72,558 matches
-
("Littorella uniflora") este o plantă acvatică amfibie perenă din familia plantaginacee răspândită în Europa. În România este găsită în sudul țării prin locuri mlăștinoase inundate, lacuri, șanțuri, pe malul mării. Este o plantă acvatică amfibie, perenă, monoică, mică cu o înălțime de 2-12 cm. Rizomul este scurt, stolonifer (poartă stoloni). Stolonii scurți și subțiri, cu rădăcini și frunze dispuse în rozetă la nodurile. Frunzele simple, grupate în rozetă bazală, liniar subulate, plane, cilindrice
Chenarul bălților () [Corola-website/Science/334701_a_336030]
-
cilindrice sau semicirculare în secțiune, adeseori canaliculate, late de 1-2 mm și lungi de 1-5-10 (-25) cm, vaginate la bază. Scapul mai scurt decât frunzele, rareori, de aceiași lungime. Flori monoice, cu flori unisexuate, mascule și femele, dispuse pe aceeași plantă. Florile mascule sunt solitare, subsesile, dispuse pe un peduncul (scap) subțire, lung de 4 cm, ieșit din subțioara frunzelor bazale, cu caliciu format din 4 sepale, lung de 6-7 mm și corolă cilindrică, cu 4 lacinii; stamine în număr de
Chenarul bălților () [Corola-website/Science/334701_a_336030]
-
superior, cu 2 loje (2 locular), numai în una din ele se află un ovul bazal. Fructul este o nuculă eliptică cafenie, uscată, indehiscentă, lungă de 2 mm, cu un cioc format din stigmatul persistent. Fructul conține o singură sămânță. Planta înflorește în mai-iunie (mai rar până în septembrie). Cariotipul 2n=24. În Banat, în lungul Dunării; Măcin (județul Tulcea), pe marginea bălților; sporadică în Dobrogea; Munții Retezat, barajul Râul Mare; Lacul Sărat.
Chenarul bălților () [Corola-website/Science/334701_a_336030]
-
este un gen de plante lemnoase (tufe) și ierboase din familia hipericacee, care cuprinde 490 de specii răspândite în regiunile temperate (dar puține în Australia) și tropicale montane. Sunt cunoscute în popor sub denumirea pojarniță sau iarba Sf. Ion. Sunt ierburi sau tufe cu frunze
Hypericum () [Corola-website/Science/334694_a_336023]
-
al unui servitor. Uneori Karl Wilhelm însuși lucra la grădinile sale. A murit în 1738 cînd a suferit un atac cerebral în timp ce planta și s-a prăbușit pe patul său de lalele. Margraful a ordonat de asemenea o varietate de plante pentru "Grădina Botanică" documentată de pictori realiști. El a lăsat cel puțin 6.000 de acuarele le plantelor sale. Cele mai cunoscute acuarele au fost cele grupate în așa-numitele cărți de lalele (probabil, aproximativ 5300). Doar două volume au
Karl al III-lea Wilhelm, Margraf de Baden-Durlach () [Corola-website/Science/334739_a_336068]
-
un atac cerebral în timp ce planta și s-a prăbușit pe patul său de lalele. Margraful a ordonat de asemenea o varietate de plante pentru "Grădina Botanică" documentată de pictori realiști. El a lăsat cel puțin 6.000 de acuarele le plantelor sale. Cele mai cunoscute acuarele au fost cele grupate în așa-numitele cărți de lalele (probabil, aproximativ 5300). Doar două volume au supraviețuit unui incendiu la Biblioteca de Stat din Baden în septembrie 1942 cauzate de bombe cu fosfor ale
Karl al III-lea Wilhelm, Margraf de Baden-Durlach () [Corola-website/Science/334739_a_336068]
-
un manual poetic de vânătoare, cu o serie de cuceritoare peisagii, câteva amintiri, povești eroice sau fantastice”. „Țara de dincolo de negură a d-sale este într'adevăr o regiune feerică, o lume de basm, cu o natură luxuriantă, bogată în plante minunate, în păsări exotice, în pești nemai văzuți, în vietăți și gângănii sclipitoare”, scria Constantin Șăineanu. Criticul Garabet Ibrăileanu a scris o recenzie critică deosebit de elogioasă a acestui volum, afirmând că „"Țara de dincolo de negură" e una din cărțile cele
