7,506 matches
-
G., tipărește volumele de nuvele Spre moarte (1897) și Satana (1912), romanele Străbunii (1900), Dușmani ai neamului (1904) și Iluzii (1908), poemele dramatice Eglè (1901) și Doamna Oltea, mama lui Ștefan (1906), piesa Blestemul (1904) și volumul de poezii În zări de foc (1915). În periodice i-au rămas alte romane (Dor nebun, 1903, Vanghele Zioni Cațaonul, 1906, Apa de aur, 1908), nuvele și cicluri lirice. Pentru teatru a mai scris poemele dramatice Akmiutis și Moș Crăciun și piesele Vis pierdut
DAUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286701_a_288030]
-
Heidelberg de W. Meyer-Förster ș.a. Nu fără o anume dexteritate, dovedită și în numeroase sonete, D. pastișează pe rând toate formulele și manierele artistice, arătând oarecare atașament celei a lui Fr. Coppée, din care traduce copios. Singurele sale plachete (În zări de foc și Drumul sângelui), deși pornesc din fapte trăite, alunecă repede într-un amestec de declamație patriotică, melodramă și prozaic. Aceleași defecte se regăsesc și în poemele dramatice. Doar Eglè a avut oarecare succes, datorat atmosferei tenebroase, amintind cumva
DAUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286701_a_288030]
-
înzestrat. SCRIERI: Spre moarte, București, 1897; Akmiutis, București, 1898; Străbunii, București, 1900; Eglè, București, 1901; Blestemul, București, 1904; Dușmani ai neamului, București, 1904; Doamna Oltea, mama lui Ștefan, București, 1906; Iluzii, București, 1908; Cumpăna, București, 1912; Satana, București, [1912]; În zări de foc, București, 1915; Valea Albă, București, 1919; Drumul sângelui, București, [1919]; Drăceasca schimbare de piele, București, [1927]; Vlad Țepeș, București, 1931; Asfințit de oameni, București, [1932]; O jumătate de om, București, [1937]; Porunca toamnei, București, [1942]; Ioana, București, [1943
DAUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286701_a_288030]
-
Craiova, 2002. Repere bibliografice: Ovidiu Ghidirmic, Corespondență „Ramuri”, R, 1968, 9; Ovidiu Ghidirmic, Cenaclul literar din Calafat, R, 1969, 5; Laurențiu Ulici, Prima verba, RL, 1981, 40; Voicu Bugariu, Două cărți de la Scrisul Românesc, LCF, 1982, 10; Dan Lupescu, Limpezind zarea unei fântâni, R, 1982, 3; Firan, Profiluri, 390; Ion Bogdan Lefter, Vitrina, RL, 1987, 10; Horia Gârbea, Cărțile săptămânii, LCF, 1990, 23; Alex. Ștefănescu, Cartea de poezie, RL, 1990, 26; Bucur Demetrian, Personalitatea discursului poetic, R, 1994, 6-8; Dan Ionescu
GRIGORIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287360_a_288689]
-
și descoperă într-o ladă costumele de miri ale acestora; îmbrăcând hainele mirelui de odinioară, tânărul crede că o are alături pe Marina, care îmbracă și ea rochia miresei, și amândoi se înalță într-un zbor chagallian spre munții din zare. Trecerea în ficțiune simbolică, provocată de reverie și de rememorare, este chiar axul narațiunii. Substanța ei este apropiată de a poemelor din volumele Lecturile mele particulare (2000) și Însemnare a lecturilor mele particulare (2002), în care înzestrarea lirică a lui
GRANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287342_a_288671]
-
Sătul de ale șesurilor bucurii mărunte,/ Când urc pe munții lor, mă simt un munte” (În robia lor) ori: „Eu m-am născut să mă dărui / Oricând și orișicui” (Mă știu). Sau acest mândru îndemn: „Mută munții uriași din calea zărilor, - / de poți!” După Goga, C. este al doilea poet tribun reprezentativ provenind din Transilvania: mai vârtos, mai puțin atins de „jalea” contemporanului său. Plachetele Versuri (1925) și În robia lor (1926), centrate pe ideea de mesianism, într-o retorică expresionistă
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
