atențiile față de ea. "Am momente în care aproape că-l urăsc pe băiatul acesta, dar în unele seri agitate îl provoc și-l ating, disprețuindu-mă în același timp pentru desfătarea pe care o găsesc în asta". Catherine mărturisește și că uneori i se întâmplă să aibă parte de atingeri echivoce
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ibovnica, cu dispreț: "Toți bărbații [...] mă dezgustă oarecum [...], îi mărturisește ea unei prietene. În afară de Julien. Îmi plac mâinile lui, buzele lui, ochii lui. Îl doresc, din câte-mi dau seama, așa cum ne doresc pe noi bărbații, chiar și atunci când ne urăsc". Maud nu concepe să-și petreacă toată viața schimbând vorbe dulci, pregătindu-i băutura și căutându-i papucii. Ea intenționează să și-l facă pe Julien amant, mergând până la capăt de data aceasta, dar numai după ce se va fi măritat
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pentru prima oară în permisie, în 1916, abia rostește câteva vorbe. "Iritat, de cum a sosit și-a aruncat uniforma năpădită de purici, care devenise de un albastru spălăcit, în cada plină de apă clocotită. Mi s-a părut că ne urăște". Ceva mai târziu, tânărul infanterist îi mărturisește surorii sale că tranșeea unde lupta el era plină de șobolani și că avusese de ales între aceasta și una în care apa îți ajungea până la genunchi. La a doua permisie, din 1917
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
deloc proastă, știe că "nu e nimic acolo", dar se lasă împinsă în magazie, până în fundul ei, lipită de perete. Atunci Michel își trece mâinile peste rochia ei, peste șorț, apoi îi mângâie sânii, cărora, spune el, "sigur le e urât stând singurei în corsaj". Magali râde din nou, se ferește un pic "de formă", apoi se lasă în voia lui. "Era mai firească, mai puțin complexată decât eram eu, își amintește Michel astăzi. Era ca o pasăre care se lasă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
scrie romancierul, [...] că le doream cu furie, când le vedeam trecând, călare pe motorete, de-a lungul zidurilor unde făceam de gardă și le auzeam vocile răgușite și râsetele ca perlele unui colier făcându-se țăndări, și simțeam că le urăsc, având în același timp poftă să le mângâi părul și gâtul". Se împleteau, încă odată, atrocitatea conflictului și "micul război dintre sexe". Și în metropolă încordarea și violența se amplifică, între 1954 și 1962. Țara trece prin una dintre cele
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
DISPUNEA neînceperea urmăririi penale în cauză, soluția se comunica și mie odată cu copia raportului de necropsie nr. 1184 din 21 octombr ie 2003. În fața unor asemenea comunicări, iarăși mă repet și zic, ce puteam face ? O bucată de vreme am urât oamenii, îmi pierise cheful de viață. După alte și alte perioade, mi am revenit. Cum odinioară, ca și astăzi de altfel, o păstram în minte și suflet pe Lenuța, mama lui, acum îl puneam alături de ea și pe el, lucru
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
vom putea face dragoste mereu... Nu știu de ce, dar pe langă repulsia pe care o avea pentru el, simți o greață puternică, îi venea să vomite imediat, dar nu știa unde. Îl compătimea pe omul bolnav și credul din fața ei, urându-i discret „Drum bun!”, „Cale bătută!, ”Pa!” și...” Nu mă mai caută nicioadată”, Vezi-ți de treaba ta!..” - Lăură, vei regretă mult pentru vorbele acestea, Lăură!.. - În ce mă privește, eu nu prea am niciodată păreri de rău în viață
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]