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
în lupta contra inamicilor, și în completarea diferitelor secțiuni de puzzle, în timp ce folosește diferite arme și gadgeturi improvizate pentru a progresa în povestea jocului. Jocul va conține un sistem de meșteșugit, permițând jucătorilor să creeze iteme din materialele aruncate de plantele și animalele acestui aspru mediu înconjurător. Mediul înconjurător va conține un sistem de vreme în care atât oamenii, cât și animalele, pot reacționa, cât și un ciclu zi-noapte. De exemplu, pentru a crea o blană de iarnă mai rezistentă, Lara
Rise of the Tomb Raider () [Corola-website/Science/334757_a_336086]
-
Callimorpha quadripunctaria"), fluturele de muștar ("Leptidea morsei"), albilița portocalie ("Colias myrmidone"), fluturele maturna ("Euphydryas maturna"), fluturele de stepă ("Catopta thrips"), fluturele purpuriu ("Lycaena dispar") și fluturele de noapte ("Eriogaster catax"). Flora ariei protejate este una diversă, alcătuită din specii de plante (arbori, arbusti, ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă a Consiliului European 92/43/CE" din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Aceasta este distribuită etajat, în concordanță
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
unor specii din fauna sălbatică a sitului, extinderea anexelor gospodărești și terenurilor agricole sau practicarea unor sporturi extreme (mașini de teren, ATV-uri, motociclete) ce perturbă fonic arealul. Economia zonei este bazată pe industria lemnului (exploatare și prelucrare), agricultură (cultura plantelor și creșterea animalelor), industria minieră și metalurgică (exploatări de dacit, calcar și piatră), comerț (vânzarea produselor agricole, obiecte artizanale și țesături) și turism (agroturism și turism ecologic). Tradițiile și obiceiurile localnicilor, modul de viață și portul popular, manifestările culturale și
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
-se într-un tendon, care străbate trei șanțuri: șanțul posterior al extremității inferioare a tibiei, șanțul de pe procesul posterior al talusului și șanțul de pe fața inferioară a lui Sustentaculum tali de pe calcaneu. După ieșirea din aceste șanțuri, el ajunge la plantă, unde se încrucișează cu tendonul flexorului lung al degetelor și se termină pe extremitatea posterioară a falangei a II-a a halucelui. Unghiul format de axul lung al șanțului tendonului mușchiului flexor lung al halucelui cu axul trohlear transvers este
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
cu capul, colul și procesul posterior), spațiul articular talo-crural, articulația talo-naviculară, precum și articulația talo-calcaneeană. Tot pe radiografia de profil, se poate observa arhitectura regiunii, remarcându-se continuitatea traveelor osoase din tibie spre talus și calcaneu, iar de aici spre restul plantei. La sfârșitul celei de-a 4 săptămâni de dezvoltare embrionară (embrion de 8-11 mm), sunt deja distincte cele 3 regiuni ale membrului inferior (coapsa, gamba și planta). Dezvoltarea plantei continuă în a 5-a săptămână (embrion de 11-13 mm), când
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
traveelor osoase din tibie spre talus și calcaneu, iar de aici spre restul plantei. La sfârșitul celei de-a 4 săptămâni de dezvoltare embrionară (embrion de 8-11 mm), sunt deja distincte cele 3 regiuni ale membrului inferior (coapsa, gamba și planta). Dezvoltarea plantei continuă în a 5-a săptămână (embrion de 11-13 mm), când este inițiată prima etapă a scheletogenezei prin condensarea mezenchimală, la nivelul tibiei și fibulei. În cea de-a 6 săptămână (embrion de 14-16 mm) planta - aflată în