România (1998-2003). Deși a debutat, în revista „Luceafărul”, încă din 1974, I. tipărește primul volum de versuri, Vară timpurie, abia în 1979. Este aici o lirică grațioasă, cuminte, în descendență moderat-blagiană: „Laudă zilei/ largi preerii de singurătate/ mă înconjoară.// În zare/ pași anonimi stârnesc/ pulberile.// Eu fluier, încet - / pe un petec de pământ gol și rotund/ blânda iubire își zornăie lanțul/ așteptând.” Delicate până la destrămare, decupate caligrafic din epiderma realului, scenele (sau „panourile”, cum li se spune în carte) se hrănesc
IERONIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287505_a_288834]
-
a fost redactor al gazetei „Moldova socialistă” (1953-1963), ministru al Culturii (1963- 1967), redactor-șef al gazetei „Sovietskaia kultura” (1968-1976). Versurile lui D. sunt idilice, festiviste, dezarmante prin simplism și platitudine (Cântări primăverii sovietice, 1948, Drumuri luminoase, 1951, An cu zări de aur, 1962 etc.). Ideologizată până la refuz, publicistica lui este scrisă preponderent în rusește. SCRIERI: Cântări primăverii sovietice, Chișinău, 1948; Drumuri luminoase, Chișinău, 1951; Cuvântul inimii, Chișinău, 1953; Luminile Moscovei, Chișinău, 1953; Poezii, Chișinău 1954; Povestește-mi, Nistrule, Chișinău, 1955
DARIENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286689_a_288018]
-
Povestește-mi, Nistrule, Chișinău, 1955; La izvor, Chișinău, 1956; Balada nucului, Chișinău, 1957; În jurul Europei, Chișinău, 1957; Floare de salcâm, Chișinău, 1958; Versuri alese, Chișinău, 1959; Cu fața spre stele, Chișinău, 1960; Când se coace poama, Chișinău, 1961; An cu zări de aur, Chișinău, 1962; Urmele omului, Chișinău, 1964; Versuri, Chișinău, 1965; Orele visării, Chișinău, 1966; Culoarea pământului, Chișinău, 1969; Versuri, Chișinău, 1971; De vorbă cu pământul, Chișinău, 1972; Din an în an, Chișinău, 1973; Țara izvoarelor, Chișinău, 1973; Scrieri, I-
DARIENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286689_a_288018]
-
a carierei lui bucureștene. Își anunța, de altfel, o carte ce urma să se intituleze Săptămâna unui smintit. Fizionomia lui literară începe să prindă contur chiar în unele dintre textele apărute în „Clujul”, „Consinzeana”, „Tribuna nouă”, „Biruința” ș.a., precum și în „Zări senine” (Bistrița, 1925-1926), unde - împreună cu I. Munteanu-Mio, apoi cu Gallia Tudor - a fost director și redactor, ori „Someșul” (Dej), la care din octombrie 1926 până în aprilie 1927 lucrează ca prim-redactor. În afară de proză, mai semnează cronici dramatice, recenzii încă stângace
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
de Comerț, dar în 1920 se înscrie la Școala de Ofițeri de Administrație, absolvind-o cu gradul de sublocotenent. Este repartizat într-o unitate din Sighetul Marmației. În 1923 debutează cu poezie în publicația clujeană „Eroii”; în 1927-1928 editează revistele „Zări senine” (Bacău) și „Căminul nostru” (Sighet-Bacău). Vine în Bacău ca profesor la Școala Militară de Administrație. Aici colaborează la „Ateneul cultural” și e prieten cu G. Bacovia. Mutat, în 1928, în București, scrie în „Orizonturi noi”, publicație condusă de Pan
CAZACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286150_a_287479]
-
și de poezii ocazionale, nu o dată cu substrat satiric, al doilea, pe vorbitorul ce, exploatând orice situație umoristică, riscă să nu depășească linia simplului amuzament. C. a mai publicat antologia Amintiri despre Caragiale (1972), Antologia umorului liric (1977), antologia Drumuri și zări (1982, în colaborare). A scris prefețe la ediții din opera lui I.L. Caragiale, N. Gane, Delavrancea, Homer, Alejo Carpentier ș.a. SCRIERI: Caragiale. Universul comic, București, 1967; Tensiunea lirică, București, 1971; Stelele cardinale, București, 1975; Pygmanolion, București, 1982; Nu numai Caragiale
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
