8,047 matches
-
trece temporar la Școala Normală de Fete din aceeași localitate. Din 1931 până în 1932 funcționează ca revizor școlar pentru județele Brăila, Covurlui (Galați), Tecuci și Bacău, pentru ca în 1932 și 1933 să obțină o catedră la București, la Liceul „Mihai Viteazul”, unde ține orele de filosofie și la clasa regelui Mihai I. Profesează apoi în orașul natal, până la al doilea război,când este mobilizat abuziv în 1942, la Tecuci, fiind invalid de război din cealaltă conflagrație, iar în 1945, după ce cunoscuse
Vasile Băncilă () [Corola-website/Science/311589_a_312918]
-
română, literatură universală și filosofie, cu examene de absolvire și diplome de studii (1964 - 1974). - profesor de limba și literatura română, literatură universală și teoria literaturii la secțiile umaniste ale Liceului Pedagogic și ale Colegiilor Naționale "I.L.Caragiale" și "Mihai Viteazul"din Ploiești. - profesor asociat pentru literatura comparată la Facultatea de Litere - Stiințe, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești (1959 - 2003). - secretar științific, vicepreședinte și președinte al Filialei Ploiești a Societății de Știinte Filologice și membru în Consiliul central de conducere a acestei
Ieronim Tătaru () [Corola-website/Science/311726_a_313055]
-
important pentru istoria Racoviței, deoarece în el apar pentru prima dată numele unor iobagi: Thoma Nikowich, Radul Batuir(?), Ioan Zakette Doykul, Wratislav Opre și Radul Vlatislaw de Rakowicza. În ziua de 25 octombrie 1599 oștile muntene în frunte cu Mihai Viteazul venite dinspre Făgăraș au făcut joncțiunea cu trupele intrate prin pasul Turnu Roșu conduse de frații Buzești, căpitanul Baba Novac și Banul Udrea. Dacă avrigenii au reparat carele oștenilor, „întărindu-le "obezile" slăbite”, este de presupus că și racovicenii au
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
Posibil este ca și racovicenii, după această luptă, să se fi răsculat asemenea locuitorilor de pe întreg cuprinsul Transilvaniei, împotriva foștilor stăpânitori. După 9 august 1601, când pe câmpia Turzii (la 3 km sud de Turda) a fost omorât mișelește Mihai Viteazul, „"cel frumos ca un copaciu"”, ostașii lui Gabriel Báthory trec prin foc și sabie pe românii din jurul Sibiului, pentru sprijinul acordat domnitorului muntean. Drept urmare se înregistrează o foamete cumplită urmată de ciumă care a decimat populația. În secolul al XVII
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
reîntoarcă în țara lui când aude că David și cu Ioab muriseră. Rezon îi era și el vrăjmaș în această perioadă-continuă relatările- căci David ucisese oștile stăpânului său. Pe lângă asta, „Cartea întâi a împăraților” relatează că, fiindcă era „tare și viteaz”, Ieroboam, slujitorul lui Solomon (fiul lui Nebat și al văduvei Țerua), primește de la împărat „privegherea peste toți oamenii de corvoadă din casa lui Iosif” și se întâlnește cu proorocul Ahia din Silo, care îi proorocește stăpânirea asupra a zece din
Solomon () [Corola-website/Science/311061_a_312390]
-
Brașov, urmată de primul gimnaziu din localitate, la 1544. 1546: La Brașov se înființează prima moară de hârtie din sud-estul Europei. 1559: Diaconul Coresi tipărește la Brașov prima sa carte în limba română: „Întrebare creștinească”. 1599: La 4 octombrie, Mihai Viteazul intră în Brașov unde își unește oastea cu trupele secuilor răsculați. În ziua următoare, voievodul primește cheia orașului. După cucerirea Transilvaniei, va ține prima dietă în Casa Sfatului. 1628: Protopopul Vasile din Șcheii Brașovului scrie prima cronică locală cu subiect
Istoria Brașovului () [Corola-website/Science/311066_a_312395]
-
Mihail Villara, roman care a fost distins cu premiul editurii Cultura Națională. Familia Fărcășanu descinde din Popa Stoica din Fărcaș, în ținutul Romanaților, preot care a abandonat biserica și a luat armele împotriva turcilor, distingându-se în războaiele lui Mihai Viteazul, care l-a numit agă. În 1595 Aga Fărcaș a comandat o armată cu care a trecut Dunărea, cucerind cetatea Nicopole și cu care a înaintat spre Vidin unde a fost învins de către turci, pierzându-și viața împreună cu mulți alți
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
mijloacelor de amorsare (capse de aprindere și capse detonante), precum și pentru declanșarea unei forme de descompunere a explozivilor ca detonație, explozie, deflagrație, ardere. Explozibilii de mare putere sunt folosiți de obicei în minerit, demolări și activități militare. Suflul detonării atinge viteze între 1.000 și 9.000 m/s. În această categorie mai sunt incluși fulminații de mercur, de argint, de cadmiu și de cupru, azida de plumb, precum și nitrurile de mercur și argint. Din categoria explozivilor de medie putere fac