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
din tibie spre talus și calcaneu, iar de aici spre restul plantei. La sfârșitul celei de-a 4 săptămâni de dezvoltare embrionară (embrion de 8-11 mm), sunt deja distincte cele 3 regiuni ale membrului inferior (coapsa, gamba și planta). Dezvoltarea plantei continuă în a 5-a săptămână (embrion de 11-13 mm), când este inițiată prima etapă a scheletogenezei prin condensarea mezenchimală, la nivelul tibiei și fibulei. În cea de-a 6 săptămână (embrion de 14-16 mm) planta - aflată în continuarea gambei
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
gamba și planta). Dezvoltarea plantei continuă în a 5-a săptămână (embrion de 11-13 mm), când este inițiată prima etapă a scheletogenezei prin condensarea mezenchimală, la nivelul tibiei și fibulei. În cea de-a 6 săptămână (embrion de 14-16 mm) planta - aflată în continuarea gambei fără angulare dorsală, este divizată morfologic între o zonă preaxială (în care va fi inclus și viitorul talus) și una postaxială, legată de tibie și fibulă. În a 6-a săptămână debutează - la nivelul metatarsienelor condrificarea
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
înclinația colului nu sunt evidente în această etapă. În perioada fetală viitorul os se alungește. Capul se rotează spre lateral, înălțimea corpului crește și unghiul de declinație col-trohlee descrește, pe măsură ce osul este „extras” dintre maleole în această fază și supinația plantei se corectează. Modificările calcaneului din această etapă - corelate cu cele ale talusului, corectează adducția plantei. Osificarea talusului începe în luna a șasea de viață intrauterina la fete și a șaptea la băieți. Goldstein și colab. (1988) a constatat că centrul
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
Capul se rotează spre lateral, înălțimea corpului crește și unghiul de declinație col-trohlee descrește, pe măsură ce osul este „extras” dintre maleole în această fază și supinația plantei se corectează. Modificările calcaneului din această etapă - corelate cu cele ale talusului, corectează adducția plantei. Osificarea talusului începe în luna a șasea de viață intrauterina la fete și a șaptea la băieți. Goldstein și colab. (1988) a constatat că centrul de osificare a fost prezent în 16% din fetuși la 16 săptămâni și la toți
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
Dimineața caută locuri însorite. Mangustele sunt animale prădătoare carnivore; hrana lor constă din mamifere mici (șoareci, șobolani etc.), păsări, reptile, inclusiv șerpi veninoși, amfibieni (broaște), pești, crustacee (raci) și insecte. Unele specii consumă fructe, semințe, ierburi și alte părți ale plantelor. Mangustele omoară cobre și alte specii de șerpi veninoși mari și sunt imune față de veninul acestora. Ele evită mușcăturile șerpilor datorită reacțiilor și mișcărilor foarte rapide. În fața unui șarpe mangusta face inițial un fel de dans, până când acesta obosește urmărind
Manguste (gen) () [Corola-website/Science/334779_a_336108]
-
Dishidroza sau disidroza este o formă frecventă de eczemă care afectează palmele, plantele și părțile laterale ale degetelor mâinilor și picioarelor, caracterizată prin formare de vezicule și/sau bule cu conținut clar, neînsoțite de obicei de eritem, dar foarte pruriginoase. Când leziunile evoluează pe un fond eritematos sau eritematoscuamos se utilizează termenul de
Dishidroză () [Corola-website/Science/334783_a_336112]
-