Iancule?, București, 1998; Honeste scribere, București, 2000; Caragiale recidivus, București, 2002; Potcoave de purici, București, 2003. Antologii: Pionierii romanului românesc, pref. edit., București, 1962; Amintiri despre Caragiale, pref. edit., București, 1972; Antologia umorului liric, pref. edit., București, 1977; Drumuri și zări. Antologie a prozei românești de călătorie, București, 1982 (în colaborare cu Viorica Diaconescu, Florin Manolescu, Alexandru Melian și Petre Nicolau). Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Ștefan Cazimir, „Caragiale. Universul comic”, CNT, 1967, 14; Al. Călinescu, Două studii despre Caragiale, IL, 1967
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
aceea din pânzele belgianului James Ensor. Stadiul edificării sinelui încremenește acum în faza disoluției (separatio) din procesul alchimic, C. propunând un adevărat antimanifest liric al cărui principal temei este tendința schizoidă de a cuprinde în propriul trup un univers disolut („zare stearpă”). Poeziile din Cădere deasupra orașului (1994) se vădesc un ciclu al transformării eului poetic („femeia scrib”-„femeia cruciat”), care acum contemplă timpul sub semnul infailibilității morții și îl caută pe Dumnezeu în orașul Cluj, un Ierusalim infernal. Eseul Călătorie
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
poetic bacovian. Ceea ce îl deosebește însă pe C. este discursivitatea, tonul voit prozaic - semne lingvistice ale unei atitudini antipoetice, în care tresăririle vitalității („Poeți! Voi trebuie să agitați lumea”) sunt repede înghițite de un scepticism atotcuprinzător: „Lebedele nu-mi știu zarea. / Cerul nu mă mai conține. / Când și când, doar disperarea / Intră-n lespedea din mine... „Omul profilat pe cer” al lumii poetice a lui C. nu mai are nimic din tonusul vitalist și privirea încrezătoare caracteristice umanismului clasicist; redus la
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
și de mitologic (La revedere, Nausicaa). Farsele (Din năzdrăvăniile lui Păcală) ratează chiar și pitorescul de limbaj. Seve de rusticitate pulsează în volumul liric de debut, Exod (1933), animând un peisaj evocat, în duhul lui I. Pillat, cu atotstăpânitoare melancolie. Zarea tremurătoare este aceea a ținutului natal, martor al zburdălniciilor copilăriei și al înfiorărilor primei iubiri. Stârnind regrete, întoarcerea în trecut e, însă, o cărare pierdută. Și în Aur vechi (1936), paseistul, mai împăcat, căzut pe gânduri, își apleacă urechea la
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
din lumea naturală: direcția de înaintare este spre nefalsificare și combinație liberă a componentelor lumii. Contopirea contrariilor într-un act erotic (niciodată împlinit, veșnic neepuizat) este prefigurată simbolic în Dialogul vântului cu marea: „Sunt călătorul ciudat,/ fără chip, pe câmpiile zării./ În părul meu păsări solemne se zbat./ Sunt marele dușman al nemișcării!// -Mă tulbur... Mușchi de apă-ncordez./ De dragoste, cânt!/ Fluidă, înaltă din albie ies/ să fiu vânt, să fiu vânt”. Dialogul Cântării Cântărilor este transpus în sfera elementelor
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
zidindu-și bordeiele în margine de pădure, din care vor mușca încet, încet bucățelele din trupul ei ca să-și întindă curțile și jerebiile, locurile de arătură, care aveau să ducă, încet, încet până în buza dealurilor, ori chiar mai departe, din zare în zare. Că din bordeiele de odinioară s-au născut casele mai întâi cu o cameră și cu tindă, cărora li s-au adăugat chilerul, perdeaua de la spatele casei pentru adăpostitul lucrurilor gospodărești, este treabă a evoluției timpului. După cum însăși
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
bordeiele în margine de pădure, din care vor mușca încet, încet bucățelele din trupul ei ca să-și întindă curțile și jerebiile, locurile de arătură, care aveau să ducă, încet, încet până în buza dealurilor, ori chiar mai departe, din zare în zare. Că din bordeiele de odinioară s-au născut casele mai întâi cu o cameră și cu tindă, cărora li s-au adăugat chilerul, perdeaua de la spatele casei pentru adăpostitul lucrurilor gospodărești, este treabă a evoluției timpului. După cum însăși confecționarea blidelor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