Explozibil (material) () [Corola-website/Science/311261_a_312590]
-
de nobili. După ce-și făcea ucenicia la curtea unui senior, tânărul nobil primea armele de cavaler. O rudă sau seniorul său îi încingea sabia și îi lega pintenii, apoi îi dădea o palmă după ceafă și-i spunea: „Fii viteaz!”, ca să-și aducă aminte întreaga viață de codul moral cavaleresc: obligația de a fi viteaz și loial, de a respecta în lupta cu adversarul legile onoarei (a nu ataca un adversar neînarmat), de a-și ține cuvântul și de a
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
de cavaler. O rudă sau seniorul său îi încingea sabia și îi lega pintenii, apoi îi dădea o palmă după ceafă și-i spunea: „Fii viteaz!”, ca să-și aducă aminte întreaga viață de codul moral cavaleresc: obligația de a fi viteaz și loial, de a respecta în lupta cu adversarul legile onoarei (a nu ataca un adversar neînarmat), de a-și ține cuvântul și de a nu minți niciodată. Ceremonia aceasta, laică la început, a devenit, cu timpul, un ritual religios
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
de o decădere, culminând cu desfințarea regatului maghiar. Din 1544, Transilvania devine principat autonom în cadrul Imperiului Otoman. Urmează o perioadă în care conducerea internă a Transilvaniei va avea fluctuații mari, culminând cu Unirea din 1600, reușită de domnitorul român Mihai Viteazul. Această unire nu a rezistat însă numai un an. După ce de-al doilea asediu otoman al Vienei, respins de forțele combinate austriece-polone, Imperiul Otoman va intra în perioada de decădere a sa, culminând cu transformarea lui în republică, după Primul
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
trebuie să ajungă repede în apă pentru a evita un pericol terestru. Ele nu pot fugi mai mult de câteva minute. Aflându-se în apa marină, vidra de mare se simte foarte sigură. Ea înoată destul de repede, dezvoltând de obicei viteze de 12-16 km/h, și destul de adânc, putând atinge adâncimi de până la 60 m, de exemplu în timpul căutării hranei. Preferă însă apele de adâncimi mici. În general rămâne sub apă până la aprox. 40 sec, dar dacă-i este foame sau
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
circa 5000 de melodii, cu un fonograf, pe cilindri de ceară. Între 1929-1932, pentru a putea trăi, lucrează ca profesor de muzică la liceul „Sf. Haralambie” din Turnu Măgurele. Între 1932-1935 este profesor de muzică la liceele Sf. Sava, Mihai Viteazul și Matei Basarab din București. În paralel este profesor suplinitor la clasele de istoria muzicii și estetică muzicală la Conservatorul din București și la Academia de muzică religioasă. În 1933 pleacă la Paris cu o bursă, unde lucrează la Muzeul
Harry Brauner () [Corola-website/Science/311889_a_313218]
-
scurt timp soția moare de o boală care a fost refuzată să îi fie tratată din cauza că era considerată soție de trădător. Generalul Saidac iese din închisoare și își primește scuzele de rigoare de la statul român. Cavaler al ordinului "Mihai Viteazul" și întemeietorul primei manifestări anticomuniste din România. Decorații: - 1 decorație "Avântul Țării" - 3 decorații "Coroana României" - 1 decorație "Crucea Comemorativă" - Medalia "Victoria" a Marelui Război - Semnul onorific de aur pentru 25 ani împliniți în serviciul militar activ - Semnul onorific pentru
Alexandru Saidac () [Corola-website/Science/311956_a_313285]
-
3 decorații "Coroana României" - 1 decorație "Crucea Comemorativă" - Medalia "Victoria" a Marelui Război - Semnul onorific de aur pentru 25 ani împliniți în serviciul militar activ - Semnul onorific pentru serviciul militar de 40 de ani - 4 decorații "Steaua Romaniei" - Ordinul"Mihai Viteazul"
Alexandru Saidac () [Corola-website/Science/311956_a_313285]
-
Dolceasca, Mizil, Buzău, Râmnicu Sărat, Vitănești, Muncelul, Ivești, Mărăști, Măgura Cașinului, Valea Doftanei. Ca o răsplată a eroismului și spiritului de sacrificiu dovedite pe câmpul de luptă de cadrele și ostașii regimentului, drapelului acestuia i s-a conferit Ordinul ,Mihai Viteazul” clasa a III-a, în baza Înaltului Decret nr. 910/19 aprilie 1918 și medalia Comemorativă a Războiului 1916-1918, cu Baretele Dobrogea, Carpați, Mărăști și Mărășești, brevet nr. 10550/1 iulie 1919. 1939 - colonel, comandantul Regimentului 30 Dorobanți Câmpulung Muscel
Iosif Teodorescu () [Corola-website/Science/311954_a_313283]
-
pentru neam. Fiți demni de precursorii voștri și luptați cu tot avântul căci în vinele voastre curge sângele urmaților lui Traian și Decebal”. Decorații: Colonel Visarion C. Constantin - comandantul Regimentului 16 dorobanți „Baia - Mareșal Iosif Pilsudski": Decorat cu Ordinul Mihai Viteazul cl. a III-a prin DR 517/ 9.03.1944.