în 1873 și este sinonim cu termenul pomfolix ("pompholyx") creat de alt dermatolog englez Jonathan Hutchinson, un termen folosit mai ales în literatura de specialitate anglo-saxonă cu 2 forme: cheiropomfolix ("cheiropompholyx") - dishidroza palmelor și degetelor mâinilor și podopomfolix ("podopompholyx") - dishidroza plantelor și degetelor picioarelor. Dishidroza se manifestă printr-o erupție de veziculo-bule cu conținut clar, de obicei neînsoțite de reacție inflamatorie (eritem), localizate simetric pe laturile degetelor sau pe întreaga palmă și/sau plantă. Acest puseu de vezicule este însoțit în
Dishidroză () [Corola-website/Science/334783_a_336112]
-
și degetelor mâinilor și podopomfolix ("podopompholyx") - dishidroza plantelor și degetelor picioarelor. Dishidroza se manifestă printr-o erupție de veziculo-bule cu conținut clar, de obicei neînsoțite de reacție inflamatorie (eritem), localizate simetric pe laturile degetelor sau pe întreaga palmă și/sau plantă. Acest puseu de vezicule este însoțit în general de un prurit intens, care poate precede erupția, senzație de arsură sau înțepătură. Persistența pruritului și senzației de arsură provoacă un grataj neîncetat. Se vindecă de obicei spontan în 2-3 săptămâni, cu
Dishidroză () [Corola-website/Science/334783_a_336112]
-
la reședința ducelui din Paris. În 1875, după treizeci de ani de neglijare, domeniul a fost vândut lui Alfred Sommier într-o licitație publică. Castelul era gol, unele dintre clădirile anexe erau în ruină și faimoasele grădini erau acoperite de plante crescute. Marea sarcină de restaurare și renovare a început sub conducerea arhitectului Gabriel-Hippolyte Destailleur asistat de arhitectul peisagist Elie Lainé. Când Sommier a murit în 1908, castelul și grădinile își recăpătaseră aspectul original. Fiul său, Edme Sommier, și nora sa
Castelul Vaux-le-Vicomte () [Corola-website/Science/334831_a_336160]
-
gresie de astăzi. Majoritatea formațiunilor se află în zonele de est și sud ale masivului. Pe laturile de nord și vest, zidurile abrupte de piatră se înalță până la 250 m, despicate de canioane fascinante. Cheile și ravenele sunt căptușite cu plante rezistente precum iarba-porcului-spinos ("spinifex", cu frunze aciculare), acacia și palmierii-evantai, care cresc în crevase și formeaza extraordinare grădini suspendate. Dungile viu colorate din rocă au apărut ca urmare a eroziunii. Când este recent dezgropată, gresia are o nuanță alburie, dar
Parcul Național Purnululu () [Corola-website/Science/332057_a_333386]
-
nici un avantaj clar al opțiunilor chirurgicale. Durerea lombară afectează adeseori starea de spirit, care poate fi îmbunătățită prin consiliere și/sau administrarea de antidepresive. De asemenea, există multe terapii de medicină alternativă, inclusiv tehnica Alexander și medicamentele pe bază de plante, însă nu există suficiente dovezi pentru a fi recomandate cu încredere. Tehnicile de chiropractică precum și manipulările spinale dau rezultate eterogene. În prezentarea comună a durerii lombare, durerea se instalează după deplasări care implică acțiuni de ridicare, răsucire și aplecare. Simptomele
Dorsalgie joasă () [Corola-website/Science/332048_a_333377]
-
presupune poziționarea unor piese metalice de mici dimensiuni sub pielea din regiunea urechii și a spatelui, pare să fie mai eficace în ceea ce privește reducerea durerii lombare și îmbunătățirea funcțiilor, deși dovezile care sprijină acest lucru sunt puține. Tratamentele pe bază de plante Gheara diavolului și salcia albă pot reduce numărul de persoane care acuză niveluri ridicate de durere. Cu toate acestea, în cazul persoanelor care iau calmante, această diferență este nesemnificativă. Capsicum, sub formă de gel sau plasturi, s-a demonstrat că
Dorsalgie joasă () [Corola-website/Science/332048_a_333377]