între obiectivitate și subiectivitate. Ele sunt firești în termeni de mentalitate și de situație, dar răspund cam prea mult dorințelor fiecărui părinte. Validitatea lor este ea însăși pusă la îndoială prin caracterul lor opus: In toiul nopții se trezi și zări, la lumina lunii ce intra pe fereastră o umbră care se mișca. Era un moșneag cu rasă de șiac, cu mătanii la brâu și traistă pe umăr ce aducea cât de colo a pustnic. Acesta se apropie de căpătâiul ei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
inima! Vei fi singur, picioarele îți vor sângera, un dezgust infernal te va însoți în călătorie, nimic din ce pricinuiește bucuria celorlalți nu o va pricinui pe a ta [...] și te vei rostogoli, pierdut în uragan, cu o luminiță în zare. Dar ea va crește, va crește ca un soare, razelei de aur îți vor acoperi chipul, vor trece în tine, vei fi luminat dinăuntru, te vei simți ușoară și numai spirit și după fiecare sângerare trupul tău va cântări mai
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
buzoiana) Director adj. Coord. Ed ; Prof. care lucrează în massmedia Expunerea, conversația, prezentarea unui filmuleț realizat în școala; slogan publicitar 6. Activitate:”Școală Coordonatorul Tot personalul Problemati 2. MIXUL DE COMUNICARE ÎN SERVICIILE PUBLICE 81 noastră - proiecție în viitor” educativ zarea, conversația euristica 7. Realizarea unui chestionar intitulat : Imaginea școlii din perspectiva elevilor”și aplicarea lui pe eșantioane de elevi Coordonatorul educativ Cadrele didactice cu funcție de diriginte - ale claselor terminale-liceu și ș.a.m. Identificarea impactului școlii asupra elevilor prin: problemati zare
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
zarea, conversația euristica 7. Realizarea unui chestionar intitulat : Imaginea școlii din perspectiva elevilor”și aplicarea lui pe eșantioane de elevi Coordonatorul educativ Cadrele didactice cu funcție de diriginte - ale claselor terminale-liceu și ș.a.m. Identificarea impactului școlii asupra elevilor prin: problemati zare, descoperire 8. ”Ziua porților deschise” Director Tot personalul Vizitarea grupului școlar de către plevi din ciclul gimnazial; strategia ușilor deschise. 7. Resurse În realizarea acestui studiu am utilizat două categorii de resurse: a) resurse materiale : film și poze pe suport digital
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
buzoiana) Director adj. Coord. Ed ; Prof. care lucrează în massmedia Expunerea, conversația, prezentarea unui filmuleț realizat în școala; slogan publicitar 6. Activitate:”Școală Coordonatorul Tot personalul Problemati 2. MIXUL DE COMUNICARE ÎN SERVICIILE PUBLICE 81 noastră - proiecție în viitor” educativ zarea, conversația euristica 7. Realizarea unui chestionar intitulat : Imaginea școlii din perspectiva elevilor”și aplicarea lui pe eșantioane de elevi Coordonatorul educativ Cadrele didactice cu funcție de diriginte - ale claselor terminale-liceu și ș.a.m. Identificarea impactului școlii asupra elevilor prin: problemati zare
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
zarea, conversația euristica 7. Realizarea unui chestionar intitulat : Imaginea școlii din perspectiva elevilor”și aplicarea lui pe eșantioane de elevi Coordonatorul educativ Cadrele didactice cu funcție de diriginte - ale claselor terminale-liceu și ș.a.m. Identificarea impactului școlii asupra elevilor prin: problemati zare, descoperire 8. ”Ziua porților deschise” Director Tot personalul Vizitarea grupului școlar de către plevi din ciclul gimnazial; strategia ușilor deschise. 7. Resurse În realizarea acestui studiu am utilizat două categorii de resurse: a) resurse materiale : film și poze pe suport digital
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]