Constantin Visarion () [Corola-website/Science/311955_a_313284]
-
editarea revistei cu tipărirea obligatorie în fiecare număr al ei, a unui portret de domnitor român. Lecca a folosit în acest scop toate sursele disponibile de la cronici, din studii istorice până la modele preluate din iconografie. Astfel, pentru portretul lui Mihai Viteazul a folosit studiul lui Damaschin Bojincă și toate stampele pe care le-a putut găsi. Pentru Ștefan cel Mare și-a strâns singur materialele necesare și astfel, pictorul Lecca a devenit istoric asemenea înaintașilor săi blăjeni. Mult dorita sa deplasare
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
autorul manualului de pictură bisericească bizantină "Erminia" din 1822. Aflat la studii la Buda, Constantin Lecca a executat o serie de desene pentru revista "Biblioteca românească". Astfel, în numerele revistei au apărut portretele lui Ștefan cel Mare, Dragoș Vodă, Mihai Viteazul, Radu Negru Basarab, Dimitrie Cantemir, Mănăstirea Curtea de Argeș, Napoleon, etc. Dacă Alecu Russo a adus în "Cântarea României" un omagiu lui Ștefan cel Mare și Nicolae Bălcescu l-a glorificat pe Mihai Viteazul, pictorul Lecca i-a studiat pe amândoi domnitorii
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
portretele lui Ștefan cel Mare, Dragoș Vodă, Mihai Viteazul, Radu Negru Basarab, Dimitrie Cantemir, Mănăstirea Curtea de Argeș, Napoleon, etc. Dacă Alecu Russo a adus în "Cântarea României" un omagiu lui Ștefan cel Mare și Nicolae Bălcescu l-a glorificat pe Mihai Viteazul, pictorul Lecca i-a studiat pe amândoi domnitorii și le-a realizat portretele. Din această privință Lecca este considerat un înaintaș al scriitorilor Grigore Alexandrescu, Vasile Cârlova sau Dimitrie Bolintineanu. Desenul lui Mihai Viteazul realizat de pictor este conceput naiv
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
Bălcescu l-a glorificat pe Mihai Viteazul, pictorul Lecca i-a studiat pe amândoi domnitorii și le-a realizat portretele. Din această privință Lecca este considerat un înaintaș al scriitorilor Grigore Alexandrescu, Vasile Cârlova sau Dimitrie Bolintineanu. Desenul lui Mihai Viteazul realizat de pictor este conceput naiv, stângaci și are o expresie neexpresivă. Se știe că voievodul a fost stângaci, ori în portret are în mâna dreaptă o sabie arcuită, fapt care nu respectă adevărul istoric. Pe cap poartă o căciulă
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
care nu respectă adevărul istoric. Pe cap poartă o căciulă asemănătoare cu cea a lui Radu Negru Basarab și care nu are nimic în comun cu căciula voievodului. Privind portretul se poate observa că pare a fi altcineva decât Mihai Viteazul, așa cum a rămas el în memoria istorică românească. Paloșul înfricoșător contrastează puternic cu figura blajină. Barba domnitorului nu seamănă cu nimic din ce se cunoaște din bogata litografie a acelor vremuri. Barbu Theodorescu face presupunerea că acest portret s-ar
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
puternic cu figura blajină. Barba domnitorului nu seamănă cu nimic din ce se cunoaște din bogata litografie a acelor vremuri. Barbu Theodorescu face presupunerea că acest portret s-ar putea să fie o confuzie. Cu totul altfel este portretizat Mihai Viteazul în lucrarea făcută de Lecca în anul 1845. Ca și concluzie, portretul publicat de Lecca în revista "Biblioteca românească" este cel mai slab reprezentat. Similar lui Mihai Viteazu este înfățișat Radu Negru Basarab. Nu există în acest desen nicio potrivire
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
care contrastează cu uzanțele vremurilor de atunci. Siguranța cu care este creionat acest autoportret este obișnuită multor portrete care s-au făcut în arta apuseană a epocii. La Buda, Lecca a pictat compoziția "Cea din urmă noapte a lui Mihai Viteazul" și a realizat "" (3) în care „..."în vârstă de douăzeci de ani apare în costum unguresc, cu trăsături frumoase, cu privirea clară și expresivă a ochilor mari, verzi, cu părul castaniu, purtat în plete, cu sprâncene groase și mustață, având
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
una dintre cele mai bune lucrări ale lui Constantin Lecca. Ea are o dominantă de negru brun și fondul are o pensulație sigură pe o compoziție unitară. Constantin Lecca a realizat mai multe compoziții istorice care-l înfățișează pe Mihai Viteazul, majoritatea lor fiind făcute în perioada în care Nicolae Bălcescu a scris epopeea "". Un portret al voievodului făcut de Lecca a existat în sala mare a Colegiului Național „Andrei Șaguna”. După cum spune Barbu Theodorescu, această lucrare a fost diferită ca
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]